MIHAIL SADOVEANU (1880-1961)

1880 Pe data de 5 noiembrie, se naste la Pascani, nregistrat pentru nceput sub numele mamei sale. 1887 Mihail Sadoveanu este n clasa I la scoala primara din satul Vatra Pascani. Primul sau nvatator, Mihai Busuioc, i va marca hotartor evolutia. n povestirea "Domnu Trandafir" este evocata figura celui care l-a nvatat "ortografia si istoria". 1891 Termina scoala primara din Vatra Pascanilor, dar, pentru a putea frecventa cursurile gimnaziului "Alecu Donici" din Falticeni, este nevoit sa repete clasa a IV a, deoarece trecea de la o forma de nvatamnt "rural" la unul "urban". Soarta face ca unul dintre colegii sai de clasa sa fie Eugen Lovinescu, fiul directorului scolii, marele critic literar de mai trziu. n jocurile lor copilaresti, Sadoveanu va fi n rolul "haiducului", n timp ce Lovinescu va fi "poteras". 1895 Moare mama sa, Profira Ursaki, moment pe care viitorul scriitor l va evoca n povestirile de mai trziu. Tot n acest ani se deruleaza faimosul esec ntruchipat de teza de la matematici, consecinta fireasca a ratacitorilor si visarilor de la Nada Florilor. ntre 18951896, va fi nevoit sa repete clasa a III de gimnaziu. n toti acesti ani petrecuti la Falticeni, penduleaza ntre lecturile profitabile si evadarile n natura. 1897 n saptamnal "Dracu" din Bucuresti, apare schita Domnisoara M din Falticeni, semnata cu pseudonimul Mihai din Pascani. n toamna acestui an se nscrie la Liceul national din Iasi, liceu care azi i poarta numele. Este perioada definitorie pentru formarea sa, avnd parte de o serie de profesori renumiti, n frunte cu cunoscutul filolog junimist Vasile Burla, directorul liceului. 1898- Continua colaborarea la diverse publicatii ale vremii: Vieata noua, Pagini literare, 1899 Opinia. 1900 Dupa absolvirea Liceului National se nscrie la Facultatea de Drept din Bucuresti, dupa ndemnul tatalui sau. Nu va urma pentru multa vreme aceste cursuri, fiind atras de mirajul literaturii. ncepe scrierea povestirilor ce vor constitui volumul de peste ctiva ani, Dureri nabusite. Ia hotarrea eroica de a trai din scris. 1901 Se va stabili la Falticeni, casatorindu-se, n acelasi an, cu Ecaterina Blu. 1904 Primeste un post de copist la Casa Scoalelor, n Bucuresti. n acest an se produce o prima mare cristalizare a acumularilor sadoveniene: aparitia succesiva a patru volume de proza: Povestiri, Soimii, Dureri nabusite, Crsma lui mos Precu. Faptul face ca acest an sa fie supranumit "anul Lui Sadoveanu" (N. Iorga). 1906 Se rentoarce la Falticeni, de unde va ncepe o rodnica si ndelungata colaborare cu revista Viata Romneasca. I se publica, printre altele, Floare ofilita si Amintirile caprarului Gheorghita. 1908 i apar volumele: Duduia Margareta, O istorie de demult, Oameni si locuri. 1910 Este numit director al Teatrului National din Iasi (pna n 1919). 1913 Ia parte la campania din Bulgaria, ca sublocotenent si apoi locotenent. 1915 Apare romanul Neamul Soimarestilor, marcnd o noua etapa scriitoriceasca. 1918 Dupa ncetarea razboiului mondial, Sadoveanu se va stabili la Iasi, n fosta casa a lui Kogalniceanu din Copou (azi muzeul "Mihail Sadoveanu"). Este locul cel mai fericit al existentei sale, att din punct de vedere familial, ct si artistic. Aici va concepe peste 30 de titluri din opera sa. 1921 Moare tatal sau, Al. Sadoveanu. Devine membru cu drepturi depline al Academiei Romne. 1922 Concepe bijuteria literara Dumbrava Minunata, care va apare n 1926. 1923 Rosteste faimosul sau discurs de receptie la Academia Romna, facnd elogiul poeziei

1925 1926 1927

1928 1929 1930 1932 1934 1935 1937 1939 1940 1942 1943 1944 1946 1952 1958 1961

populare. Apare romanul Venea o moara pe Siret, pornit din loggia cladirii cantacuzinesti din Pascani, de unde se vedea ca-n palma valea Siretului. Tara de dincolo de negura si Dumbrava minunata. Ajunge, n obisnuitele peregrinari prin tara, n zona Oasa, descoperind "raiul" de la Valea Frumoasei si de la Bradu-Strmb, un alt important spatiu de inspiratie pentru cel care era, deopotriva, vnator, perscar, scriitor. Face, de asemenea, o calatorie n Olanda, tot cu consecinte literare cunoscute (Olanda). Prolificul scriitor publica ntr-un ritm sustinut, practic nemaintnit n spatiul nostru literar: Hanu-Ancutei, Demonul tineretii, Olanda, mparatia apelor. O alta capodopera sadoveniana iese de sub tipar: Zodia cancerului sau Vremea Ducaivoda, roman istoric. mplinind 50 de ani, "maestrul" era sarbatorit pe plan national, cunoscnd toate onorurile civile. La editura Cartea romneasca apare romanul Baltagul, scris "dintr-o rasuflare" n circa doua saptamni. Nunta domnitei Ruxandra. Viata lui Stefan cel Mare, scriere romantata ce anunta capodopera n trei volume Fratii Jderi. Ucenicia lui Ionut, primul volum din trilogia mai sus numita. Cartile lui Sadoveanu sunt arse n pietele publice de manifestanti aflati sub semnul fanatismului si intolerantei politice. ntr-un generos "Protest al intelectualilor", scriitorul este aparat de valorosi oameni de cultura ai vremii. I se nmneaza diploma de "Doctor honoris causa" al Universitatii iesene, n urma raportului citit de profesorul Octav Botez. Apare Divanul persan, carte pe care nsusi autorul o aseaza ntre preferintele sale. Apare ultima parte din trilogia istorica Fratii Jderi: Oamenii Mariei Sale. ntr-un fel de protest fata de ororile civilizatiei, Sadoveanu se retrage n Valea Frumoasei; unul dintre rezultatele acestei retrageri va fi volumul Povestile de la Bradu-Strmb. Ororile razboiului l ating din greu: Paul-Mihu, fiul cel mai tnar al scriitorului, moare la Turda, n luptele de eliberare a Transilvaniei. Casa din strada Witting 12 este lovita de bombe. ncepe sa ocupe diferite functii social-politice n perioada comunista. Plateste greu tribut ideilor societatii socialiste, publicnd carti nereusite, dupa metoda realismului socialist: Pauna Mica, 1948; Mitrea Cocor, 1949; Clont de fier, 1951. Vechiul roman Soimii, publicat n 1904, este reluat n ultima scriere sadoveniana importanta: Nicoara Potcoava. La E.S.P.L.A. apare volumul Aspecte din si opera lui Mihai Sadoveanu, cu fotografii de Dan Grigorescu, sub ngrijirea lui Constantin Mitru. Bolnav de ctiva ani, aproape orb si marcat de dureri familiale, se stinge din viata la 19 octombrie. Este nmormntat la cimitirul Bellu, alaturi de Eminescu si Caragiale.