AMINTIRI DIN TINEREEA NOASTR

Din 1948, Romania avusese o presa cenusie, terna, urata grafic, marcata de limba de lemn, de lozinci inepte si de o agresivitate necioplita; "proletara". Au mai aparut pana in 19 ! cateva din cotidianele de tira" si de traditie #"$niversul", "Adevarul", insa erau de nerecunoscut. Apoi n#au mai e%istat decat trei ziare centrale& "'canteia", " Romania libera", "'canteia tineretului", trase fiecare in patru pagini plumburii. (i se adauga un ziar de seara& ")nformatia *ucurestiului", cu mai putina ideologie si mai multe stiri utilitare si de interes public. De la mi"locul anilor + , aparea cotidianul "-unca", care nu era decat localizarea ziarului sovietic ".rud", tot asa cum "/azeta literara" # din 19 4 # nu era decat o "(iteraturnaia gazeta" romaneasca. (a fel si "-uncitorul sanitar" ori "/azeta invatamantului", saptamanalele unor categorii profesionale. Radio Romania se transformase in Radio *ucuresti si avea pana in 190, un singur program pe unde lungi si medii. Aparatele de radio vandute in magazine nu erau dotate si cu frecvente scurte, pentru ca lumea sa nu poata asculta "1ocea Americii", "2uropa libera" # "ziarul vorbit al romanilor de pretutindeni", cum se intitula pana in 190!, **3#ul, sau scurtele programe radiofonice in limba romana difuzate la 4aris, Atena sau 1atican. Radio *ucuresti isi inc5eia programul, inceput la dimineata, la miezul noptii. A aparut apoi si un *ucuresti 6, emitand din zori pana la pranz, emisiunile acestuia prelungindu# se apoi gradat cate doua ore in plus. Din 19 7 e%ista .eleviziunea Romana, mai intai cu programe e%perimentale, iar apoi regulate. .eleviziunea se infiintase in Romania la numai doi ani dupa aceea din )talia. 8ata de presa mesc5ina, anosta, marcata de o demagogie ridicola sau agresiva, .eleviziunea, desi in alb#negru, a adus in Romania o unda de varietate si destindere. )n 19 9, cand s#au aniversat ,, de ani de la intemeierea *ucurestilor, s#au alcatuit programe aparte, lansandu#se cantece precum "*adea#neic5ii *ucuresti", compus de )on 1asilescu si /5erase Dendrino si interpretat de -aria .anase, sau "8rumos esti, *ucuresti9...". Apareau in programele de divertisment, toate "live", realizate in conditii te5nice modeste, dar foarte reusite, solistele si solistii in voga de la rascrucea deceniilor sase si sapte& Dorina Drag5ici, Aida -oga, sora ei, (avinia 'laveanu, -ara )anoli, /igi -arga, Alin :oreanu, :icolae :itescu, ;ili Donea, /eorge *unea, Dorel (ivianu... )ntr#o emisiune muzicala a debutat, in 19 9, la varsta de 10 ani, -argareta 4aslaru. )n acelasi an, .eleviziunea n#a ezitat sa transmita un program de la barul "3ontinental", situat in subsolul unui bloc interbelic de langa *iserica Rusa, prabusit la cutremurul din 4 martie 1977. .ot in 19 9#+0,, .eleviziunea difuza numere de revista, cuplete, sc5eciuri, interpretate de cel mai mare comic al vremii, -ircea 3risan, de duetul <oria 'erbanescu # Radu =a5arescu, sau de 1asile .omazian, un actor foarte popular, care il imita pe 1ico .oriani, unul dintre putinii cantareti straini sositi pe atunci in turneu la *ucuresti, sau povestea dialoguri con"ugale purtate cu 8lorica, nevasta#sa...

Din 1901, aproape seara de seara, dupa tele"urnalul de la ora 19, e%istau, timp de o "umatate de ora, e%celente emisiuni pentru copii al caror protagonist era Asc5iuta, un 4inocc5io local, manuit de un papusar e%celent >)ustin /rad n,r.?. Realizatoarea emisiunii, Daniela Anencov, devenise e%trem de populara, la paritate cu 3leo 'tiber, crainica frumoasa, cultivata si poliglota a .eleviziunii... 4opularitate dobandisera datorita rolurilor interpretate in seriale pentru copii actorii .udorel 4opa >4rofesorul 4aganel? si Dem 'avu >3apitanul 1al#1arte"?. $n eveniment era prezenta -ariei .anase, in programele de muzica populara, in mi"locul unui taraf # ultima a avut loc in 1906, ca si aceea a )oanei Radu, care interpreta romante. )n 1904, scriitorul )on -arin 'adoveanu prezenta saptamanal ciclul "Din istoria universala a teatrului", ilustrat cu secvente interpretate de actori. Asezat in spatele unui birou masiv, pe un scaun cu dimensiuni de "ilt, conferentiarul vorbea liber, imbracat elegant, cu batista alba la buzunar, rasucind intre degete capacul unui stilou 4eli@an cu penita de aur... -oartea scriitorului, survenita in acelasi an 1904, a dus la intreruperea acelui serial elevat. )n acelasi an, o montare a unei piese intreprinsa cu mi"loacele teatrului de televiziune A B4ana de automobil" de 8riedric5 Durrenmat, consacra un tanar si stralucit actor, in rolul protagonistului, pe nume -ircea Albulescu. Daca un crainic radio a pronuntat inversat in acei ani titlul operei lui -ozart "3osi fan tutte", de o maniera pe care nu o suporta 5artia, un crainic de televiziune a fost aspru admonestat pentru o stire citita pe post& ".ovarasul /5eorg5e 3ioara s#a intors de la -oscova pe calea aerului". .eatrul de revista, cu o mare traditie in Romania, cu nivelul inalt la care il ridicase 3onstantin .anase, a adus multa culoare si mult 5az in vremurile de#acum 4 # , de ani. 2%istau in *ucuresti doua sali incapatoare ale aceluiasi teatru care primisera numele marelui comic, o gradina de vara, "*oema", datand din 1968, pe 'trada .5eodor Aman, o alta se afla la limita 3ismigiului, pe un spatiu napadit astazi de brusturi, buruieni si otetari, de pe fosta )ntrare *rezoianu, rebotezata Rigas, si se mai montau uneori spectacole de revista pe scena .eatrului de vara din <erastrau sau in fostul parc 3arol, rebotezat "4arcul (ibertatii"... 3el mai mare actor al genului era -ircea 3risan. 4ana in ziua de azi oamenii mai in varsta isi amintesc de "3astravetele" lui, de "$n foc in noapte, un foc in soba; arde#te#ar focul9", de legenda potrivit careia, cu prile"ul unei vizite a lui <rusciov in Romania, /5eorg5iu#De" l#a adus pe -ircea 3risan sa#i distreze, c5emand si un translator. -ircea 3risan a mieunat ca pisica, a latrat precum cainele, a imitat leul, tigrul si alte animale, iar la sfarsit i s#a adresat translatorului& "Acum, tradu9". Dintr#un turneu la 4aris, actorul s#a intors cu un 35evrolet # clasicul model 19 7 #, pe care n#a ezitat sa#l pomeneasca pe scena& "3e nu face omul pentru o bucata de 35evroletC" :otoriu de dinainte de razboi, de cand "ucase in filmul "*ing#bang" si de cand facea tandem cu 1asile 1asilac5e, era :. 'troe >"Alo9 Aici e 'troeD'i roaga sa#i dati voieDE clipa sa va#nveseleasca...?. )n spectacolul "1itamina - # -uzica", montat in 1901 in cladirea de peste drum de Academie a .eatrului "3. .anase", fost sediu al (egatiei /ermaniei, intr#un dialog imaginar, 'troe i se adresa unei cucoane& "# Ati fost la Domnul 4untillaC... # :u ti#e rusine, domnuleC9 2u sunt femeie serioasa". "Domnul 4untilla" era o piesa de *ertolt *rec5t "ucata pe atunci de un teatru bucurestean. .rei ani mai tarziu, pe scena .eatrului de 3omedie se monta "Rinocerii" de 2ugen )onescu, rolul lui *eranger, protagonistul, fiind interpretat de Radu *eligan, iar pe scena .eatrului -ic se "uca "(ectia de engleza" a aceluiasi dramaturg sub titlul de "3antareata c5eala". Din 190!, cuvantul Romania si derivatele sale se scriau iarasi cu "a". 1reme de un deceniu, consecinta a Reformei ortografice din 19 !, privilegiul acestei grafii il detinusera doar vagoanele romanesti de cale ferata de pe traseele internationale si tricourile sportivilor romani care luau parte la competitii desfasurate in strainatate. )n

acelasi an, in luna noiembrie, .eleviziunea inceta sa mai transmita parada militara de la -oscova, din ziua de 7, dar relua in direct, integral, ceremonia inmormantarii presedintelui 'tatelor $nite, Fo5n 8. GennedH, asasinat la Dallas. De#acum, Radiodifuziunea Romana, in afara de Ale%andru 'tar@, corespondent la -oscova, avea un trimis permanent la ;as5ington si corespondenti la 4aris si la Roma& pe /eorges Dascal si Angelo 35iari. $n magazin cultural foarte citit devenise revista "3ontemporanul", condusa, la mi"locul anilor + ,, de /eorge )vascu si avandu#l colaborator permanent pe /. 3alinescu >"3ronica optimistului"?. )n 190!#+04, "3ontemporanul" nu mai era foaia proletcultista infiintata in 1948, unde oficiau cei mai ab"ecti ideologi si culturnici ai noului regim. Aici isi incepe :icoale -anolescu lunga si stralucita cariera de cronicar literar. E rubrica foarte apreciata era aceea sustinuta de un publicist, -i5ai 4opescu, economist la 3amera de 3omert, care dezbatea cu verva subiecte interesante si incitante. De pilda& se cuvine sau nu ca un barbat si o femeie, ambii casatoriti, insa nu unul cu celalalt, sa intre intr#un restaurant si sa ia masa impreunaC... 3armen 'ilva se c5ema, de fapt, 1asile RoaitI >dupI numele unui aJa#zis ilegalist, dovedit ulterior colaborator al 'iguranKei?. 2ra, la finele deceniului cinci, o staKiune prIpIditI, frecventatI masiv de sindicaliJti. .rIgeam la "fina", la pensiune. 8ina # gazda noastrI, pe atunci vIduvI, fusese cununatI de bunicI#mea prin anii +!,. Li arIta un respect ieJit din comun Ji i se adresa cu apelativul "nIJico". 3asa modestI avea douI# trei camere cu dependinKe rudimentare. 4e timpul verii, familia amfitrioanei, cu mic, cu mare se muta Mn niJte barIci ridicate Mn curte. Atmosfera generalI era ponositI, vag insalubrI, dar veselI. -I 5Nr"oneam cu copiii localnicilor. 2i mI gratulau cu "vilegiaturistule", iar eu le ziceam "bIJtinaJilor". Altminteri, ne MnKelegeam bine. 4la"a se afla Mn apropiere. 2ra puKin populatI Ji cam sIlbaticI. :#auzeai muzicI, defel. 3Nnd Ji cNnd mai 5uruia rIguJit # agIKat de un stNlp de telegraf # cNte un megafon. 3u greutate puteai sI recunoJti ce se transmite. RecepKia deficitarI depindea covNrJitor de forKa Ji direcKia vNntului. (a ambianKa sonorI contribuia zilnic Ji un flaJnetar uscIKiv, MmbrIcat Mntr#un tricou marinIresc, cu o maimuKI pe umIr, care naviga printre cearJafurile risipite la buza mIrii. 4rimea monede de 6 de bani -I distram la /5iol. 'emIna cu un Jtrand, unde protagoniJtii, de toate vNrstele, se etalau defilNnd fIrI comple%e, Mn costumul lui Adam sau al 2vei >dupI preferinKa 8IcItorului?. Aria destinatI fiecIrui se% era despIrKitI, formal, de un gard de uluci crIpate, cu rolul de a stopa # c5ipurile # oc5eadele Ji de a stIvili eventualele porniri reciproce. 3eea ce nu era cazul, totuJi. *una dispoziKie era unanimI, iar comunicarea e%tinsI Ji rela%atI. :u am reperat, niciodatI, ceva obscen sau indecent. 4artea Mntr# adevIr scNrboasI Kinea de operaKiunea unsului cu noroiul negru, greu mirositor. Oi aceea de MncreKire elefantinI a pielii. (a Mntoarcere treceam prin dreptul terasei "4otcoava". Ln miezul zilei se produceau doi lIutari # unul cu vioara, altul cu acordeonul, Jtirbi Ji foarte prietenoJi. Repertoriul vocal, susKinut alternativ, se compunea din cNntece de pa5ar Ji voie bunI, gen& "-#a fIcut mama oltean", "=araza" etc. 4iesele "cu dedicaKie" se arvuneau la masI, sub deviza& "cine lipeJte biJtarul, comandI muzica". -I numIram printre beneficiarii clandestini, fiindcI trIgeam cu urec5ea pe la gard. 'erile le "petreceam" la vilI, Mntr#un plictis debordant.. 3am o datI, de douI ori, Mn perioada se"urului, ieJeam la plimbare pe falezI. 4unctul turistic standard de vizitat era vila "=Iboveam apoi pe o bancI Mn prea"ma 3azinoului. "AscultI Ji tu melodiile. 4oate le MnveKi." 3oncerta o formaKie "de antren Ji dans". Diseuza # o vedetI a momentului, se numea Dorina DrIg5ici, care fIcea bezele Ji reverenKe dupI fiecare piesI. Avea succes. 4rogramul se prelungea.

.eatrul la microfin, :oapte buna copii, $nda vesela, 3ine stie cistiga, ziarul "$rzica", revista 'ecolul PP, covrigi cu sare,.imur si baietii lui, "(os 4araguaHos" in turneu, magnetofonul .esla, , ceaiurile cu lumina stinsa, Rolling 'tones, *eatles, snitel la pac5et in drum spre tabara, restaurantele cu mandatar, 3ostinesti, Doi -ai, (a Dobrogeanu, numar si uniforma de liceu, studentii de la ar5itectura pictNnd icoane pe geamurile de la ")on -incu" in iarna lui +08, 3arpati fara filtru, formatia -ondial, gogos5i in 4iatza $nirii, -argareta 4aslaru, sedintele de e%matriculare ale celor care plecau cu parintii in )srael sau /ermania, balul de la Ar5itectura, (iviu 3iulei, .iriac si :astase, "-acarale, rNd in soare argintii", prietenii plecind in )srael, au intrat rusii in 3e5oslovacia, unt, faina, pNine, za5ar si ulei pe cartela, oua rosii, pantaloni "supraelastici", coteleapelordunarii, "tacimuri", babic, g5iudem, nec5ezol, imbracat "din pac5et+, "sc5lafensiedeutc5", 1ama#1ec5e, blatul pe tren la 'inaia, incalzit apa pe resou, .anta si 3ostel, =izi 'erban, studentii cuubanezi, repartitia, -arin -oraru si .oma 3aragiu, -iriam Raducanu, ceaun din fonta, cravata de pionier, nudism la 'f. /5eorg5e, 5alvitza, ciubuc, sirop de , de bani, casata de la "Albina", profiterl 6, , lei, statuia lui -i5ai 1iteazu, ciocolata 4itic 4, bani, 3oada 3alului, penare din lemn, tigari -arasesti, 5irtie albastra de invelit caietele, fier de calcat cu carbuni, uniformele scolare, tocul cu penitza, galosii, butoiul in care se aduna apa de ploaie pentru spalat parul, peretii vopsiti cu rolul, fragi din tren, -os /erila, televiziunea alb#negru, dopurile din cocean, unt pe frunza de brusture, 4arcul 3ircului, creion c5imic, gutuile puse la copt pe dulap, /eorge 1raca, asternuturi brodate de mina, cani de tabla, (.'. *ulandra, plapumarese, spalatorese, bir"ari, pantofi cu talpa de crep, policlinici cu plata, *abele, tenisul la <erastrau, creasta din 4iatra 3raiului, canota", gro5otisuri in Apuseni, sugative, -arina# -arina, s5os5oni, foto#minut, caramele, piata cu gainile in custi de lemn, Eraselul 3opiilor, )on Dacian, moda dintilor de aur, caciuli rusesti cu urec5i, fNs5, cicoare, somierele, 4iatza 4alatului, s5ifonierele cu oglinzi groase de cristal, /radina *otanica, parfum de trandafiri bulgaresc, papusi din cNrpa, parcul de la 'osea, sifoanele din sticla colorata, masina de tocat carne, covata de framintat aluatul, cazanul de fiert rufe, masina de cusut cu pedala din fier for"at, pe care scria +'inger+, geamuri cu flori de g5eatza, omul de zapada cu carbuni in loc de nasturi, teracota fierbinte, in fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa, 3iresarii, bibelouri, statuia lui (enin, cobilitzele de care atirnau cofele cu mere murate sau iaurt, savarine, cis5meaua de pe strada, bors5 la borcan, trasuri, muraturile din beci, soba cu foc din lemne, pra"iturile de unleucinzeci, lampa cu gaz, fotografiile de familie alb#negru, matusi cu palarii, unc5i tepeni, bunici severi, flasneta din fatza teatrului, papagalul cu norocul in cioc, Dambovitza la 3otroceni, 3elentano, defilarea de 6! August, mititei la gratar in 4arcul (ibertatii, gara cu zgomote si miros de despartire... pufoaicele cenusii, bibelouri, figurine, catei si caluti in vitrina din sufragerie, milieuri, :ivea in cutii plate albastre, 3alea 1ictoriei, closete in fundul curtii, copii infasati strans, Anca 3alugareanu, tiganci care g5icesc in palma g5ioc carti, babe care leaga si dezleaga farmece, 'trandul 'tudentesc, scrobeala de rufe, albastreala de rufe >sineala?, bocanci cu blac5euri, tocuri luic5enz, cazaca, decolteu encoeur, decolteu en bateau, cuvertura de pat, carpete de c5elim, (ibraria 2minescu, tuns nemteste, Era vesela cu 'troe si 1asilac5e& # Alo, aici e 'troeD si roaga sa#i dati voieD o clipa sa va#nveseleascaD sa glumeasca iar cu voi. 8ran@

3afea, balene, tunsoare a la garconne, coafura pa", coafura a la Alida 1ali, ciorapi tricotati, 3asuta noastraD cuibusor de nebuniiD te asteapta ca sa vii... )ng5etata pe batz, telemea de paispe, adidasi, patricieni, vata pe batz, stofa pe puncte, loden, briz#bizuri, la patru pasi de o e%cursie, steaua fara nume, 3ico, floarea din gradina, Daniela si Asc5iuta, 3ine stie castiga, +Avaramu+ vazut de nu stiu cite ori, translatoarea de la cinemateca... .a%iurile 4obeda, ceasurile 4obeda..., crems5niturile de la 3asata..., Aici e Radio 2uropa (iberaD buna seara, dragi ascultatori, Rita 4avone, cravata de pionier... cu colturile roase, insignele 8/-A, 8/A4'; laleleee, laleleeeee; macarale; cind la trap cind la galop, Dorina Drag5ici, Dan 'pataru, =)'; =)-; -olotov; /A=, biciclete -)8A, "la canal", "la stuf", 3alboreanu, calimara cu cerneala, cinema 'cala, 8orH 2tterle, spoitori, bulibas5a, c5imir; militia economica, Fean -arais, Raf 1alone, (uigi )onescu, 'cinteia pionierului, .eatrul .andarica, Arta 8lorescu, tigari :ationale, 3arpati cu filtru, salicilat, penicilina uleioasa, festivalul tineretului, lipii... 3avit 9 pentru pofta de mancare, te#slavim# Rominie#pamint#parintesc, 4ronosport, (oz#in#plic#dai#!#lei#si iei nimic, bomboane agricole, fondante, dans la =alomit, parizer, icre de -anciuria, cartofi noi, ing5etata pe bat, la microfon :oel *ernard, artista poporului (ica /5eorg5iu, misto#nasol#gagiu, ai nai A n#ai nai, Alain Delon, 'imon .emplar, trening, basc5eti, imbracaminte din +pac5et+, pantofii /uban, pantaloni evazati, inele g5iul, tablouri cu sirene, *eng beng, $nde ie iluziile mele care le#am perdutC mH, mH, mH Delila5, *eatles, clasificarea muzicii in usoara, grea si populara, primele autoserviri, "Dialog la distanta", telefoane cuplate, program de apa calda, creioane c5imice si <*, !,!, ascutitori c5inezesti, noile uniforme scolare, tovarasa diriginta, martisoare, cadouri de 8 martie, braga si placinte dobrogene, frigider =il, camera (ai@a, poze cu dedicatie pe verso, 4if le 35ien, 4aris -atc5... *ula si bancuri cu cutremurul, 3arul cu *ere, *..#uri, sticla de bere Ra5ova, 3ico, pra"ituri cu nume antiapetisante "*uturuga", "3artof", +steQardesele+ de pe ).*, +blatul+ studentesc la teatre, calatorii clasa 1#a cu +nas5ul+, cursuri de +socialism stiintific+, cartusul de Gent si sticla de Q5is@H, c5ibrituri care nu se aprindeau, munca voluntara, la cartofi, 8ois5orul de 8oc, vod@a ploneza, palin@a, :oapte buna, copii... -aresiev, 'ta5anov, )van *udionii, 3eapaev, Estrovs@i >ala cu asa s#a calit otelul?, 8adeev, =boara 3ocorii, 8ata cu parul carunt, (ibelula, 4iati -inuuuut... Alarma in munti, 'ad@o, 3azacii de pe Don, .anara /arda, :orman ;isdom >sic?...cinemascop, sufertas5, baia comunala, stamba, +america+, -arina 1oica, tesatura anti#"eg, pantofi cu talpa de rafieDpaie, g5etele de basc5et ce5esti, ceasuri 'c5aff5ausenDDo%a, geamgii, iaurgii, laptari, zarzavagii, sacagii, tocilari, sapunul +35eia+, care a+nebunit femeia, magiun, +3umparati curent de la )R2*9+, +Dati copiilor dulciuri9+, statia de radioficare, dusumele de lut, pantaloni de doc, fotbal cu nasturi, bluze de nailon stravezii prin care se vedeau bretelele de la sutien, legaturile de sc5i Ganda5ar, coc tapat, breton, pantalonul#pana, pantalonii pescaresti, c5iloti tetra, vata igienica, blugi, frizura#periutza, vase de bucatarie emailate, patefonul cu ac, rufe ing5etate, puse iarna afara la uscat, caimac, ierbar, raglan... (a Mnceputurile televiziunii, muzica uJoarI romNneascI, inclusiv ce televizatI, era dominatI de Dorina DrIg5ici, /icI 4etrescu, (uigi )onescu, Aida -oga, :icolae :iKescu, /igi -arga Ji alKii, cunoscuKi din spectacole Ji turnee. .eleviziunea le aducea popularitate Mn plus, dar au trecut destui ani pNnI cNnd numIrul de televizoare a a"uns de ordinul sutelor de mii. 4rima interpretI de muzicI uJoarI lansatI de televiziune a fost -argareta 4Nslaru. (a prima prezenKI pe micul ecran, era elevI Ji cNnta la un club muncitoresc din cartierul

*ucureJtii :oi. (ansarea ei la televizor a fIcut#o celebrI Mn cNteva sIptImNni. 3ompozitorii cunoscuKi se Mng5esuiau sI#i ofere melodii. AlIturi de ea a Mnceput sI aparI frecvent, Mn programele televizate, -arina 1oica, care a devenit Ji ea vedetI datoritI televiziunii. 3ei care au remarcat#o Ji au adus#o la televiziune pe -argareta au fost 1aleriu (azarov Ji )leana 4op. 2i au fost primii selecKioneri de persoane capabile sI devinI mari atracKii ale micului ecran. DupI plecarea din KarI a lui 1aleriu (azarov, au devenit generatori de vedete Ale%andru *ocIneK, care se limita la o ec5ipI restrNnsI Ji 'orin /rigorescu, cel care a lansat ma"oritatea cNntIreKilor de muzicI uJoarI de prim rang ai anilor 7,#8,, prin celebra emisiune "'teaua fIrI nume". )leana 4op, nume mai puKin cunoscut Mn afara .eleviziunii RomNne, a avut vocaKia gIsirii unor tineri talentaKi, pe care Mi aducea la .eleviziune. A fost mereu un secondant al unora din marii realizatori de emisuni de divertisment. )leana 4op i#a atras cItre televiziune, MncI de cNnd erau studenKi, pe 8lorian 4ittiJ, pe -ariana -i5uK Ji pe mulKi alKii. .udor 1ornicu, el MnsuJi om cu talentul rar de a simKi vocaKia telegenicI a unor oameni >i#a invitat frecvent la .eleviziune, printre alKii, pe profesorul /rigore -oisil Ji pe 3atinca Ralea? Ji#a asociat#o pe )leana 4op ca realizator la emisiunea duminicalI, sub numele )leana 1lad. 3Nnd a MnfiinKat Mn RomNnia prima sa firmI de producKii televizate, 1aleriu (azarov a numit#o director pe aceeaJi )leana 4op, deJi aceasta depIJise, de destulI vreme, vNrsta pensionIrii. Am amintit Mn alt post cI prima crainicI a televiziunii a fost -ariana =a5arescu. 2ra o brunetI frumoasI cu o voce Ji o dicKie e%celente. 8usese crainicI la Radio Ji s#a adaptat foarte bine cerinKelor televiziunii. 4robabil cI noua ei posturI a determinat o reverificare a dosarului de origine socialI Ji i s#or fi descoperit cine Jtie ce 5ibe. 3ert este cI, dupI numai cNteva luni a fost mutatI Mnapoi la Radio Ji apoi datI afarI. Ln locul ei au fost aduse douI fete drIguKe, fIrI vreo pregItire, dar cu dosare corespunzItoare, care au fost Jcolite cu termen redus de o crainicI de la Radio. 'e bNlbNiau frecvent Ji erau crispate Mn faKa camerei. $nul din regizori, parcI David 2srig, Mncerca sI le determine sI#Ji masc5eze crisparea. $na din soluKiile recomandate de 2srig era zNmbetul, la Jtirile "bune". Ln toamna anului 19 7, /rigore 4reoteasa, ministrul romNn de e%terne de atunci, >a cIrui fiicI a fost prima soKie a lui Adrian :Istase? a murit Mntr#un accident de avion, cNnd se Mntorcea de la -oscova. Ln mi"locul Jtirii, crainica Ji#a adus aminte de indicaKia regizorului Ji a trNntit un zNmbet seducItor. .ovarIJii de la cadre n#au avut de ales Ji au fost obligaKi sI recurgI la crainice profesioniste. AJa au venit de la Radio 3leo 'tieber Ji /eorgeta 4erlea, care au fost mulKi ani prezenKe simpatizate Ji apreciate de public. 4e atunci, programul Mncepea la 7 seara Ji dura douI#trei ore. 3Nnd volumul programelor a crescut, a mai fost anga"at, Mn c5ip de crainic, 8lorin *rItescu, o voce remarcabilI Ji o prezenKI care fermeca telespectatoarele. -ai tNrziu a devenit crainicI Ji )oana -IgurI, care a fugit ulterior din KarI Ji a preferat 2uropa (iberI, .eleviziunii RomNne. 4ana pe la inceputul anilor +7,, pe locul actualului 5otel Dorobanti au e%istat doua localuri& "-on Fardin" si "4oarta Alba". 4rimul era un restaurant interbelic, cu lo"i de plus si ring de dans, iar vara cu o gradina faimoasa. (a "-on Fardin" s#a cantat "azz c5iar si in anii + ,, cand acesta era considerat "muzica decadenta". Din formatia de la "-on Fardin" au facut pe atunci parte 'ergiu -alagamba, )ancsi Gorosi si Fo5nnH Raducanu. A cantat in particular cu aceasta formatie Rves -ontand, care in 19 0 a intreprins un turneu la *ucuresti; unul rasunator, intrucat de aproape un deceniu nu mai venisera in Romania interpreti din Eccident. Rves -ontand era pe atunci comunist. A sustinut cateva concerte, iar dupa unul dintre acestea a fost dus la "-on Fardin", unde a ramas incantat de "azz#ul interpretat acolo si a cantat impreuna cu formatia. :u#i e%clus ca vreunul dintre muzicanti sa fi incercat sa#i tempereze entuziasmul pentru ideologia

rosie. 8recventau in anii + , "-on Fardin"#ul criticii de arta 4etru 3omarnescu si 2ugen 'c5ileru, calamburgiul Escar (emnaru si multi alti intelectuali. 4oarta Alba era o carciuma cu ciorba de burta si gratar unde se consumau bere si alcooluri distilate, inclusiv secarica, populara bautura din anii + ,. )ntr#o seara a nimerit acolo si -aria .anase. 2ra iarna si un taran din apropiere de *ucuresti isi priponise calutul cu care aducea marfa la piata la intrarea in local. -aria .anase a intervenit pentru ca animalul sa fie ingaduit inauntru, la caldura. Acesta, ascultator, s#a lasat "os intr#un colt al carciumii si#a adormit cu capul sub masa stapanului. (a "4oarta Alba" venea autorul versurilor cantecului "Din bucata mea de paine" >"Din bucata mea de paineD Am 5ranit un om si#un caineD Emul nu ma mai cunoasteD 3ainele ma recunoaste"?, care putea fi auzit in bodegile de periferie, si mai veneau vreo doi poeti de carciuma; specie de mult disparuta. Acestia isi multiplicau poeziile pe coli de 5artie, si, dupa ce intrau in local, le imparteau clientilor asezati la mese. Dupa o "umatate de ora, poetul facea din nou turul meselor si isi strangea versurile. $nii musterii, drept rasplata, ii trimiteau autorului ceva de baut& o 5alba de bere, o tescovina, o suta de rac5iu sau de "Adio, mama9"... 1ersurile unui poet de carciuma puteau suna in felul urmator& "2u nu#s decat un vagabondD *atut de vanturi si de ploi;D 'unt un gunoiD Dar, din an in anD )mi fumez pipa mea sub un castan." 4e vremea "dezg5etului", cand galantarele si rafturile restaurantelor nu mai erau goale, 4astorel .eodoreanu sustinea in revista "-agazin" o "3ronica gastronomica", iar -aria .anase canta la redesc5isul restaurant "3ontinental" de pe 3alea 1ictoriei acompaniata de 8aramita (ambru. )n pauza, cantareata mergea in bucataria localului sa fumeze cu sete doua#trei tigari, una dupa alta, impreuna cu instrumentistul, care tocmai isi instalase telefon si se furlandisea fata de personalul restaurantului, sunand acasa. )ntr# una din seri, intrebandu#si in receptor nevasta ce ii gatise, dupa primirea raspunsului, o indemna& "Da+ sa pui, fa, in tocana si#o foaie de dafin.... si pune si nitel piper..." 4lictisita, -aria .anase ii recomanda intre doua fumuri de tigara& "'pune#i, ma, sa puna si niste ra5at9" 4rompt, acordeonistul se e%ecuta& "Doamna -aria zice sa pui si niste ra5at, pentru ca vine si dumneaei la masa." $n alt turneu al unui artist strain care a lasat urme adanci la *ucuresti, mai ales in cartierele marginase, a fost cel intreprins in 19 8 de actorul si cantaretul indian Ra" Gapoor, protagonistul filmului "Articolul 46,". Ra" Gapoor a aparut si la noua televiziune # care emitea din 19 7 # si a inregistrat un disc la 2lectrecord cu piesa "Avaramu" din coloana sonora a filmului. 4e canavaua acestuia, lautarii au dat la iveala o manea care s#a cantat apoi ani de zile prin bodegile de la periferie& "4e 'oseaua 3olentina, trece Rita cu masina". )n anii 19 9#+0,#+01 nu era "politic" sa ai automobil. Emul bine cotat avea motocicleta si magnetofon .esla ce5oslovac. -otocicleta cea mai sic era importata din RD/, -=, de 6 , cm!, si FaQa >ce5oslovaca?. -ai e%istau =undapp si *-;, unele cu atas, dar acelea erau din timpul sau dinaintea razboiului. (a sfarsit de saptamana, bucurestenii cu motociclete plecau impreuna cu sotiile sau cu prietenele spre 'nagov, -ogosoaia, 4adurea 4ustnicul sau pe 1alea 4ra5ovei. (a petrecerile date in apartamente particulare, sambata seara, magnetofonul era un simbol de modernitate si inlesnire. )n antura"e mai modeste, cu acelasi prile", se puneau la patefon discuri cu Dorina Drag5ici, :icu 'toenescu, )oana Radu sau -ia *raia. Dupa discuri de patefon dansau si elevii din ultimele clase de liceu atunci cand mergeau in e%cursie la munte, "scolile medii" avand patefon in dotare. )n fostul local "-odern" aflat in capatul dinspre 3alea 1ictoriei al fostei strazi 'arindar s# a desc5is in 19 8 restaurantul "*erlin", cu specific culinar german, decorat de catre un ar5itect din Republica Democrata /ermana. (a eta" e%ista un bar cu taburete inalte, unde berea blonda Radeberger, imbuteliata in sticle de o "umatate de litru, era servita in sonde.

-ulte dintre restaurantele bucurestene fusesera rebotezate& 3apsa devenise "*ucuresti", de pilda. At5enee 4alace isi pastrase insa 5ramul si#l pastrase si pe 4etrica Fo5nson, barmanul de culoare de pe vremuri. <ai la atenepalace, unde noua mult ne place9 (a 3apsa >tot asa ii zicea lumea? si la At5enee 4alace venea noua elita intelectuala fidela regimului, aflata la loc de cinste intre privilegiati. )n cele doua braserii mai puteau fi vazuti si scriitori interbelici straini de gratiile noului regim, precum poetul )on *arbu, sau 4astorel .eodoreanu. Acesta din urma, putin grizat, intr#o seara, iesind de la At5enee 4alace, a scos o bancnota de cinci lei vrand sa i#o dea portarului # credea el # galonat si plin de fireturi, cu rugamintea& "Adu#mi, te rog, un ta%i." 4oetul il confundase pe portar cu un amiral venit la o receptie. )ndignat, acesta si#a declinat identitatea, amenintandu#l cu arestarea pe poet. "Atunci, adu#mi un vapor". )n apropiere de At5enee 4alace, pe locul actualului <otel *ucuresti, intr#un imobil prabusit la cutremurul din 1977, isi continua e%istenta, la parter si la primul eta", 3ofetaria :estor, rebotezata "1ictoria". (a eta", cofetaria avea aspectul unei braserii elegante. E frecventau domni de pe vremuri, cu parul alb sau grizonat, imbracati pedant, unii arborand batista la buzunarul de la piept al 5ainei. Aici se serveau cafS# frapS si -azagrin, cu paiul lipit de sticla brumata a sondei, bere germana, vermut italian, coniac indigen, citron pressS si oran"ada... 'pecialitatile de cofetarie erau pregatite dupa retete vec5i, adesea de catre aceiasi oameni din epoca anterioara instaurarii comunismului. 'e serveau la ":estor" profiterol, tort si merengue#glacS, ing5etata simpla ori asortata cu frisca si "langue de c5at", 3oube#FacTues, Grantz, Foffre, 4arfait -arec5al, pra"ituri "*ibescu", carora ulterior li s#a spus ".osca", pricomigdale, alune de padure pudrate fin cu sare, cafea turceasca si cafea#filtru 1, , lei. (a parter, pe langa bomboanele cu visine trase in ciocolata si fructele confiate, se vindeau, in cutii, fondante si tigari englezesti... E braserie cu scaune inalte impre"urul barului fusese desc5isa la parterul unui bloc interbelic de pe *ulevardul :icolae *alcescu # noua denumire # care se invecina cu *iserica *oteanu. )ntrucat veneau studenti de culoare, nu putini in *ucurestiul epocii, i s#a spus "Gatanga", porecla substituindu#i numele. Ln apropiere de de Gatanga, pitit in gangul de lNngI magazinul $nic era faimosul barulet B(a 35inezuU, 4rimele doua congrese ale 4artidului -uncitoresc Roman se desfasurasera in 'ala Ateneului. Apoi, ocarmuirea s#a gandit sa inalte o cladire anume pentru ele si asa a fost construita, la sfarsitul anilor + ,, 'ala 3ongreselor, cu o capacitate de !0,, de locuri, in spatele fostului 4alat Regal.. '#au demolat case vec5i pentru ca noul edificiu sa fie incon"urat de o duzina de imobile dominate de un bloc turn cu 14 eta"e. (a parterul unuia dintre acele blocuri mai e%ista si azi magazinul "8ilatelia", inaugurat in 190,, iar in capatul opus, colt cu strada 'tirbeH 1oda, la parterul altui bloc, s#a desc5is tot atunci un restaurant#e%pres spatios, modern pentru acele vremuri, in care se putea lua masa de pranz compusa din doua feluri de mancare cu circa 1, lei. Dupa ce in 'ala 3ongreselor s#a tinut, in iunie 190,, al treilea conclav al partidului unic, au inceput sa fie proiectate aici filme, indeosebi premiere, i s#a zis 'ala 4alatului si din 1906 au inceput sa cante pe scena ei solisti straini. )ntre primii, Domrnico -odugno. )n iarna lui 1906 -odugno a cantat aici "Alleluia" si cateva din compozitiile sale; "1olare", "(+uomo in fra@", "4iove", ramasa multa vreme in amintirea romanilor prin refrenul "3iao, ciao, bambina"... A inregistrat si el un disc la 2lectrecord.. )n acelasi an a mai cantat o celebra soprana peruviana de coloratura, )mma 'uma5, apoi 3laudio 1illa, facand furori cu "$n tango italiano". 2ra vremea muzicii usoare italiene # din 1904 .eleviziunea Romana incepe sa retransmita 8estivalul de la 'an Remo. )nsa noul "dezg5et" adusese c5a#c5a#ul, muzica latino#americana, concomitent cu bomboanele cubaneze >din trestie de za5ar, colorate, in forma de inimioara? si tQist#ul. $nele case din Ra5ova, c5iar dintre cele aflate pe strada principala a cartierului, aveau banci la intrare. 1ara, spre sfarsitul zilei, se asezau acolo la taclale barbati si femei #

oameni trecuti de prima tinerete. Altii veneau din vecini cu scaunele lor. Discutau, fumau, rontaiau seminte cumparate cu 6 de bani cornetul. (a sfarsitul anilor + , inca isi mai aminteau de...4ostul 8estivalului. )n 19 ! avusese loc la *ucuresti 8estivalul -ondial al .ineretului... 4articipasera numerosi straini, indeosebi oameni de stanga, din partidele comuniste occidentale; altii venisera din Asia sau din America (atina. Aveau prile"ul sa vada cum se traieste intr#o tara condusa de comunisti. 4entru ca *ucurestiul sa para un oras bine aprovizionat, c5iar imbelsugat, cu doua#trei luni inainte Ecarmuirea incepuse sa dramuiasca drastic mancarea si bautura, astfel incat in saptamanile premergatoare 8estivalului nu se mai gasea aproape nimic de cumparat in magazine. .imp de doua luni nu se vanduse nicaieri, inclusiv in localuri, un gram de bautura alcoolica. (a sfarsitul "postului" au fost oameni care au lesinat, au facut infarct sau c5iar au murit pentru ca abuzasera de bere, tuica sau vin. $n alt eveniment care se propagase in toate cartierele *ucurestiului, intr#o perioada in care se numarau pe degete artistii straini care veneau in Romania, fusese turneul lui Ra" Gapoor # in 19 8 #, solist si actor de film indian, protagonistul peliculei "1agabondul". Ra" Gapoor cantase la televiziune # aceasta emitea din 19 7 # si inregistrase pe un disc 2lectrecord bucata coloanei sonore, cu tanguitorul refren Aaaavaramu, pe care lautarii aveau sa#l reia ani in sir prin bodegile orasului. 2ram in clasa a doua cand am auzit cantecul, interpretat de un coleg tigan, :eacsu, care isi aducea uneori acordeonul la scoala, in versiunea "4e 'oseaua 3olentinaD .rece Rita cu masinaD 'i golanii dupa eaD 3a sa#i umfle camera..." Alti colegi, in ziua de )gnat, inainte de inceputul vacantei de iarna, aduceau la scoala soric din porcul taiat si parlit cu paie in propria curte. 3urtile din Ra5ova erau fabuloase. )ntr#una dintre ele, coplesita de bozii, otetari si salcami, despartita de un maidan printr# un gard cu uluci, zacea epava unei trasuri cu cos si felinare. -a suiam in ea atunci cand mergeam la copiii familiei 'labacu # macedoneni. 2rau si aromani in Ra5ova, indeosebi fosti negustori, si invatasem ceva din graiul lor, folosit ca pe o limba "secreta". )n alte curti e%istau fantani sapate in pamant, gara"e dezafectate, cotete de porci, gaini in libertate racaind dupa rame, voliere de porumbei... 4rimavara izbucnea liliacul, iar o luna mai tarziu, cand curtile erau pline de flori si de verdeata, unii scoteau difuzorul afara, agatandu#l intr#un pom. Eamenii care nu aveau bani pentru aparat de radio si abonament cumparau un difuzor pentru care plateau o ta%a lunara la 'tatia de radioficare. Aceasta retransmitea unicul post national, astfel incat difuzorul era un radio cu un singur program. Aparatele din comert erau anume concepute # nu aveau decat unde medii si lungi # ca sa nu poata capta 1ocea Americii, Fazz 5our, sau 2uropa libera,3ornel 35iriac, altminteri bruiate puternic, privilegiu de care se bucurau radiourile produse inainte de razboi. (a petreceri se dansa dupa muzica de patefon, redata pe placi de 78 de turatii, avand imprimate o melodie pe fata si alta pe revers, care se faceau tandari daca erau scapate pe "os. 4atefonul era pic@#up#ul vremii, ace pentru el vanzandu#se in orice librarie sau papetarie >in provincie s#au gasit pana in 1976?. Eamenii cu pretentii discutau despre "mena"ul" >asa i se spunea casniciei? Dorinei Drag5ici cu :icu 'toenescu, tenor de muzica usoara si interpret de romante care il imita pe .ino Rossi. Aceasta perec5e era in varful topului.. 3antau amandoi un slagar dulceag, "8iricel de floare#albastra". .oamna, daca aveau si gradina, unele localuri, precum "'trugurel", sau cel de la 4iata Ra5ova, incropeau o mustarie impre"muita cu stuf, unde se manca pastrama la gratar si se bea tulburel. 2talonul il reprezentau mustariile din .argul -osilor, din Ebor, unde in 19 8 -aria .anase a cantat pe estrada carciumii "(a prispa inalta". .oamna era anotimpul care sporea aerul patriar5al al Ra5ovei. )n octombrie, in curti, dar si pe strazile acelea cu aspect de ulite, se ardeau gunoaie, crengi, frunze uscate al caror fum se inalta lent si lenes spre cer. 3u o luna inainte, in septembrie, se aduceau de la piata legumele de pus la murat in borcane inalte de#un metru legate la gura cu

celofan, tinute in magazia de lemne, in antreu, pe veranda sau in marc5iza parfumata cu miros de gutui. 4roprietarii nostri le pastrau in pivnita lor captusita cu caramizi, iluminata electric, inc5isa cu un c5epeng de metal. .ot acolo tineau, in sticle cu gatul lat insirate pe polite, marar, leustean, c5imen, tar5on... *ulionul era fiert in curte, la foc de lemne, intr#o oala de , de @ilograme proptita pe pirostrii. )n Ra5ova mancarea era pregatita cu gri"a, minutios. 8emeile din vec5ea generatie fusesera casnice. Aveau retetele lor pentru musacale, ostropeluri, tocane, plac5ii de peste, ia5nii de fasole. De 3raciun si de 4aste erau scosi din cuptor cozonacii simpli si cei cu felurite umpluturi; in zilele de pomenire a mortilor se facea coliva cu grau arnaut fiert o noapte intreaga. Dulceata si serbetul tot in casa erau facute, ca si visinata ori micile cantitati de lic5ior si mastica. (a fel, branzoaicele, baclavalele, saleurile, gogosile "infuriate" pudrate cu za5ar...