avut o soartă mult mai bună. Alături de fee1~oul Cvintet În la major, cu de concertist.
oncertist. Evident că în felul acesta cunoştinţele sale se adîncesc
clarinet, şi de cople~itorul Cvintet în sol minor, cu două viole, stau încă
multe .alte creaţii de maximă valoare art:istid ; de pildă, cvintetele cu
două viole, .cunoscute În fond doar unui număr foarte restrîns de ini-
ţiaţi. DeJÎ în acest g~n al . cvi3tetul:-1i de coarde nimen!. î_nainte!'- lui şi
nioi clupa el nu a mai reuşit sa realizeze astfel de creaţ11 impres1<mante,
nici .chiar Beethoven sau Brahms, lucră;rile lui Mozart aşteaptă Încă
preţuirea ce :li se cuvine din plin.
Obişnuiţi a privi şi ,a retrăi În fiinţa noastră capodoperele, la
îndemîna noastră da:tonită prezenţei discurilor şi partitt.i.rilor, uitam de
multe ori ·complexitatea proceselor evolutive şi mulţimea stadiilor pline
de .căutări febrile, care au dus În cele din urmă la crearea lor.
Wolfgang Amadeus Mozart .crescuse În dim atul artistic al oraşului
Salzburg, unde .se năssus~ î~ ziua de 27 ianuarie 1~56. Primele i!11presi~
,vin din lucrările tatalm sau, Leopold Mozart, ş1 ale. compoz1torulm
Johann Ernst Eberlin_; Apoi, Încvepî_ndv cu ~nul 176~, Wolfg~ng A~~deus
va deschide sub obladmrea t:atalm sau, nnd pe nnd porţile lum11, ale
marilor ora;e din ţările apusene ale Europei, pc care l~ cucereşte prin
însuşi'rile sale m_uzica:l~ cu.., totul, ne?bişnuite.
V • • • • •
Copilul mmune mvaţase leg11e de baza ale compoz1ţ1e1 pnn studrnl
unui tratat celebru, şi anume, Gradus ad Parnassum, de Johann Joseph
Fux. Dar cunoştinţa cu Johann Christian Hach, în anul 1764 la Londra,
este hotărÎ:toare ; sub imboldul simfoniifor lui Johann Christian Bach,
Wolfgang Amadeus compune la sfîrşitul anului 1764 sau la începutul
celui următor prima sa simfonie. . .
La Londra, copilul mimme, sclipitor..şi. deosebi~ de receptiv, ~!1
asimilează ·OU promptitudi·ne dementele st:d1st1ce dommante ale v~ein.m.
Tînărml Mozart preia direct Înnoi•rile pre:coin:izate de Jc:hann Ch~1s1ll:an
Bacb pe tărîmul simfonie~ ca gen, ca şi pe cel al s~nat~1 .ca form: ..I~r
compozitorul şi virtuozul violei da gamb~, Karl ~nedn::h Ab~l,. 1ţ }m-
ţiază direct în tainele şcolii de la Mannhe1m. Copnnd asiduu ş1. ~mnd,
obse:rvînd şi încercînd, Mozart îşi formea.ză cu n:atuna:le~e ? tehm~a ·CO~­
ponisti-că, un limbaj chiar cu un fond sem~anmc. la z1,v ia: scns:il. sau
muzical cîşt1gă uimitor de repede . o anumrtă .siguranţa ŞI ·~ursiv1~ate.
Surprinzătoare sînt de pildă căutările de or~amzare a f?rI?e! muzicale
în cele 6 Sonate pentrn cJave_cin cu C1;c?n;P.aman:ent ~e v_,zo.~tna, c~.mpuse
la Haga în anul 1766. In. cmda na~v.itaţ1l:or ŞI av stmga.mlor evidente,
ele conţin, în germene, premisele etapei •Jrmed1at urmat?ar~. . . timento, iar trioul părţii a treia - lvf enuetto - aduce intonaţÎii austriece
Cu febrilitate, tînărul muzician ataieă cele mai d1fente genun ale
muzicii, mereu bine şi îndeaproape sfătuit. În ~nul. 1767, l': Salzbi;rg,
îl preocupă problematica concertulu~ pe~tru clave~m;.y orchestra, adaptmd
în a.cest scop lucrările unor compoz1ton, ca, de pilda, Raupachv' Honau~r,
Schobert, Eckard, Carl Philipp Emanuel Bach, pentru uzul sau propnu,
34
repede.
Era firesc ca mulţimea 'contactelor nemijlocite cu muz1orem insem-
naţi, cu. diver~i~ateva formelor d; eracti ca:e a :nuzi.c~i, cu artişti şi an-
1
samblun de elita sa accelereze ş1 sa favorizeze mstnmrea artistică multi-
laterală a dnărului muzician. În plus, oraşul Salzburg poseda o tradiţie
muzicală v ie. Mozart o .cunoaşte Într-un moment În care genul instru-
1
mental, Îil!l1oÎt prin inflexiunile stilulu~ galant, reprezentat prin divertis-
mentul, casaţiunea şi serenada pentru formaţii instrumentale camerale
sau orchestrale, cunoaşte un puternic avînt. Ecoul ~cestei stări de fapt
11 găsim În compoziţia din anul 1769, intitulată „Cassation", în sol major,
catalog Kochel 63, scrisă pentru două violine, două viole, has, două
oboaie şi doi corni.
În această etapă, la vîrsta de 13 ani, Mozart se apropie vizibil de
formele muzicii i~strumentale cu profil cameral. Înainte de a părăsi
plaiurile natale pentru a se îndrepta spre Italia, \\1olfgang Amadeus com-
pune 6 menuete şi mai multe muzici oarecum cu caracter ocazional, de-
numi:te pe atunci la Viena, Salzburg şi Linz drept „Final-Musik". Lu-
mea divertismentului, a serenadei, În fond a suitei de mişcări cu caracter
popular, pulsează ·aici. Simfonia academizantă şi divertismentul ou V.
austriac sînt aici 1cei doi poli În jurul cărora gravitează preocupările tî-
nărului compozitor.
În această ambianţă, Mozart compune În ziua de 15 martie 1770,
în timpul călătoriei spre oraşele Italiei, şi anume, la Locii, primul său
cvartet de coarde, în sol major, catalog Kochel 80. Lucrarea, scrisă la
vîrsta de 14 allli, prezintă un deosebit interes. Aceasta deoarece primul
cvartet mozartian relevă nu numai stadiul gîndirii autorului la aed
moment, ci evidenţiază totodată o sinteză a concepţii.for pe atunci domi-
nante pe tărîmul cvartetului de coarde, şi Încă În primele sale stadii şi
În şcoli diferite de compoziţie. Primele trei mişcări - Adagio ; Allegro ;
Jfenuetto - au fost scrise la Lodi, Într-un han, iar după Întoarcerea
din I talia, 1fozart mai adaugă o parte finală - Rondo.
De fapt, sprij·inindu-se probabil pe datele stilistice stabilite de
Giuseppe Tartini prin ·cvartetele sale, Mozart realizează Însă în lucrarea
sa de debut o sinteză Între spiritul muz~cii italiene şi austriece. De pildă,
părţile mediene par a izvorî nemijlocirt din ambianţa preclaskismului
vienez. Partea a doua - Allegro - poartă evidente trăsături de diver-
de mare circulaţie. Mişdrile extreme însă, mult mai mă:iestrite, lucrate
după legile artei timpului, ne arată înse~i cele două izvoare ale •cVaŢte­
tului italian, şi anume, sonata da chiesa şi sonata da camera.· Pnma
parte - Adagio -- poate fi interpretată drept efectul unei mutaţii din
.climatul stiEsoic al sonatei preclasice italiene, înzestraită .cu o anumită
35