Eugen

SCRIITORI ROM~NI DE AZI

vol. 1
SIMION
6 Eugen Simion
v. 1
TABEL CRONOLOGIC
.
La 25 mai 1933 se na=te Eugen Simion, al treilea copil al Sultanei =i al
lui Dragomir Simion, ]n localitatea Chiojdeanca, jude\ul Prahova. Bunicul,
Radu Simion, se n[scuse ]n acela=i an cu Eminescu (1850) =i tr[ise p`n[ ]n
1940. Fusese mandatar al \[ranilor din localitatea citat[ =i ostatec ]n 1907.
Cult, ]n familie, pentru Nicolae Iorga. O rud[ a tat[lui, juristul Andrei
R[dulescu, n[scut ]n Chiojdeanca-Prahova, face o mare carier[ intelectual[,
este primit ]n Academia Rom`n[ =i, ]ntre 1946 =i 1948, este chiar pre=edintele
Academiei Rom`ne. Un posibil model... Cel dint`i, modelul moral absolut,
este ]ns[ tat[l despre care, mai t`rziu, criticul va m[rturisi ]ntr-un mic eseu
(Supersti\ia complexelor, 1991): Tot ceea ce am scris =i tot ceea ce voi putea
scrie de aici ]nainte este pentru tat[l meu, inspirat de el =i ]n amintirea lui;
secolul nostru a eliminat tat[l (ca simbol structurant, globalizant) din litera-
tur[; de aceea lucrurile merg prost: trebuie s[-l recheme urgent [...]; mi-am
iubit nespus tat[l, un om inteligent =i un om moral, tot ce =tiu ]n privin\a
vie\ii =tiu de la el, amintirea lui ]mi d[ =i azi curajul de a scrie =i voin\a de a
r[m`ne o fiin\[ moral[...
.
Studii la Liceul Sfin\ii Petru =i Pavel (devenit ulterior Liceul I. L.
Caragiale) din Ploie=ti. Are ca profesori de limba rom`n[ pe Gh. V. Milica,
elev al lui G. Ibr[ileanu, =i pe Const. Enciu. Al\i profesori reputa\i ]n acest
ora= festiv al limbii rom`ne, unde ]nte\irea silabei ]nro=e=te oul =i epitetul
deraiaz[ criv[\ul iarna cum scrie undeva un fiu celebru al urbei , sunt
Ion Grigore (matematic[), N. I. Simache (istorie) etc. Printre colegi, se
deta=eaz[ un b[iat blond, voluminos la trup, bun caricaturist (semneaz[ cu
pseudonimul Ha=), ]nconjurat mereu de un grup de amici fideli =i b[=c[lio=i.
B[iatul gras =i blond scrie versuri ]n genul parodic al lui Top`rceanu =i un
ciclu de poeme argotice semnate St[nescu Hristea Nichita. Versurile plac
liceenilor ploie=teni.... Viitorul critic debuteaz[ cu o proz[ poetic[ ]n Cu-
7 Scriitori rom`ni de azi. Vol. I
rierul liceului... Descoper[ pe G. Ibraileanu =i G. C[linescu, mai t`rziu pe
E. Lovinescu...
.
Urmeaz[ (19521957) cursurile Facult[\ii de Filologie din Bucure=ti
unde are, ca profesori, pe Tudor Vianu, Al. Rosetti, Iorgu Iordan... Este coleg
cu Nichita St[nescu, Matei C[linescu... Sunt vremuri grele =i ]n 1957, E. S.,
student ]n ultimul an, este exclus, dimpreun[ cu al\i studen\i, din U.T.M.
Acceptase s[ fie martor al ap[r[rii ]n procesul politic intentat de autorit[\i
profesorului de italian[ D. D. Panaitescu. }n urma acestor evenimente, E. S.
nu este angajat, timp de cinci ani, de nici o institu\ie de cultur[. Lucreaz[
(plata cu ora) ]n Colectivul Eminescu condus de Perpessicius. Parcurge toate
manuscrisele lui Eminescu =i transcrie o parte din prozele poetului... Mai
t`rziu va binecuv`nta aceast[ perioad[ de ostracizare care l-a silit s[ stea
zilnic 10 ore ]n Biblioteca Academiei. }ncepe s[ publice ]n jurul anului 1960
articole critice ]n Tribuna, Gazeta literar[ =i Contemporanul (unde \ine o
vreme, la sugestia lui George Iva=cu, cronica literar[). }n 1962 este angajat
redactor la Gazeta literar[ (redactor-=ef Aurel Mihale), iar ]n 1963 este
acceptat, la recomandarea lui George Iva=cu, Al. Piru =i D. P[curariu, asis-
tent la Facultatea de Filologie din Bucure=ti.
.
Lu`nd ]n serios avertismentul lui G. C[linescu (orice critic literar rom`n
trebuie s[-=i verifice for\ele cu un studiu despre Eminescu), public[ ]n 1964
volumul Proza lui Eminescu =i, ]n colaborare, edi\ia critic[ Eminescu, Proza
literar[. Este un moment de dezghe\ ]n via\a literar[ =i t`n[ra genera\ie (Ni-
chita St[nescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Adrian P[unescu, Sorin Ti-
tel, D. R. Popescu, Nicolae Velea, F[nu= Neagu...) d[ semne de independen\[.
Ea ]ncheie o alian\a spiritual[ cu genera\ia bunicilor (marii poe\i =i critici
interbelici) ]mpotriva p[rin\ilor afilia\i la unica metod[ de crea\ie (realismul
socialist)... Revin ]n actualitate marile modele ale literaturii moderne (Bla-
ga, Arghezi, Barbu, Bacovia) =i ]ncepe s[ fie contestat, pe fa\[, sociologismul
vulgar ]n critica literar[. E. S. particip[, al[turi de al\i tineri critici, la aceast[
b[t[lie literar[ opt`nd pentru critica creatoare...
.
}n 1965 tip[re=te cartea Orient[ri ]n literatura contemporan[, distins[
cu Premiul de critic[ =i istorie literar[, al Uniunii Scriitorilor.
.
Particip[ la via\a literar[ =i scrie, cu mici pauze, s[pt[m`nal o cronic[
literar[ (la Gazeta literar[, apoi la Rom`nia literar[, Luceaf[rul =i, din nou,
timp de aproape dou[ decenii =i jum[tate, la Rom`nia literar[).
.
Cunoa=te ]n 1966 pe Marin Preda =i ]nt`lnirea cu el, recunoa=te cri-
ticul, va fi un eveniment important ]n biografia sa: Merit[ scrie el s[
8 Eugen Simion
v. 1
faci critic[ intr-o literatur[ ]n care exist[ un prozator ca Marin Preda... Este
debutul unei lungi =i incoruptibile prietenii literare...
.
Dup[ 1965 studiaz[ opera lui E. Lovinescu =i ]n 1969 ]=i trece docto-
ratul (conduc[tor =tiin\ific: +erban Cioculescu) cu o teza de aproape 700 de
pagini despre E. Lovinescu, scepticul m`ntuit, tip[rit[ ]n 1971. }nt`lnirea cu
opera acestui mare critic a fost important[ pentru formarea spiritual[ a cri-
ticului E. S. =i pentru op\iunea lui pentru un tip de etic[ ]n critica literar[...
.
Ia parte la luptele literare duse de genera\ia sa ]mpotriva spiritului dog-
matic ]n cultur[ =i ap[r[ ideea de sincronizare a literaturii. Ziua de 22 au-
gust 1968 ]l prinde la Praga.
.
}n 1970 este numit profesor de limba =i literatura rom`n[ ]n Fran\a
(Sorbona, Universitatea Paris IV) unde func\ioneaz[ p`n[ ]n 1973. Aici
descoper[ mai sistematic noua critic[ =i noua nou[ critic[. Frecventeaz[ cur-
surile lui Jean-Pierre Richard la Universitatea de la Vincennes =i se apropie
de acest mare critic =i teoretician al politematismilui. }ncepe, sub conducerea
lui, o tez[ de doctorat cu un subiect privitor la literatura fantastic[ (anali-
zat[ din unghi tematist), apoi ideea unui doctorat francez, dup[ cel rom`nesc,
nu-l mai pasioneaz[. Continu[ s[-l intereseze ]ns[ critica richardian[ =i, dup[
]ntoarcerea ]n \ar[, ]ncearc[ s[ aplice metoda ei de analiz[. La Paris,
frecventeaz[ =i seminariile lui Barthes de la Hautes Etdes, merge de c`teva
ori =i la seminariul lui Lacan, dar f[r[ convingere, audiaz[ conferin\ele, dez-
baterile organizate de grupul Tel Quel. Se va duce la Geneva pentru a-i
cunoa=te pe Marcel Raymond, Jean Rousset =i Jean Starobinsky... Are, la Paris,
o ]nt`lnire cu George Poulet, autorul Studiilor umane, Metamorfozelor Cercu-
lui, Con=tiin\ei critice =i realizeaz[ cu el un dialog pe care-l va publica mai
t`rziu ]ntr-o carte. Tot a=a va proceda cu Jean-Pierre Richard =i Jean Rous-
set... Cunoa=te pe Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Cioran =i pe al\i scriitori
din comunitatea rom`neasc[ din Paris. Experien\a lui parizian[ va fi notat[
]n Timpul tr[irii, timpul m[rturisirii. Jurnal parizian (1977).
.
}ntors ]n \ar[, E. S. ]nfiin\eaz[ la Facultatea de Filologie un Cerc de cri-
tic[ (frecventat de profesori =i studen\i), ]n care se discut[ despre noile metode
=i despre alte subiecte legate de literatur[ =i de teoria literar[. Pe aici trec timp
de 15 ani, c`t func\ioneaz[ Cercul de critic[, Marin Preda, Nichita St[nescu,
Marin Sorescu, Radu Petrescu, Constantin Noica, Sorin Titel, N. Breban, +tefan
B[nulescu, Mircea Horia Simionescu etc. Aici se discuta despre romanul poli-
tic, despre postmodernism, despre textualism etc. Mai to\i prozatorii, poe\ii =i
tinerii critici (din genera\ia 80) frecventeaz[ Cercul de critic[...
9 Scriitori rom`ni de azi. Vol. I
.
}n 1974, Eugen Simion ]ncepe, la sugestia lui Marin Preda, seria Scrii-
torilor rom`ni de azi (un proiect pentru o posibil[ istorie a literaturii rom`ne
contemporane) din care au ap[rut p`n[ acum patru volume (ultimul ]n dec.
1989)... }=i define=te metoda critic[ ]n ace=ti termeni: simpla critic[ de gust
mi se pare azi insuficient[, ca =i critica formelor care tinde s[ codifice ceea
ce de-abia a decodificat: opera. Totu=i, nici gustul, nici obsesia formelor nu
pot lipsi unui spirit critic interesat de textul =i subtextul operei. Critica, a=a
cum o ]n\eleg, este un sistem de lectur[; un mod personal de a te apropia de
oper[, un demers, care, folosind mijloace variate, descoper[ figura spiritului
creator. Figura se poate defini nu numai prin filozofia existen\ei =i calitatea
expresiei, dar =i printr-o pozi\ie fa\[ de obiectele, fantasmele care intr[ ]n
oper[. }n fond, opera exprim[ nu numai universul pe care autorul ]l poart[,
dar =i felul ]n care acest autor asum[ universul de care este purtat.
.
}ntre volumul al doilea (1976) din Scriitorii rom`ni de azi =i edi\ia a
doua din primul volum (1978), cu trei sute de pagini ]n plus fa\[ de prima
edi\ie, scoate Jurnalul parizian. Timpul tr[irii, timpul m[rturisirii, cu portrete,
confesiuni, schi\e epice, mici eseuri, reflec\ii... Ziaristul face cronica unei
experien\e existen\iale =i o cronic[ a interiorit[\ii...
.
Diminea\a poe\ilor (1980) este o carte special[: un pariu critic (criticul,
dac[ are imagina\ia ideilor =i capacitate de expresie, poate aduce ]n actuali-
tate un autor, o oper[ dep[=it[ estetic, o epoc[ literar[ ]ndep[rtat[), o carte
barthian[, ]n stilul unui eseu tematist, despre ]nceputurile poeziei rom`ne=ti.
Am ]nceput cu g`ndul de a scrie o carte ]mpotriva poe\ilor care m[ terori-
zaser[ ]n =coal[ m[rturise=te criticul intr-un interviu =i am terminat
]ndr[gostit pur =i simplu de ace=ti extraordinari poe\i care, voind s[ inventeze
o art[ de a iubi, au creat o art[ de a scrie. Iritarea ini\ial[ s-a transformat
]ntr-o mare iubire spiritual[ pentru poe\ii V[c[re=ti, Conachi, pentru impetu-
osul Heliade, Bolintineanu, Alecsandri..., adev[ra\i logothe\i
.
}ntoarcerea autorului (1981) face un pas spre teoria literar[. Nu-i o
carte propriu-zis de teorie, nu-i nici o carte de critic[ literar[ pur[. Ceva ]n-
tre cele dou[ discipline... Autorul (de pe copert[) rediscut[ rela\ia creator-
oper[ sau, ]n termenii lui Proust, rela\ia dintre eul social =i eul profund. Un
subiect care obsedeaz[, pur =i simplu, critica din secolul nostru. Rezultatul
este c[ autorul a fost eliminat din text =i din analiza textului. E.S. reexa-
mineaz[ dosarul acestui exil =i ajunge la concluzia c[ autorul trebuie s[ fie
rechemat acolo de unde, ]n fapt, fantasmele lui nu disp[ruser[ niciodat[.
C`nd a ap[rut }ntoarcerea autorului, tema biograficului era total absent[ ]n
10 Eugen Simion
v. 1
critica european[. Azi e o tema curent[ p`n[ =i ]n revistele de naratologie.
Dac[ termenul n-ar avea conota\ia pe care o are, s-ar putea spune c[ autorul
care a scris la ]nceputul anilor 80 }ntoarcerea autorului este un spirit proto-
cronic, cel pu\in ]n aceast[ carte... El nu-=i revendic[ ]ns[ nimic altceva dec`t
]ncercarea de a reg`ndi =i a a=eza mai bine o tem[ ce p[rea, ]n anii 70,
definitiv clasat[... }n dou[ numere din Papers on Language & Literature (1990,
1992), Illinois University, au fost traduse =i tip[rite capitolele despre Eugne
Ionesco =i Roland Batrhes, un ghibelin printre guelfi...
.
Public[, ]n colaborare, Imagination and Meaning. The scholarly and Li-
terary Worlds of Mircea Eliade (The Seabury Press New York, 1982) =i Die Mit-
te der Welt. Aufsatze zur Mircea Eliade (Suhrkamp, Verlag Frankfurt, R. F. G.,
1985).
.
Continu[ seria Scriitorilor rom`ni de azi (vol. III ]n 1984) =i ]ncheie
edi\ia de Scrieri (I-IX) E. Lovinescu, edi\ie, studii introductive, 19691982,
Editura Minerva. Alte antologii, edi\ii: Mircea Eliade: }n curte la Dionis (Cartea
rom`neasc[, 1981) =i, ]n cinci volume, cu o ampl[ postfa\[, Proza fantastic[
(Funda\ia Cultural[ Rom`n[, 1992). Publicase ]n 1971 o Antologie a critici-
lor rom`ni, de la T. Maiorescu la G. C[linescu (III), Editura Eminescu
.
}n 1983 preia, ]mpreun[ cu un mic grup de critici literari, conducerea
revistei Caiete critice (ap[rut[ ]n 1979) =i o implic[, programatic, ]n actuali-
tatea literar[ rom`neasc[. Apar numere despre Romanul rom`nesc de azi,
Poezia t`n[r[, Critic[ =i istorie, Postmodernism, Jurnalul ca literatur[, numere
monografice consacrate lui Sorin Titel, Panait Istrati, Marin Preda etc. }n 1987
revista este suspendat[ de cenzur[ din pricina num[rului dedicat integral
lui Mircea Eliade. Reapare, ca o revista de critic[, teorie =i informa\ie lite-
rar[, ]n 1990. E.S. este ales directorul acestei publica\ii.
.
}n 1985 scoate Sfidarea Retoricii, un volum de eseuri critice =i pagini
de jurnal (Jurnal german). Preg[te=te p`n[ ]n 1989 volumul IV (aprox. 700
de pagini) din Scriitori rom`ni de azi, dintre care peste 200 de pagini sunt
dedicate genera\iei tinere de prozatori =i poe\i. Revolu\ia din decembrie 1989
face posibil[ continuarea acestei aventuri critice. Volumul al V-lea, ]n preg[tire,
va cuprinde literatura diasporei =i pe autorii care, dintr-un motiv sau altul,
n-au fost p`n[ acum comenta\i. Autorul nu ascunde inten\ia de a relua, sub
alt[ alc[tuire, toate volumele =i de a le da structura unei autentice Istorii a lite-
raturii rom`ne contemporane ]n care s[ intre =i istoria vie\ii literare postbelice...
.
Continu[ s[ \in[ cu regularitate rubrica Fragmente critice ]n revista
Rom`nia literar[ p`n[ ]n septembrie 1991 c`nd ]nceteaz[ colaborarea la
11 Scriitori rom`ni de azi. Vol. I
aceast[ publica\ie, ]nceput[ ]n 1968. Se ]ncheie o epoc[. Preia cronica lite-
rar[ a revistei Literatorul =i o \ine, cu regularitate, p`n[ azi (octombrie 1997).
.
}nfiin\eaz[ ]n septembrie 1991, ]mpreun[ cu al\i intelectuali, Grupul
Interdisciplinar de Reflec\ie (G.I.R.), cu scopul de a propune solu\ii pentru
democra\ia rom`neasc[... O parte din dezbaterile organizate de G.I.R. apar
]n Caiete critice.
.
}n martie 1991 este ales membru al Academiei Rom`ne. }n noiembrie
1991 este ales ]n Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Deceniul
Mondial al Dezvolt[rii Culturale =i, ]n aprilie 1992, devine vicepre=edintele
acestui Comitet.
.
}ntrebat de studen\ii lui de ce nu face politic[, de ce nu ]nfiin\eaz[ =i el
un partid a=a cum fac colegii s[i, E.S. r[spunde ]ntr-un num[r din Litera-
torul (De ce fac critic[ literar[?) c[ r[m`ne ]n continuare la p[rerea b[tr`nului
Heliade =i anume c[ literatura este politica noastr[ cea mai bun[...
.
Public[ ]n 1993 (Editura Nemira) Moartea lui Mercu\io ]n care ]nsu-
meaz[ un num[r de mici eseuri, fragmente de jurnal, portrete =i ]nsemn[ri
m[runte despre literatur[ =i critica literar[ scris[ ]n cea mai mare parte ]n
anii 80. De ce Moartea lui Mercu\io? Pentru c[ explica E.S. ]n Cuv`nt
]nainte pe c`nd eram foarte t`n[r, am scris un articol (1968?) cu acest
titlu voind sa protestez ]mpotriva celor care vedeau ]n criticul literar un Ca-
liban ce trebuie trimis, ]n lan\uri, la =coal[. Nu Caliban, ziceam eu, este sim-
bolul shakespearian al criticii literare, ci Mercu\io, confidentul spiritual, cel
care moare pentru c[ nu se ]n\eleg ]n privin\a ]nt`iet[\ii Montaiguii =i
Capule\ii literaturii... Simbolul r[m`ne =i azi valabil. Pun, deci, paginile ce
urmeaz[ sub semnul acestui personaj ]nc`nt[tor care f[r[ voia lui devine un
personaj tragic ]ntr-o istorie dominat[ de o mediocr[ fatalitate...
.
}n 1994 E.S. este ales vicepre=edinte al Academiei Rom`ne. Cu doi
ani ]nainte fusese ales membru ]n Academia Europeea, cu sediul la Londra.
.
Public[ ]n 1994 Convorbiri cu Petru Dumitriu (Editura Moldova, Ia=i)
o carte cu un personaj care se judec[ =i judec[ ]n acela=i timp pe al\ii cu
luciditate =i mil[ cre=tin[. Un personaj care se confeseaz[ =i, de multe ori, se
c[ie=te. Un mare scriitor care prive=te ]n urm[ =i reconstituie lumea drama-
tic[ prin care a trecut =i din care, la un moment dat, a fugit.
.
}n 1995 apare Mircea Eliade, un spirit al amplitudinii (Editura Demi-
urg), un studiu despre romanul existen\ial =i despre nara\iunea mitic[. O ana-
liz[, ]n acela=i timp, a ideilor =i a strategiei epice a lui Eliade, cunoscut mai
mult (]n Occident) ca istoric al religiilor =i mitograf dec`t ca prozator.
12 Eugen Simion
v. 1
Justific`ndu-=i cartea, E.S. scrie ]n Cuv`nt ]nainte: Prin ce e tipic =i atipic
Mircea Eliade ]n genera\ia =i ]n timpurile secolului s[u (c[ci sunt mai multe)?
Ce-a adus regelui Marc acest Parsifal r[t[cit ]n istoria religiilor? Ce-a mi=cat,
ce iner\ii a distrus ]n proza rom`neasc[ admiratorul lui Papini =i imitatorul
lui Joyce? C`t de profund este romanul s[u existen\ialist =i cum se ]mpac[,
]n opera de fic\iune din epoca maturit[\ii, mitologul cu prozatorul? Iat[
]ntreb[rile pe care =i le pune =i la care ]ncearc[ sa r[spund[ eseul ce ur-
meaz[... El nu se adreseaz[, \in s[ precizez, chi\ibu=arilor, revizioni=tilor,
procurorilor din via\a noastr[ literar[, g[l[gio=i, neobosi\i =i inutili. Nu se
adreseaz[ nici celor care n-au puterea de a-=i dep[=i, ]n privin\a lui Eliade,
fantasmele =i resentimentele...
.
Retip[re=te ]n 1996 (Editura Grai =i Suflet Cultura Na\ional[) stu-
diul E. Lovinescu, scepticul m`ntuit (edi\ia a II-a), cu circa o sut[ de pagini
noi... }n acela=i an apare traducerea american[ a c[r\ii }ntoarcerea autorului:
The Return of the Author, Northwestem University Press, Evanston, Illinois,
sub ]ngrijirea lui James W. Newcomb =i a Lidiei Vianu. Spre surpriza autoru-
lui, cartea este tradus[, dup[ 16 ani de la apari\ie, =i publicat[ ]ntr-o colec\ie
prestigioas[ (Rothin-King Theory), aceea care a introdus ]n Statele Unite
pe Barthes =i marea critic[ european[.
.
Tot acum (1996) apare =i traducerea francez[ a }ntoarcerii autorului
(Le Retour de lAuteur), lAncrier Editeur, Strassbourg...
.
}n septembrie 1997, E.S. este ales de prezidiul Academiei Rom`ne ca
Pre=edinte Interimar al Academiei Rom`ne... Public[ (oct. 1997) Fragmente
critice I. Scriitura taciturn[ =i scriitura public[, Editura Scrisul rom`nesc,
Craiova. Un prim volum dintr-o serie mai ]ntins[, ]n tradi\ia Criticelor lovi-
nesciene. Autorul se explic[: este vorba de jurnalul unui profesionist al lec-
turii =i este, ]n acela=i timp, jurnalul celui care tr[ie=te ]n umbra lecturii cu
fantasmele, nelini=tile =i, uneori, cu fervorile fiin\ei sale. El asociaz[ acum,
]n aceea=i carte, scriitura public[ ]mpreun[ cu ceea ce Michel Tournier
nume=te scriitura taciturn[, scriitura intim[, recuperatoare...
.
E.S. preg[te=te acum un studiu despre jurnalul intim. Titlul provizo-
riu: Fic\iunea nonfic\iunii. Sau poate: Jurnalul ca literatur[.