Ioan

MOARA CU NOROC
SLAVICI
6
Ioan Slavici
TABEL CRONOLOGI C
1848 18 ianuarie. La +iria, lng[ Arad, se na=te Ioan Slavici, fiu al lui
Savu Slavici, maiestru cojocar, =i al Elenei, n[scut[ Borlea.
18541858 Urmeaz[ =coala primar[ ]n satul natal, avnd ca dasc[l pe
Dimitrie Vo=tinari, figur[ luminoas[ de c[rturar, evocat ]n Amintirile
scriitorului. Un bun pov[\uitor ]i este bunicul s[u, Mihai Fercu,
de asemenea evocat ]n Amintiri.
18591860 Pentru a se putea ]nscrie la liceu, frecventeaz[ ]nc[ o dat[
clasa a IV-a la o =coal[ primar[ din Arad.
18601865 Elev la liceul din Arad, clasele IV. Cu mai mul\i colegi st[
]n cortela= (gazd[), primind s[pt[mnal merinde de acas[,
aidoma ca ]n Budulea Taichii.
18651867 Urmeaz[ la Liceul piarist din Timi=oara clasele VIVII.
18671868 Ca privatist, urmeaz[ clasa a VIII-a la Liceul maghiar
din Arad.
1868 August. Trece examenul de bacalaureat la Satu Mare.
Octombrie Se ]nscrie la Facultatea de Drept =i +tiin\e a Universit[\ii
din Budapesta. Particip[ la =edin\ele Societ[\ii Petru Maior
(]ntemeiat[ de studen\ii romni ]n 1862).
1869 Aprilie. Se ]nscrie la Facultatea de Drept din Viena.
Septembrie. Este ]ncorporat ca voluntar (cu termen redus) la
un regiment din Viena. Paralel cu stagiul militar ]=i continu[
studiile universitare. La Viena cunoa=te pe Eminescu, cel care ]i va
r[mne toat[ via\a prieten =i sf[tuitor. Amndoi sunt proclama\i
membri definitivi ai Societ[\ii literare Romnia, ]ntemeiat[ ]n
1864 de studen\ii romni din Viena.
1870 Mai. Sus\ine examenul de stat, obligatoriu pentru to\i studen\ii
dup[ frecventarea a patru semestre.
1871 Martie. Debuteaz[ ]n Convorbiri literare cu Fata de bir[u (comedie).
La constituirea societ[\ii studen\e=ti Romnia jun[ (8 aprilie)
7
Moara cu noroc
Slavici este ales pre=edinte, iar M. Eminescu bibliotecar. }mpreun[
cu Eminescu desf[=oar[ o ampl[ activitate pentru organizarea
Serb[rii de la Putna =i a Congresului studen\esc care fixeaz[
programul luptei pentru unitatea cultural[ =i na\ional[ a
romnilor de pretutindeni.
Termin[ =coala militar[ din Viena, devenind ofi\er.
1872 1 iunie. }n Convorbiri literare public[ povestea Zna Zorilor.
Iulie. P[r[se=te Viena, via\a sa de student ]ncheindu-se aici. }n var[
face practic[ avoca\ial[ la Arad, ]n cancelaria lui Mircea B. St[nescu,
care conducea =i foaia umoristic[ Gura satului, unde colaboreaz[
=i Slavici.
Public[ ]n Convorbiri literare pove=tile Ileana cea =ireat[ =i
Flori\a din codru.
1873 Februarie. Este martor la r[zvr[tirea din P[uli=, izbucnit[ ca
urmare a m[surilor abuzive ale oficialit[\ilor maghiare de a
interzice folosirea limbii romne la prim[rie.
Iulie. Intr[ ca archivariu la Consistoriul din Oradea Mare; ]n
vizitele pe care le ]ntreprinde ]n satele bihorene ]ntlne=te
prototipul eroului din Popa Tanda, nuvel[ pe care o va publica
doi ani mai trziu ]n Convorbiri literare.
1874 Popose=te la Ia=i pentru un scurt timp (octombrienoiembrie). Este
g[zduit ]mpreun[ cu Eminescu =i Miron Pompiliu de c[tre Samson
Bodn[rescu, directorul +colii Normale. Prin Eminescu, ]l cunoa=te
pe Ion Creang[.
La cea de a XI-a aniversare a Junimii, prilej de a-l cunoa=te pe
Titu Maiorescu, cite=te nuvela Popa Tanda.
Este numit secretar al Comisiunii pentru publicarea manuscriselor
r[mase de la Eudoxiu Hurmuzaki.
}n decembrie se stabile=te la Bucure=ti.
1875 Este numit profesor de filozofie la Liceul Matei Basarab, unde
pred[ =i ore de romn[, logic[ =i psihologie.
}n Convorbiri literare public[ nuvelele Popa Tanda (iunie) =i
Scormon (noiembrie).
1876 }n ziarul Timpul public[ nuvela O via\[ pierdut[.
1877 }n ianuarie intr[ ]n redac\ia ziarului Timpul, unde va lucra
]mpreun[ cu Eminescu =i I. L. Caragiale. }ntre cei trei scriitori se
leag[ o prietenie unic[ ]n literatura romn[.
8
Ioan Slavici
}n articolele publicate ]n Timpul sus\ine c[ Romnia este centrul
cultural =i politic al tuturor romnilor din \ar[ =i al celor afla\i
vremelnic sub st[pnire str[in[.
1878 La cea de a XV-a aniversare a Junimii, la care particip[ Eminescu
=i Maiorescu, Slavici cite=te nuvela Gura satului, iar I. L. Caragiale
prima sa pies[: O noapte furtunoas[.
1879 }n Convorbiri literare public[ nuvela Gura satului.
1880 }ntreprinde o c[l[torie de studii ]n Transilvania; la Blaj ]l viziteaz[
pe b[trnul Timofei Cipariu. Se ]ntoarce la Bucure=ti prin Banat,
pe la Or=ova.
}n Convorbiri literare (iunieiulie) public[ nuvela Budulea
Taichii, citit[ mai ]nti la =edin\ele Junimii, Maiorescu notnd ]n
Jurnalul s[u splendidul Budulea.
Este numit profesor la +coala Normal[ a Societ[\ii pentru ]nv[\[tura
poporului romn, unde pred[ romna =i geografia.
1881 }n august =i septembrie ]ntreprinde o c[l[torie ]n Oltenia =i
Muntenia pentru a vizita monumentele istorice, bisericile =i mn[stirile.
I se confer[ medalia Bene merenti pentru munca depus[ la
Comisia documentelor istorice.
}n decembrie public[ Novele din popor, care include scrieri literare
ap[rute mai ]nainte ]n presa literar[ (Popa Tanda, Gura satului,
La crucea din sat, Scormon, Budulea Taichii) =i Moara cu noroc
(inedit[). Volumul, recenzat elogios de M. Eminescu =i N. Xenopol,
marcheaz[ o piatr[ de hotar ]n evolu\ia prozei romne=ti, ]ndeosebi
a nuvelisticii.
1882 24 ianuarie. De ziua Unirii se constituie la Bucure=ti societatea
Carpa\ii, care ]=i propune s[ realizeze hot[rrile Congresului de
la Putna pentru unitatea romnilor; Slavici =i Eminescu sunt
ale=i membri activi ai societ[\ii.
}n martie este ales membru corespondent al Academiei Romne la
Sec\ia Istorie.
}ntreprinde o c[l[torie ]n Italia, fiind fascinat de sculptura lui
Michelangelo =i picturile lui Rafael.
Este numit profesor la azilul Elena Doamna, unde pred[ romna
=i filozofia.
1883 }mboln[virea lui Eminescu (iunie) ]l ]ndurereaz[ profund; ]ntreprinde
numeroase ac\iuni pentru a-l ajuta.
9
Moara cu noroc
1884 La Sibiu, sub conducerea lui Slavici, apare Tribuna care ]=i va
desf[=ura activitatea sub deviza: Soarele pentru to\i romnii la
Bucure=ti r[sare!, iar ]n domeniul artei propag[ realismul
poporal. }n nr.1 al Bibliotecii poporale a Tribunei Slavici public[
P[dureanca, ampl[ nuvel[ cu subiect de roman.
1886 18 martie. La Sibiu se oficiaz[ c[s[toria lui Ioan Slavici cu
profesoara Eleonora T[n[sescu, directoarea +colii de fete din
localitate.
1887 Este ales secretar al Partidului Na\ional Romn, pre=edinte fiind
G. Bari\.
}l aduce pe G. Co=buc redactor la Tribuna.
1888 Este ]ntemni\at pentru un an la Va\, ]n Ungaria, unele articole
pentru cauza na\ional[ a romnilor publicate ]n Tribuna fiind
considerate delict de agita\iune.
1889 15 iunie. La Bucure=ti se stinge din via\[ Eminescu; Tribuna
]ndoliat[ consemneaz[: Cea mai glorioas[ ]ntruchipare a geniului
romnesc =i-a sfr=it via\a de mizerii ]n modul cel mai trist. Cu el
s-a stins cea mai m[rea\[ figur[ a literaturii romne=ti.
1890 }n martie se re]ntoarce la Bucure=ti, fiind numit director de studii
=i profesor la azilul Elena Doamna, func\ii ]n care r[mne pn[
]n 1894.
Public[ +colile noastre s[te=ti. Localurile.
1891 La 24 ianuarie ia fiin\[ la Bucure=ti Liga pentru unitatea cultural[
a tuturor romnilor, ]n care activeaz[ =i Slavici.
1892 La Sibiu se semneaz[ Memorandumul romnilor din Transilvania
=i Ungaria, ]ntocmit pe baza unui proiect schi\at de Slavici ]nc[
din 1887, cnd fusese ales secretar al Partidului Na\ional Romn.
Public[ Novele, I (cele mai multe reedit[ri).
Public[ volumul Romnii din regatul ungar =i politica maghiar[.
1893 }nfiin\eaz[ la Bucure=ti ziarul Coresponden\a romn[, ]n care
sprijin[ ac\iunile memorandi=tilor.
Public[ Ardealul. Studiu istoric.
1894 1 ianuarie. Sub conducerea lui Slavici, Caragiale =i Co=buc, apare
la Bucure=ti revista ilustrat[ Vatra. }n primele 24 numere ale
revistei Slavici public[ intregral romanul Mara (tip[rit ]n volum
de-abia ]n 1906).
10
Ioan Slavici
}n iunie este numit director al Institutului Ioan Ottetele=anu
din M[gurele (lng[ Bucure=ti), iar so\ia sa este director adjunct.
1896 Public[ Novele, II, ]n care include =i Comoara (inedit[).
1897 La Arad (]n ianuarie) ]ncepe s[ apar[ Tribuna poporului, ]n
care Slavici public[ sute de articole, fiind =i membru fondator al
ziarului.
}i apare volumul Pove\e pentru buna cre=tere a copiilor.
1902 Public[ romanul Din b[trni, distins ]n anul urm[tor cu premiul
Academiei I. Heliade-R[dulescu.
1907 C[l[tore=te ]n Elve\ia, unde se afl[ la studii fiul s[u cel mai mare,
Titu-Liviu.
1908 }=i reediteaz[ nuvelistica sub titlul Nuvele, I, II. Public[ ]n volumul
Pove=ti cele mai valoroase basme =i pove=ti ale sale.
Demisioneaz[ de la azilul Elena Doamna =i ia conducerea ziarului
Minerva.
1909 Cu prilejul comemor[rii a 20 de ani de la moartea lui Eminescu,
Slavici public[ ]n revistele literare ale timpului unele dintre cele
mai valoroase pagini de memorialistic[ dedicate poetului nostru
na\ional.
1910 Public[ volumul Romnii din Ardeal =i trei scrieri pedagogice:
Educa\iunea na\ional[, Educa\iunea fizic[, Educa\iunea moral[.
Este angajat profesor de limba romn[ =i geografie la +coala
evanghelic[ din Bucure=ti.
1911 }i apar volumele Romnii de peste Carpa\i =i Zbucium[rile
politice la romnii din Ungaria.
1914 Conduce ziarul Ziua, care prin politica pacifist[ =i de neutralitate
a fost considerat progerman.
}i apare Gramatica limbii romne.
19161917 Colaboreaz[ la Gazeta Bucure=tilor =i Scena.
1918 Colaboreaz[ la Biblioteca copiilor =i a tinerimii, publica\ie
s[pt[mnal[ ilustrat[.
1919 Ianuariefebruarie. Pentru activitatea gazet[reasc[ din timpul
r[zboiului este implicat ]mpreun[ cu T. Arghezi ]n procesul
ziari=tilor. Este achitat la sfr=itul anului ca urmare a campaniei
de pres[ ini\iat[ de scriitori.
11
Moara cu noroc
1920 }i apare romanul Din dou[ lumi.
1921 Public[ volumul de memorialistic[ }nchisorile mele. Reediteaz[
Pove=tile (vol. I) =i Nuvele, I, II.
1923 }i apare romanul Cel din urm[ arma=.
Public[ Pove=ti, vol. II, cu basme =i pove=ti incluse pentru prima
dat[ ]n volum.
}i apare volumul III din Nuvele.
1924 Apare volumul Amintiri, ]n care evoc[ pe marii s[i contemporani
=i prieteni: Eminescu, Creang[, Caragiale, Co=buc, Maiorescu.
1925 }n iunie se ]ncheie, f[r[ succes, campania de pres[ pentru a i se
acorda lui Slavici Premiul Na\ional pentru proz[. (Premiul se
acord[ lui I. Al. Br[tescu-Voine=ti.)
17 august. Se stinge din via\[, la ora 18.30, ]n casa fiicei sale
Lavinia, la Crucea de Jos (Panciu). Este ]nmormntat la schitul
Brazi (Panciu), ]nso\it pe ultimul drum de numeroasa-i familie,
s[teni din ]mprejurimi, iar din partea Societ[\ii Scriitorilor Romni
de Liviu Rebreanu, Gala Galaction =i Mihai Sorbul. Cuvntul din
urm[ ]l roste=te Gala Galaction: }nvelim pe unul dintre principii
Cuvntului Romnesc cu faldurii adnci ai gliei str[bune... }l vedem
deasupra noastr[, mare ]n literatur[, frunta= al condeiului,
premerg[tor =i explorator al frumuse\ii graiului =i al sufletului
poporului nostru... }l vedem deasupra noastr[ printre nouri =i
printre culmi, care se numesc Eminescu, Alecsandri, Maiorescu,
Co=buc, Caragiale... Vrf de stnc[, ]n diademul Carpa\ilor no=tri
suflete=ti.
Constantin MOHANU