WOLFGANG AMADE US MOZAR T

(1756-1791)

w. A. Mozart este reprezent antul ~colii

clasice vieneze, alaturi de J. Haydn ~i L. van
Beethoven. El a fost eel mai mare muzician
al vremii sale. In calitate de compozit or era
de neintrecut in toate genurile de muzica -
opera, simfonie, concert, muzica de camera,
vocala, pian, cor. A scris peste 600 de creatii.
Totodata, s-a remarcat ca eel mai bun pianist
~i organist din Europa. Daca ar fi lucrat mai mult, ar fi putit deveni ~i eel mai
bun violonist. Practic, nu exista absolut nici un lucru in muzica pe care el
sa nu fie in stare sa-1 faca mai bine decat oricine altcineva. Putea sa scrie o
piesa complicata, in timp ce avea alta lucrare in minte; putea sa descifreze la
prima vedere orice fel de muzica i se punea in fata; putea sa asculte o piesa
muzicala noua, oricat de lunga ~i sa o scrie apoi imediat, nota cu nota. A trait
treizeci ~i ~ase de ani fara doua luni, dar in acest scurt interval de timp a lasat
omenirii o mo~tenire muzicala care straluce~te la fel de puternic astazi, dupa
cum a stralucit in ultimii ani ai secolului al XVIII-lea.
Mozart a fost unul dintre cei mai exploatati copii-minune din istoria
~~zicii ~i. a platit un pret greu pentru aceasta. Se dezvolta in copilarie: cul~
ivandu-~1 un talent specific in detriment ul tuturor celorlalte. Tragedia lui
Mozart a constituit-o dependen ta de tatal sau, ceea ce 1-a pus in imposibilitate
de a face fata cerintelor societa;ii ~i vietii. Astfel, nu a invatat niciodata sa se
condu ~ N ' ' . .. h'b · t" banilor
sp ca. u avea simtul , ordinii casnice , al folosiru cu c 1 zuinta a .,
.. ~nea ce-i venea pe moment in gand in a~a fel i~i facea du~mani sau uneon
11 J1gne . . ,
a pe ce1 din jur' ~.a.

l ( npun· - Sa t·iert,·[,ar fi
~ devenrt· c l b . l . d.
ot • . e e ra egenda precum ca un alt compozitor in ace e tr
rav1t pe M
ozart. Nu exista documente care ar confirma acest lucru. l21
 t sa cante la pian la varsta de trei ani. Auzul IU1. era ,
A

Mozart a 1ncepu . A• .., fi .

,. ,. tele prea putern1ce 11 provocau rau z1c. La varst d atat
de fin incat sune . , . ·1 I a e Pat
. ' rlalti mai mari, ca v1on e or sunt cu un sfert d ru
ani le spunea ce1O , ' . ,. .., ., e ton ,
. lui corect. La ~ase an1 a 1nceput sa compuna . Tot de 1 in
afara acor aJU d . a aceasr
,. ., c t reu pe drumuri. Era prezentat 1a Curtile europene "
a d a
' Ca emu.
varsta a 10S me . . .
. le savante , marelu1 pubhc. .Numele lu1 era mereu 1n ziare, mar. ales
1or muzica , . . .
. ca,. nd uluia Europa cu ispravile lu1 fantastice de copil-min
pe timpu1 . . . . . . . une. La
. s-a 1cormat chiar O com1s1e din savant! s1 med1c1 care 1-au exam· inat pe
Pans 1 ' '

micul Mozart, ca nu cumva sa fie un pitic in varsta, pacalind astfel lumea

Muzica lui w. A. Mozart ne fascineaz a prin delicatete , trairi spiritual~
portrete vii ale personajelor, imagini lirice ~i lirico-dra matice, spre deosebir~
de J. Haydn, pentru care sunt caracteris tice imaginile populare ~i lirico-epice.
Ii une~te insa pe ambii optimism ul, imbinare a simplitati i ~i expresiei fire~ti
ale sentimentelor cu profunzim ea lor poetica.

, compozitorului
Viata

Familia. Primii ani ai copilariei. W. A. Mozart se na~te la 27 ianuarie

1756 in ora~ul Salzburg, centrul unui mic cnezat condus de arhiepiscop.
Tatal lui W. A. Mozart, Leopold, era un bun compozit or, organist, violonist,
pedagog, Vice-Cappellmeister la Curtea episcopal a de la Salzburg, autorul
unui tratat vestit despre interpreta rea la vioara. Dar batranul Mozart nu
avusese prea mare succes in viata ~i era hotarat sa depuna toate eforturile
ca fiul lui genial sa ajunga la cea mai buna pozitie in societate. Din cei ~apte
copii pe care i-a avut Leopold ~i sotia sa Anna Maria au supravetuit doar
doi - feciorul eel mai mic Wolfgang Amadeus si fiica Maria Anna (Nannerl)'.
mai ~are decat fratele sau cu patru ani ~i jumitate. Nannerl avea capac_itat~
muzicale deosebite. Cand Leopold a inceput sa o invete a canta la clavecin, .
0b " ' · I ~1
servat ca Wolfgang, la cei trei ani~ori ai sai, poseda un auz exceptiona
0
memorie muzicala fenomena la. .
Primele ca. , l"'t · · ~•· primele concerte. Leopold Mozart a hotara ., "t sa .faca..
a oru 1
un turneu de concert pnn • . . . ii a1 sa
..
manle orase ale Europei cu ce1 doi cop
talentati - N 1 1• W 1 · n Mun·
· anner ~ o fgang. Prima destinatie a fost orasul gerrna
chen la l • ' · peste 0
. .,' inceputu anului 1762, cand Wolfgang abia implinise ~ase ant. ,. dun
A

JUmatate de an pie " 1a v·iena, unde concertea za la Curtea regaIva, avan~ e-

aca •·i 1ntr
succes nema · . ~
., ipomenit. In vara anului 1763 Leopold Mozart cu copll rase
pr~-..l.
H'!Ue o cal"to · A d , •[i ·te o ·
, 122 a ne m elungata la Paris ~i Londra, trecand prin d1 en
 ..,,..ane' uncle, de asemenea, sustin
ger u.. '
concerte ' iar la into arcere concerteaza
msterdam, Haga, Geneva ~.a. Peste tot copiii au avut un mare succes
1a A ..
0 impresie cutremuratoare. a produs-o . . micul Wolfgang. 'T' 1oata... Europa ·
rasuna de laude la a~re. sa . :cestu1 copil mu:iunat. Tatal lui a inventat pentru fiul
sa., u un sir , de .trucun:
. . sa cante
. la un clavec1n
.. a carui claviatura"" era acopenta . . . cu
0
panza, sa c1teasca la pnma vedere, sa armonizeze melodii la prima auditie,
sa-~i demonstreze auzul absolut ~.a. Wolfgang era imbracat elegant, intr-un
costum brodat cu aur, peruca pu4rata, insa se purta firesc, ca un copil, spre
exemplu putea sa se urce in bratel~: reginei :fara nici o jena. Concertele durau
4_5 ore, pentru copii erau obositp:are, pentru public insa - 0 adevarata dis-
tractie. Turneul a durat mai mult l?e trei ani. Lui Wolfgang i-a la.sat impresii
diverse. El a au~iat diferite creatii }nstrumentale ~i vocale, a facut cuno~tinta
cu mari muzicieni ai timpului (sp]r >~xemplu, la Londra, cu fiul lui J. S. Bach -
Johann Cristian), s-_a ocupat mult :~ compozitia, perfectionandu-~i maiestria.
La Paris au fost ed1tate Patru so f te pentru vioara ~i clavecin, indicandu-se
varsta autorului - 7 ani. La Lon<Jf~ a scris primele sale simfonii.
intoarcerea la Salzburg. Vi1f ~· Prima opera. La sfar~itul anului 1766
toata familia Mozart s-a intors 11f alzburg. Wolfgang a inceput sa studieze
sistematic tehnica compozitiei cu\ tatal sau. Anul 1768 familia Mozart 1-a
petrecut la Viena. Incheind un com.tract cu teatrul ~i avand doar doisprezece
I

ani, Wolfgang a scris in trei luni, <ilupa modelul operei italiene, opera-buffa
Prefiicuta ingenua (Prefacatoria si.m pla), insa repetitiile au cam durat ~i pre-
miera a avut loc doar in anul urmator, la Salzburg. La Viena el a mai scris
simfonii, a dirijat cu succes misa fncoronarii.
Calatoria in Italia. In perioada de la sfar~itul anului 1769 pana la in-
ceputul lui 1773 Wolfgang, imprelllna cu tatal sau, a intreprins trei calatorii
indelungate prin Italia. A concertat in peste zece ora~e, printre care Napoli,
Milano, Roma, Florenta. El a dirijat simfoniile sale, a cantat la clavecin, vi-
oara ~i orga, improviza sonate ~i fugi pe teme propuse de public, interpreta
excelent la prima vedere creatii c0mplicate ~i le repeta in alte tonalitati. De
d ., , .
o~a ori a fost la Bologna, uncle a luat lectii de la marele compozitor ~1 teo-
retician italian Padre Martini. La cei paisprezece ani, Wolfgang era deja un
profesionist desavarsit sustinand cu brio toate incercarile. ·
Drept rasplata a' t;lent~lui si muncii lui a fost desemnat membru al Aca-
demiei · · filarmonice din Bolognia, ' facandu-se exceptie in ac~ st sens, d eoa~ece
erau adm1· 1• ., •d · 1· cativa an1 de
. . ~ numai muzicienii ca,e aveau douazec1 e ani ~ , . .
activ1t t A • c1 s1 a
• •

a e in cadrul acestei institutii. Italia, o tara nu doar a muzicn, ·

--.__ ' ' 123
 . rhitecturii i-a oferit lui Mozart o mare diversitate d .
artelor p1ast ice, a ' . . . ., e 1rnpr ..
. . p l l- atras in mod deoseb1t opera 1tahana. A insusit 1 es11
art1stice. e e a . . . , a perfecr
. d . , ·talian si in scurt t1mp, a sens tre1 opere, care au fost ,le
stl1u1 e opera 1 ,' . . . rnontat
.lano· doua opere-sena - Mitndate - regele Pontz· . e
cu succes Ia Ml · ., . . . ,. c ~1 Lucio
·z1 · opera pastorala pe text m1tolog1c - Ascanio in~ Alba.
Sl a, SI O
Calatoriile la Viena, Miinc~e~, ~annhei~,. Paris. In pofida succesului
A Mozart nu a primit 1nv1tat1e de la n1c1 o Curte pentru a se .
mare, W. • . ., ,. ., angaJa
ca muzician, de ace ea a fost nevo1t sa se 1ntoar~a la Salzburg. Aici, in lo cul
fostului arhiepiscop, care decedase, a fost num1t altul, dur ~i despotic. Lui
w. A. Mozart ~i tatalui sau, care erau in slujba acestuia, le era destul de greu.
Nu le permitea sa calatoreasca, la Salzburg nu era teatru ~i W. A. Mozart, care
dorea sa compuna opere, nu avea unde sa le monteze. Cu greu Ii s-a permis
ambilor Mozart - tata ~i fiu, sa piece la Viena ~i Miinchen.
In anul 1777, Wolfgang ~i sora sa intreprind un turneu lung, impreuna
cu mama lor (tatalui nu i-a permis arhiepiscopul), avand ca obiectiv ~i gasi-
rea unei slujbe. W. A. Mozart nu vroia sa ramana la Salzburg. I~i cuno~tea
calitatile ~i se temea ca ~i le-ar irosi intr-un ora~ de provincie. Aceasta era cea
dintai dilatorie fara tatal sau, a~adar, prima tentatie de a-~i manifesta inde-
penden\a. Primul ora~ a fost Mannheim, unde au fost primiti foarte bine. La
Mannheim Wolfgang a compus mai multe creatii, in special instrumentale,
care confirma maturitatea compozitorului. Insa un serviciu permanent nu a
gasit. Aids-a imprietenit cu familia de muzicieni Weber. Aloysia Weber, care
implinise optsprezece ani in momentul in care 1-a cunoscut pe Mozart, avea
o voce frumoasa ~i un viitor promitator de cantareata de opera. W. A. Mo-
zart a facut o pasiune pentru ea. Pana si mama lui, o fire blanda, a protestat:
,,Cand cunoa~te pe cineva, Wolfgang ~ gata imediat sa-i dea tot sufletul ~i
toate bunurile". Prietenia cu familia Weber a fost intrerupta temporar, cand
el ~i mama lui ~i-au continuat turneul la Paris. Insa Parisul 1-a intampinat
cam rece, copilul minune de alta data ramasese in trecut. Traiau greu, din
micile ca~tiguri ale lui W. A. Mozart. In anul 1779 mama lui moare. Mozart
nu mai avea nici un motiv sa ramana la Paris asa ca s-a intors la Salzburg
in 1 · d ., ' '
ace a~i an, upa ce a stat mai mult timp la Miinchen cu fam 1 ia
·1· Weber.
Aloysia devenise primadona la opera locala si lucrurile pareau sa intre pe u~1
fagas, bun. C"and M ozart s-a intors, in cele din ' urma, acasa, Aloysia
· nu-1111a
vroia. La Salzburg, Mozart s-a aranJ· at organist al Curtii. rt
St b1·r .
V . ' • Moza
a irea defin1ttva la Viena. Plictisit si respins cum se simtea, • o
co " ' scne
mpunea neincetat. A primit o comanda de la Miinchen pentru a
124
 ., Astfel, pre mie ra ope rei- seri a Ido men eo (titlul com plet - ld ome neo
opera. . .. ,.
ele Cretez) a avu t loc la., Mu nch.en 1n 1781 si s-a buc urat d e un mar e
- reg ., . . ,
ces. Aceasta ope ra Ia preg.atit apa nt1a celorlalte cap odo pere de Opera., a 1e
sue . . .
. WA zart
Mo . . . Anu apan t1e1 opere1 Ido men eo a mar cat .~-r1· rup t ura d'1ntre
lu1 · · ,. . .
~ ir zart si arh1ep1scop, care • II con
,..
s1de
•
ra pe com poz itor doa r o sluga care t rebu1e
sa scrie la com and a, ba ch1ar ~l 1ns ulta ~i. ii injo sea pe w.
1v.10 ,
A. Mo zart . Acestea
is ~i se stabile~te la
devenisera pen tru Wolfgang_ insu po~ ta~d e, el a fost dem
istorie care a avu t
Viena. Mo zart a fost unu l d1n tre pnm u com poz itor i din
con t propriu. Pute a
curajul s-o rup a cu patr ona jul ~i sa-~i atin ga sco pur ile pe
u~oara, dar nu a scris
sa scrie ~i a scris la com and a, put ea sa com pun a muz ica
niciodata muz ica ieft ina.
Viena. Ultimii ani de viata. Fam ilia We ber se afla
la Viena ~i Mo zart
ysiei _ Constanze.
s-a mutat la ei. In aug ust 1782, el s-a casa tori t cu sora Alo
ent, situatia pare a
Au avut ~ase copii, din care au sup ravi etui t doi. Pe mom
Rapirea din serai _ a
promitatoare. Mo zart avea elevi ~i comenzi. Ope ra lui -
Teatrului Nat, ional in
fost un succes rem arca bil can d a fost prez enta ta pe scena
cun oscu t pe Lorenzo
1782. Au urm at cap odo pere in diverse forme. In 17861-a
au rezultat trei mar i
da Ponte, poet al teat relo r imp eria le ~i din colaborarea lor
Cosi fan tutt e (1790).
opere - Nun ta lui Figaro (1786), Don Gio van ni (1787) ~i
asca bine, insa din
Din cate se ~tie, Mo zart a ca~tigat des tui ban i ca sa trai
(sotia la fel), a sim tit
cauza ca nu a ~tiut nici oda ta cum sa adm inis trez e ban ii
ra Fla utul ferm eca t,
mereu lipsa lor. In ulti mul an al viet ii el com pun e ope
~i o boala de rini chi
devenita ime diat un ime ns succes. Dar sup raso licit area
cau za saraciei, sotia
1-a condamnat pe Mo zart la o mo arte prem atur a. Din
facut cea mai ieftina
n-a putut cum par a nici ma.car un loc in cim itir. I s-a
nem arca ta din cim i-
inmormantare ~i a fost ing rop at intr -o gro apa com una ,
tirul Sf. Marx. Astazi, nim eni nu stie , uncle este mor man tul Marelui Mo zart .
cele mai inter-
Tot in ulti mii ani de viat a Mo zart a com pus trei dint re
de asemenea celebra
pretate simfonii, incl usiv sim fon ia in sol min or, nr. 40,
pen tru pian, pen tru
Mica serenada noc turn a pen tru cva rtet ul de coarde, creatii
este Requiem - o
ansamblu de cam era s.a. Ult ima lucr are a lui W. A. Mo zart
i ca Req uiem -ul a
misa funebra pen tru ~or, soli~ti ~i orch estr a. Exi sta mar turi
ta, care i-a venit in
f~s~ comandat com poz itor ului de o per soa na nec uno scu
vi~ita fiind imb raca ta in hain e de culo are nea gra.
Acest fapt 1-a impresionat
e pen tru pro pria sa
atat de mult, el fiind con vin s ca ace asta muz ica ~i-o scri
un slujitor al unu i
moarte. Persoana a fost mai tarz iu iden tific ata - acesta era
rpre ta Req uiem -ul
conte, pe num e Walsegg. Con tele avea inte ntia de a inte 125
 Mozart cu ocazia trecerii din viata a sotiei sale, redamand
compus d e ~ ,., A A creati
drept compozitie proprie. Despre aceasta 1ntamplare W. A. Mozart . ~
, 1 t . 1 ,., . 1
. aflat Munca depusa a crearea aces e1 ucran -a epuizat d c' •
asa s1
nu a ma1 . ,., . ,., e 1orte
Requiem-ul a fost terminat dup_a c1on1ele l,.,asate de Mozar: d~ catre un elev.ai
sau. Ca valoare artistica, Re~ui~m-ul l~e~a~e~te cu mult hm1tele unei creatii
cu continut religios. Prin maretia muz1c11, W. A. Mozart a reu~it sa expri~
sentimentul profund al dragostei fata de oameni. e

Raspunde
1. Poveste§te depre familia ~i copilaria lui W. A. Mozart.
2. Poveste§te despre calatoriile §i concetele micului Mozart.
3. La ce varsta a scris Mozart prima sa opera-buffa?
4. Descrie calatoria lui W. A. Mozart in Italia.
5. Cum a fost pentru Mozart calatoria la Paris in anul 1778?
6. Ce I-a determinat pe W. A. Mozart sa se stabileasca
definitiv la Viena?
7. Descrie ultimii ani de viata ai compozitorului. Ce lucrari
marcheaza aceasta etapa?

Sonata in La major pentru clavir

Sonata in La major are trei mi~diri, insa difera de structura traditionala,

clasica a ciclului.
Prima mi~care - Andante grazioso - nu este in forma de sonata. Ea
reprezinta ~ase variatiuni pe o tema luminoasa, lini~tita, gratioasa, ce se
aseamana cu un cantec, care putea fi fredonat intr-o atmosfera degajata,
in mediul vienez. Ritmul leganat al acestei teme ne aminte~te de mi~carile
sicilianei, clans popular italian:
Andante grazioso

126