Ion Druță, scriitor basarabean

Ion Druţă, biografie (1928 - prezent)

Ion Druță (n. 3 septembrie 1928, satul Horodi ște, județul Soroca, în preent în raionul
Dondușeni, !epublica "oldo#a$ este un scriitor moldo#ean.
%iul lui &entelei Druță, u'ra# bisericesc, și al Soicăi, de ori'ine ucraineană. în 1939,
amilia Druță se mută în satul )*ica +odă, de lîn'ă ăl ți, unde #iitorul scriitor #a ace clasele
 primare.
-n 19/, urmeaă cursurile unei școli de tractoriști, 0 absol#it școala de sil#icultură și
ursurile superioare de pe lîn'ă Institutul de iteratură  Maxim Capsa al 4niunii Scriitorilor
din 4.!.S.S.. Din 1956 locuie ște la "osco#a, !usia.
&rimele po#estiri ale proatorului sunt publicate la începutul anilor 7/6. perele sale,
adunate în  #olume,  "Frunze de dor", "Balade din cîmpie", "Ultima lună de toamnă", "Povara
bunătăț ii noastre", "Clopotniț a", "Horodiște", "Întoarcerea ț ărînii în pămînt", "Biserica albă",
"oia!ul păstoriei" ș.a. ac parte din ondul de aur al literaturii naționale contemporane.
perele sale au ost traduse în rusă, ranceă, 'ermană, en'leă, ucraineană, bul'ară,
caa*ă, 'ruină, letonă, ma'*iară, lituaniană, 'eor'iană, slo#acă, armeană, ubecă, aerbaidjană,
letonă etc.
Din 198: Ion Druță este președinte de onoare al 4niunii Scriitorilor din "oldo#a, post în
care a ost ales unanim la 0dunarea )enerală a scriitorilor. ;ste decorat cu mai multe ordine și
medalii, deține titlul de Scriitor al &oporului. -n 195:, pentru piesa"Casa Mare" , nu#ela "Ultima
lună de toamnă" și romanul "Balade din cîmpie" , Ion Druță a primit &remiul de Stat al !.S.S.
"oldo#enești. 0 ost ales membru de onoare al 0cademiei !om<ne, membru titular al 0cademiei
de Științe a !epublicii. 0 ost inclus în lista celor 16 scriitori din lume pentru anul
1996 "Moldova #iterară" din $% iulie &''()*
-n 1989 se an'ajeaă acti# în procesul de înnoire din !epublica "oldo#a, militînd pentru
oicialiarea limbii rom<ne și re#enirea la 'raia latină.
 +on ruț ă a lucrat la ziarele - Ț ăranul sovietic-, -Moldova socialistă- și la revista
-Femeia Moldovei-. &rimul #olum de sc*i țe și nu#ele, -#a noi în sat- , apare în anul 19/3,
urmat de alte lucrări de proă scurtă și de romanele -Frunze de dor-, -Povara bunătă ț ii
noastre-* -n anul 1959 se stabile ște cu traiul la "osco#a, publicînd și în limba rusă mai multe
#olume de proă, eseistică și dramatur'ie.
Druță se #ădește un autor pround implicat în #ia ța neamului, scriind despre subminarea
limbii rom<ne în asarabia, despre istorie, ecolo'ie, a'ricultură.
"Prin caracteristicile ei esen ț iale, opera lui +on ru ț ă*** este în total o expresie a rezisten ț ei
 spirituale și morale în .aț a a tot ce subminează na ț ionalul, umanul, sacrul" . -n anii re'imului
totalitar comunist, Ion Druță a a#ut curajul să se ridice deasupra principiului abordării realită ții
de pe poițiile de clasă.
("i*ai impoi$
a 25 au'ust 2668 i=a ost acordat &remiul de Stat pe anul 2668 și titlul de -#aureat al
 Premiului de /tat- pe anul 2668, pentru contribuția de e>cepție la de#oltarea culturii și
literaturii naționale și uni#ersale.

Dramaturg
Ion Druță s=a născut la 3 septembrie 1928, în satul Horodi ște, ?udețul Soroca, în preent
în raionul Dondușeni. perele sale, adunate în  #olume, %rune de dor , 4ltima lună de
toamnă, &o#ara bunătății noastre, lopotnița,
asa "are
Nuvelist
19/3 = #a noi în sat, #olum de sc*ițe și nu#ele
Ultima lună de toamnă, nu#elă
/amariteanca, nu#elă
 Horodiște
 oman!ier
19/: = Frunze de dor  , ediția înt<i, ;ditura de Stat a "oldo#ei
2613 = Frunze de dor, ediția a 12=a, ;ditura artier 
 Povara bunătăț ii noastre,
Clopotniț a,
 Întoarcerea ț ăr0nii în păm0nt,
 Biserica albă,
oia!ul păstoriei
19:2= Păsările tinereț ii noastre
/ania
 Ion D"#$ - biografie - (opera si s!rierile)
 n. 3 sept. 1928, satul Horodiste, jud. Soro=ca (!epublica "oldo#a$.

%rozator, &ramaturg si eseist'

%iul lui &entelei Druta, u'ra# bisericesc, si al Soicai, de ori'ine ucraineana. in 1939, amilia
Druta se muta in satul )*ica +oda, de lan'a alti, unde #iitorul scriitor #a ace clasele primare.
In 19/, urmeaa cursurile unei scoli de tractoristi, iar in 195 studiaa la o scoala de
sil#icultura. in 19:, este secretar la So#ietul Satesc din )*ica +oda, in acelasi an iind c*emat in
armata. 4rmeaa ursurile literare superioare de pe lan'a Institutul de iteratura "a>im )or@i
din "osco#a (19/5=19/:$. Dupa absol#ire se stabileste la "osco#a, scriind in lb. romana si rusa.
Debuteaa in re#. ctombrie (19/1$, cu po#estirea &roblema #ietii, iar editorial, cu plac*eta de
nu#ele a noi in sat (19/2$. ucrarea de mari proportii %rune de dor (19/:$ #a i urmata de
titluri care il consacra pe D!4A0 ca pe unul dintre cei mai mari scriitori ai asarabiei Dor de
oameni (19/9$, alade din campie (1953$, prima parte a dilo'iei &o#ara bunatatii noastre (a doua
aparand in 1958$, &iept la piept (195$, &asarile tineretii noastre (19:$, De la #erde pan la #erde
(1982$, iserica 0lba (1988$, lopotnita (1988$ s.a. In paralel, publica piese de teatru asa mare
(19/9$, Doina (1958$, &asarile tineretii noastre (19:1$, Horia (19:3$, %rumos si sant (19:$,
er#us di#inus (19::=198:$, care #or i jucate cu mare succes in peste patru sute de teatre din
osta 4.!.S.S., dar si la teatre din !omania sau %ranta, carti pentru copii (enusica, 1952B
obocel cu ale lui, 19:2B &o#estea urnicii, 19:3B alada celor cinci motanasi, 19:3B Daruri,
1983$, articole de atitudine si eseuri de#enite celebre (umea lui e*o#, ;minescu, poet national,
ine a stins lumina in !omania$, multe din acestea iind reluate in #oi. bilin'# (romano=rus$, ra
 jertirii (1998$. in 198:, este ales presedinte de onoare al 4niunii Scriitorilor din "oldo#a.
Deputat al poporului din 4!SS, la on'resul I al deputatilor poporului a ost ales membru in
&arlamentul tarii, insotindu=1 pe ". S. )orbacio# in dele'atii oiciale si iind preentat de liderul
so#ietic drept clasicul nostru in #iata. In 1989 se an'ajeaa acti# in procesul de innoire din
!epublica "oldo#a, militand pentru oicialiarea limbii romane si re#enirea la 'raia latina. Intr=
un eseu din 1995, D!4A0 airma ca neamul moldo#enesc (idest basarabean$ este rasti'nit intre
&rut si Cistru ne=au prins de brate cele doua rauri, cele doua puteri, si ne rup in doua, nu alta,
atitudine considerata antiromaneasca. in 1996, este ales membru de onoare al 0cad. !omane, dar 
scriitorul a reuat ridicarea diplomei, pe moti#ul ca ale'erea sa in orul academic de la
ucuresti s=a acut din considerente politice, opera neiindu=i cunoscuta in !omania (unde i s=au
tiparit, totusi, cate#a capodopere lopotnita, 1988B &o#ara bunatatii noastre, 1992$.  ed.
repreentati#a, cu 'raie latina, din opera scriitorului, a aparut la *isinau Scrieri, #oi. I=I+
(1989=1996$. in 198:, a lansat ideea de a se inalta, prin subscriptii publice, un monument
'randios inc*inat &oetului 0nonim, su'esti# numit adea "ior. perele sale au ost traduse in
rusa, rancea, 'ermana, en'lea, ucraineana, bul'ara, caa*a, 'ruina, letona, ma'*iara,
lituaniana, 'eor'iana, slo#aca, armeana, ubeca, aerbaidjana, letona etc. 0 colaborat la
ctombrie, Aaranul so#ietic, "oldo#a socialista, %emeia "oldo#ei, Cistru, iteratura si arta.
"oldo#a su#erana, "oldo#a literara, iteraturnaia 'aeta, andela, ;>celsior etc, la posturi de
radio si A#. 0 ost decorat cu mai multe ordine si medalii Drapelul !osu de "unca, &remiul de
Stat al !.S.S."oldo#a, &remiul "i*ai ;minescu al Societatii iblioililor din !epublica
"oldo#a, &remiul +asile 0lecsandri al 4niunii amenilor de Aeatru din "oldo#a etc. in 1988,
i s=a conerit titlul de Scriitor al &oporului din !.S.S. "oldo#eneasca, iind decorat cu rdinul
enin.

0irmat in literatura basarabeana a anilor /6, aproape simultan cu de'*etul produs de moartea
lui Stalin, D!4A0 s=a putut impune, inca din primele sale #olume de sc*ite si po#estiri (a noi
in sat, 19/2B &o#este de dra'oste, 19/$, ca un ad#ersar al con#entiilor ideolo'ice oiciale,
'asindu=si timbrul propriu in interesul pentru #alorile etice si reli'ioase, pentru #remurile
 patriar*ale, opera sa iind, inca de pe acum, o e>presie a reistentei spirituale si morale in ata a
 tot ce submineaa nationalul, umanul, sacrul, dupa cum scria ". impoi, unul din cei mai lucii
si mai prouni e>e'eti ai scriitorului. Speciicul primelor #olume se #a accentua in amplul
roman=poem %rune de dor (19/:$, care are in centru dra'ostea dintre taranul )*eor'*e Doinaru
(nume semniicati#$ si in#atatoarea !u>anda. Dominat, ca si Ion al lui !ebrea=nu, de 'lasul
 pamantului, )*eor'*e Doinaru se #a instraina treptat de !u>anda, stapanita de 'lasul ratiunii.
aconismul atat de speciic lui D!4A0 (mare admirator al lui e*o#, despre care a scris eseul
umea lui elio#$ se impleteste aici cu ilonul liric, cu umorul sau amanuntul plin de simboluri.
&entru noua #iiune propusa de acest roman, D!4A0 si=a atras reprosurile criticii oiciale, care
1=a acuat ca pune accentul pe dramele indi#iduale, nu pe cele colecti#e, ca ocoleste intentionat
#remea, epoca in care se petrece actiunea, scriind cu incantare despre #ec*ile imprejurari
sociale, pe care le u'ra#este cu maiestrie ade#arata, insa trece in surdina perioada noua,
enomenele noi de #iata, in roman lipsind momentele socialiste. 0ceste reprosuri se #or
accentua in 1953, la aparitia nu#elei 4ltima luna de toamna (dupa care se #a turna un ilm
interis de autoritatile comuniste$, dar mai ales la aparitia romanului &o#ara bunatatii noastre (I,
1953B II, 1958$, care=i atra'e scriitorului critici si mai se#ere 0u ramas in aara romanului
ramantarile care au a#ut loc in satul moldo#enesc in primii ani de dupa raboi = lupta partidului
 pentru instaurarea noii oranduiri sociale, reistenta paturii c*iaburesti, so#aielile mijlocasilor,
intr=un cu#ant = lupta de clasa. !omanul este propus pentru &remiul de Stat al 4!SS, dar
autoritatile comuniste de la *isinau protesteaa, ar'umentand ca &o#ara bunatatii noastre
denatureaa tabloul transormarilor socialiste din satul moldo#enesc. In plus, in roman se
e>prima compatimirea autorului ata de un oiter roman, nu se ace o distinctie intre armata
so#ietica si armata ascista a lui 0ntonescu (Cistru, nr. 9, 1988$. &o#ara bunatatii noastre
cunoaste un rasunator succes in tara si strainatate, datorita calitatilor sale artistice si #iiunii
ilosoice pe care o propune. !omanul surprinde sec#ente ale satului basarabean de la mijlocul
secolului nostru, care a tra#ersat nenumarate drame alipirea ortata a pro#inciei dintre &rut si
 Cistru la Imperiul So#ietic, anii de raboi, seceta si oametea din anii 195=19:, colecti#iarea
ortata, deportarile, instituirea cotelor etc. 0ceste e#enimente sunt inre'istrate de nac*e
arabus, un taran din satul iutura, a carui #iata se conrunta nu numai cu destinul dramatic al
asarabiei, ci si cu tra'ismul e>istential, in care bunatatea poate de#eni uneori o po#ara. 0lta
capodopera indiscutabila a lui D!4A0 este romanul istoric iserica 0lba (1983$, care e#oca
e#enimente si intamplari din istoria "oldo#ei si a !usiei de la sarsitul secolului al E+III=lea,
mai precis din timpul celei de=a patra in#aii rusesti in Aarile !omane. u o mana de maestru,
D!4A0 ne poarta prin lu>ul palatelor imperiale, in care traiau ;caterina a Ii=a, printul
&otiom@in, !umeante#, intram in culisele diplomatice, asistam la #itejia soldatilor de pe ront,
cunoastem #iata oamenilor simpli, pe care destinul i=a aruncat intre ocurile celor doua imperii
*raparete, tarist si otoman.  alta capodopera, lopotnita (19:2$, il are ca erou pe Horia,
in#atator de meserie, care de#ine prototipul autentic al eroului e>emplar, capabil de sacriicii
 pentru aproapele sau. &roblematica din romane, po#estiri si nu#ele o 'asim si in piesele de
teatru, concepute ca drame Fasa mare, Doina, &asarile tineretii noastre, Horia, %rumos si sant$,
doar er#us di#inus iind subintitulata comedie tra'ica. De altel, unele drame (Horia$ au
de#enit romane (lopotnita$, dupa cum unele nu#ele (intoarcerea taranii in pamant$ sau romane
(&o#ara bunatatii noastre, iserica 0lba$ au ost rescrise in #arianta dramatiata. 0idoma tuturor
scriitorilor basarabeni, D!4A0 a scris si carti pentru copii (enusica, 1952B &o#estea urnicii,
1953B obocel cu ale lui, 19:2B alada celor cinci motanasi, 19:3B Daruri, 1983$, in care trebuie
sa #edem nu numai reultatul unui impuls interior, ci si o abila strate'ie de a e#ita imperati#ele
 politice si ideolo'ice ale momentului. in ipostaa de eseist, concretiata in cate#a eseuri de
rasunet, unele reunite in ra jertirii (1998$, D!4A0 se #adeste un autor pround implicat in
#iata neamului sau (care este cel moldo#enesc, basarabean, nu cel romanesc, in inte'ralitatea sa$,
scriind despre subminarea limbii romane in asarabia, despre istorie, ecolo'ie, a'ricultura (a
conceput c*iar un proiect alternati# de reorma a'rara$ etc. "ai mult decat opera artistica
 propriu=isa, aceste eseuri par a do#edi ca, dupa 199, D!4A0 a pactiat in mod parado>al cu
cei care l=au blamat, maniestand atitudini conser#atoare de pastrare a Gsemintelor socialiste, a
moldo#enismului si crestinismului modelat dupa cel rusesc (". impoi$. in ciuda reprosurilor
estetice care i se pot aduce, opera lui D., luata in ansamblu, impune un scriitor inconundabil,
unul dintre cei mai mari pe care i=a dat romanitatea in a doua jumatate a acestui secol.

%$

a noi in sat, po#estiri, *isinau, 19/2B &o#este de dra'oste, nu#ele, *isinau, 19/B %rune de
dor, roman, *isinau, 19/:B Dor de oameni, nu#ele, *isinau, 19/9B enusica, po#estire pentru
copii, *isinau, 1952B alade din campie, *isinau, 1953 (primul #oi. al dilo'iei &o#ara
 bunatatii noastreB #ol. II, 1958$B &o#estea urnicii, #ersuri pentru copii, *isinau, 1953B &iept la
 piept, nu#ele. *isinau, 195B obocel cu ale lui, *isinau, 19:2B alada celor cinci motanasi.
*isinau, 19:3B &asarile tineretii noastre, teatru, *isinau, 19:B De la #erde pan la #erde, ed.
re#auta si completata. *isinau, 1982B Daruri, istorioare pentru copii, *isinau, 1983B
lopotnita, roman, *isinau, 198 (ed. in'rijita de ;lena Siupiur, ucuresti, 1988, cuprinde, in
aara de lopotnita, si douaspreece po#estiri si doua nu#ele$B Scrieri, #oi. I=1I, *isinau, 1985
(cu caractere c*irilice$B iserica 0lba, roman, *isinau, 1988B Scrieri, #oi. I=I+. ed. in'rijita, cu
acordul autorului, de +. )utu si ;. un'u, *isinau, 1989=1996 (in 'raie latina$B &o#ara
 bunatatii noastre, roman, pre. si tabel cronolo'ic de ". impoi, ucuresti, 1992B ra jertirii,
 proa, publicistica, scrisori, *isinau, 1998B iserica 0lba, 2666.