O Acest manuscris

ii prezint3 pe
William I, Henry I ~i
$tefan, in calitate de
protectori ai
Bisericii. Ace~tia 1in
in maini m3n3stiri pe
care ei in~i~i le-au
fondat la Battle,
Reading ~i
Faversham. William
al II-Iea (dreapta sus)
1ine in man3 o
cl3dire secular3,
Westminster Hall.
Contrastul dintre
patronajul altor regi
~i interesele seculare
ale acestuia explic3
de ce William nu era
atat de popular.

O Thomas Becket a
acceptat in sil3
func1ia de arhiepis-
cop de Canterbury.
El se considera un
ap3r3tor al bisericii
impotriva abuzurilor
regale. Acest lucru a
dus la asasinarea sa
in anul 11 70.

construisern), a creat un serviciu civil deosebit
de eficient, a impus o serie de impozite, a
c~ror pla~ a Inceput s~ 1:nIocuiasc~ obligatia
feudal~ de serviciu personal.
Un aspect important al cre~terii autori~tii
regale a fost modulln care tot mai multe cazuri
erau prezentate spre judeca~ cuI1ii, uncle, In
general, beneficiau de o judeca~ mai dreap~
decat la curtile lorzilor locali. Cut1i1ebisericilor
erau de asemenea nesatisf~c~toare, deoarece
orice rnuf~c~tor care putea pleda pentru "ben-
eficiul clerului" (adic~ absolvirea In calitatea de
membru al clerului), primea o sentin~ foarte
u~oarn chiar ~i pentru cele mai grave crime.
Pentru a pune cap~t acestor proceduri pre-
cum ~i altor privilegii clericale, Henry l-a nurnit
pe prietenul s~u, cancelarul Thomas Becket, In
O Un model comun de castel anglo-nor-
mand din secolul 11 cuprindea o movila
imensa facuta de oameni, un turn de lemn
~i o ingradire.
functia de Arhiepiscop de Canterbury. ins~,
dup~ ocuparea postului, Becket a devenit sus-
tin~torul Bisericii, unnand o lupta inve~unata.
Influentati fiind de ~te cuvinte ale regelui
spuse la sup~rare, patru cavaleri l-au asasinat
pe Becket in Catedrala Canterbury (1170).
Dup~ moartea acestuia, Henry a fost silit s~-$i
cean1iertare pentru propria sa vin~ indirecta $i
s~ fac~ concesii. De~i $i-a redobandit in mare
parte autoritatea asupra Bisericii Engleze, tri-
bunalele clericale $i-au p~strat independenta
pentru inc~ 3 secole $i ju~tate.
Un imperiu in cre~tere
Proprietatile lui Henry se intindeau cu mult in
afaraAngliei $i Normandiei. A obtinut prin fo11:1 rnare rnzboinic, ce ~i-a c~tigat fairna in timpul
o supunere nominal~ din partea Scotiei, iar in
1171a poposit in Irlanda, unde a fost recunos-
cut Lord al acesteia.Mai presus de toate, mo$-
tenirea din partea dinastiei de Anjou $i c~~toria
cu Eleonora de Aquitania l-au f~cut stapan
peste o suprafataa Frantei rnai intins:l decat a
regelui Frantei.Totu~i, acest imperiu -in reali-
tate o acumulare de propriet:lti separate -a
produs vrajb:l intre regii francezi, chiar rnai se-
rioas:l decat opozitia anglo-norrnancl:l.in con-
cluzie, ace~tiaprofitau de fiecare ocazie pentru
a provoca tulburnri intre supu~ii lui Henry ~i
pentnJ a exploata ambitiile celor patru fii ai s:li,
ai c:lror numeroase comploturi ~i rnzvrntiri au
intunecat ultimii ani ai domniei acestuia.
Richard Inima de Leu
Fiul lui Henry, Richard 1 (1189-99), cunoscut
sub numele de lnirn:l de Leu (Coeur de Lion),
a fost consideratde c:ltre contemporanii s:Ii un
celei de-a Treia Cruciade(1189-92).Istoricii de

71
 ANGLIA $1 NORMANDIA

O Tribunalul Protectorilor Comuni, infiin1ata

ca o parte separata a Tribunalului Regal in
anul 1178. Extinderea activita1ilor judiciare
ale coroanei, sub Henry al II-Iea ~i fiji saj, a
dus la aceasta diviziune. Tribunalul Regal
calatorea in toata 1ara, in timp ce Tribunalul
Protectorilor Comuni se afla la Westminster .

a Pecetea lui Henry al II-Iea. Henry a inspi-

rat loialitatea completa a unei administra1ii
numeroase in Anglia ~i in celelalte teritorii
ale sale dincolo de Canalul Manecii.

care se baza loan in razboiul ce a unnat

impotriva regelui francez, care a cucerit rapid
regatul Nonnandiei ~i toate celelalte pilman-
turi ale Angevinilor din nordul riului Loara.
in ciuda acestei lovituri adusil prestigiul
situ, loan s-a implicat intr-un nou conflict.
Dupil o disputil intre rege ~i cillugilrii din
Canterbury referitoare la alegerea unui
arhiepiscop in 1207, Papa Inocentiu 111a
respins candidatii ambelor pil11i,numindu-l in
functie pe propriul situ ales, Stephen Langton.
loan a refuzat sil-l accepte. Asemenea
monarhilor de pretutindeni, regele a conside-
rat cil el trebuie sit aibil primul cuvint in
alegerea inaltului clef, de vreme ce, in Evul
Mediu, Arhiepiscopul de Canterbury era una
dintre personaliti{tile marcante ale regatului.
loan 11considera du~man pe Langton.

mai tarziu, ins:l, au fost mai putin entuzia~ti, Stipin feudal

subliniind faptul c:l Richard i~i neglijase regatul, Filra un compromis intre rege ~i papil, curand
folosit doar in scopul fmant:lrli aventurilor sale problemele s-au agravat. in 1208, Papa
in str:Iin:ltate. Printre acestea a fost capturarea ~i Inocentiu a impus Angliei o interdictie, inlil-
intemnitarea lui in Germania (1192-94), cand se turandu-i pe englezi din serviciul Bisericii..
intorcea de la Cruciada ~i pretinderea unei Totu~i, loan a sfidat neincetat papalitatea pinil
sume mari pentru rnscump:lrarea sa. in anu11213, cind Inocentiu l-a detronat, per-
La intoarcere, Richard s-a luptat in Franta mitand invazia lui Filip 11al Frantei. Nefiind
cu tovarn~ul s:lu cruciat Filip II. ins;:t a murit, sigur de sprijinul celor de acasil, loan a decis
doborat de o s:lgeat:l, in timp ce conducea sit se supunil -filcind insil acest lucru la
asediul unui castel nesemnificativ in cadrul modul cel mai avantajos. in consecintit, l-a
unei dispute mai putin importante. considerat pe papil stilpinul situ feudal,
aducindu-i omagii pentru Anglia ~i Irlanda.
Un succesor osindit De asemenea,loan a fonnat o coalitie anti-
Pe patul de moarte, Richard l-a numit succesor francezil cu cei din familia Fleming ~i cu
pe fratele s:lu loan (1199-1216), alegerea sa Sfintul impilrat Roman. insil, o infrangere
fiind sustinut:l de baronii din Anglia, dureroasil in biltillia de la Bouvines (1214) a
Normandia ~i Aquitania. ins:l o parte din pus capilt pentru totdeauna sperantelor sale
Angevini il preferau pe nepotullui loan, tan:l- de a recupera pilminturile pierdute din nor- O Geoffrey de
rul Arthur de Brittany, jar Filip II al Frantei a dul Loirei. Dupil aceastil infrangere tristil, Anjou, poreclit
profitat de ocazie, sustinindu-l ~i sl:lbind astfel opozitia inipotriva regelui loan in Anglia a "Plantagenet"
"imperiul" Angevin. in timpulluptei care a ur- culminat intr-o mare crizil constitutionalil. (ramura de arbust),
mat, loan a reu~it s:l-l captureze pe Arthur. S-a dupa decora,ia de
crezut c:l moartea acestuia, survenit;l dup:l un pe coif, cuv3nt ce a
an (1205), a fost provocat;l de loan. devenit numele unei
O figurn admirat:l cum era cea a regelui dinastii regale.
Richard ar fi putut inl:ltura orice indoial:l intr-
un asemenea caz, mai ales datorit:l faptului c:l O Rege!e loan ~i
moartea lui Arthur rezolvase convenabil dis- Fi!ip II a! Fran1ei fac
puta pentru succesiune. ins:l, de~i loan era un pace. Aceasta a fost
rege competent ~i nicidecum tic:llosul din leg- insa de scurta
end(l, intotdeauna p:lrea s:l aparn ceva legat durata. Fi!ip a fo!osit
de personalitatea sa, ce inspira neincredere, dispute le feuda!e
toate proiectele sale fiind sortite pieirii. drept scuza pentru
in orice caz, repulsia general:l provocat:l pre!uarea conducerii ]
de moartea lui Arthur a ~ubrezit sprijinul pe Normandiei. ~

72 Istorie universal~ 19- EURoPA FEUDALA Istorie universal~ 20- CRUCIADELE