Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Primii ani
1880 5 noiembrie, se naste , la Pascani, Mihail Ursachi, primul
copil al avocatului Alexandru Sadoveanu ( fiu de taran stiutor
de carte) din tinuturile Gorjului, si al Profirei Ursachi, fiica de
razesi din satul Verseni, de pe apa Moldovei.
1891 Copilul Mihail absolva scoala primara din Pascani. Mihail Ursachi capata numele
Sadoveanu.
1892 - 1897 Urmeaza cursurile gimnaziului "Alecu Donici" din Falticeni, unde era director
Vasile Lovinescu , tatal lui Eugen Lovinescu. In clasa a III- a a gimnaziului, adolescentul
capata o alura de haiduc, cu pusca si pasiuni vanatoresti.
1895 Moare mama sa, Profira Ursachi. Durerea incercata va marturisi mai tarziu in lucrarea
sa Anii de ucenicie - " Cand a murit mama aveam saisprezece ani, elev al gimnaziului din
Falticeni. A fost o lovitura asa de brutala, incat am simtit-o indelung dupa aceea. Ea iubea in
mine pe primogenitul ei si avea si bucuria asemanarii mele cu ea." Tarziu, in anii senectutii,
scriitorul zabovea adeseori in fata marelui tablou al mamei sale, citind din cartile preferate.
Debutul
1897
in doua numere din revista umoristica Dracu din Bucuresti, apar versuri si schita
Domnisoara M... din Falticeni, iscalite "Mihai din Pascani".
1898 - 1900
1900
1901
din nr.32 al revistei, Sadoveanu incepe sa-si publice nuvela Ion Ursu ( nr. 32, 33, 35,
36, 37).
1902
1903
colaboreaza la revista Samanatorul si Revista idealista.
Debutul editorial
1904
Maturitate si Creatie
1905
in primul volum al revistei Curentul nou din Galati, H.Sanielevici publica tabloul sau
sinoptic. In numarul urmator al revistei , G.Ibraileanu il apara pe scriitor de acuzatiile
aberante ale lui H.Sanielevici.
are loc prima intalnire cu Titu Maiorescu. Gratie raportului favorabil al acestuia in
Povestiri, Sadoveanu primeste Premiul Academiei Romane.
1906
aprilie, Sadoveanu pleaca din Capitala din nou la Falticeni, unde isi injghebeaza o
buna gospodarie.
1907
februarie martie, au loc marile rascoale taranesti . Dupa inabusirea lor in sange,
Sadoveanu va fi numit de Spiru Haret ( care detinea functia de Ministru al Instructiunii
) inspector al cercurilor culturale satesti si al bibliotecilor populare.
1908
1909
1910
Sadoveanu este numit Director al Teatrului National din Iasi, unde va ramane pana in
1919
1911
apare Apa mortilor si in Viata romaneasca publica piesa de teatru De ziua mamei.
2 februarie, se joaca la Teatrul National piesa de teatru De ziua mamei
1912
colaboreaza la Universul
1913 Sadoveanu este sublocotenent in rezerva; este incorporat si participa la razboiul romano-
bulgar; se vor ivi din experienta razboiului opere importante.
1915
1916
1916 - 1917 Sadoveanu este editor al ziarului de front Romania ce va aparea la Iasi, alaturi de
Ion Minulescu si P.Locusteanu. Adevaratul conducator este insa Octavian Goga. Aici publica
aproape toti scriitorii activi ai tarii.
1919 2 februarie -21 decembrie, la sugestia lui Garabet Ibraileanu, Sadoveanu impreuna cu
George Toparceanu , la Iasi, scot revista Insemnari literare, care va pregati reaparitia Vietii
romanesti.
1920
martie, reapare revista Viata romaneasca. Revista are acum si editura proprie, unde
Sadoveanu isi va publica multe din volumele sale viitoare.
1921
1923 Sadoveanu este ales membru al Academiei Romane. Cu acest prilej tine discursul de
receptie despre Poezia Populara. Peste putin timp devine presedintele Sectiei literare al
Academiei.
1925
1927 iunie, va face o calatorie in Olanda, tara pe care anul urmator o va evoca intr-o carte.
1928 apar volumele "Demonul tineretii", "Imparatia apelor", "Olanda", "Hanul Ancutei".
1929
1930
1934
Apar "Noptile de Sanziene", "Soarele in balta" si "Viata lui Stefan cel Mare". De
remarcat in aceasta perioada, cufundarea in tinuturi departate in timp si spatiu si
refuzul activitatii, prin care scriitorul isi manifesta indirect atitudinea sa viguros
antifascista.
1935 Apare primul volum al trilogiei Fratii Jderi, "Ucenicia lui Ionut".
1936
Sadoveanu iese din pasivitate si se afirma tot mai viguros in publicistica, incepand o
polemica cu Nicolae Iorga.
la moartea lui Garabet Ibraileanu , Sadoveanu scrie pagini vibrante despre mentorul
Vietii romanesti si al intregii spiritualitati iesene de la inceputul secolului "
G.Ibraileanu continua sa fie un reprezentant nobil al umanitatii, justificandu-i existenta
in fata celui etern. E trimesul generatiei trecute de intelectuali ieseni catre romanismul
de maine. Iese din spiritul de iubire si jertfa al socialistilor, care s-au indreptat spre
taranimea obijduita, cerand pentru ea dreptate si lumina. Carturar de mare cultura, de
inteligenta agera a fost un luptator pentru ideal, fara viclenie si fara preocupare
personala".
1937
Sadoveanu se retrage din calea barbariei in Transilvania unde scrie Valea Frumoasei si
Ochi de urs.
1939
revista Insemnari iesene inchina un intreg numar (5) lui Mihail Sadoveanu.
1940
Editura Fundatiilor Regale publica primele doua volume din editia de Opere.
1941
apare cel de-al treilea volum al trilogiei Fratii Jderi, "Oamenii Mariei Sale".
1943
1944
1945 - 1949
vad lumina tiparului Fantezii rasaritene (1946), Caleidoscop ( 1946), Pauna Mica
( 1948), Mitrea Cocor (1949).
1952 Apare romanul istoric Nicoara Potcoava, o reluare a primului sau roman Soimii din
1904.
1960 Noiembrie, implineste 80 de ani. Lucian Blaga scria in Viata Romaneasca "
M.Sadoveanu implineste 80 de ani. O asemenea varsta confera fiilor celor mai daruiti si mai
binecuvantati ai omului o aura biblica. Pe cel ce o poarta, o asemenea varsta il apropie de
toate stihiile fara de varsta; de vazduh, de apa, de foc si de pamant. O asemenea varsta il
apropie si pe M.Sadoveanu ( e numele unui om sau a unui stejar ?) de toate stihiile tarii, cari,
la randul lor, si ele ai ies intru intampinare, slavindu-l". Revistele Contemporanul, Gazeta
literara, Viata romaneasca, Steaua, Utunk, Rumanien Review ai inchina numere speciale.
1961