Tudor Arghezi, biografie (1880 - 1967)

Tudor Arghezi, poet, prozator i gazetar cu o carier literar ntins i foarte bogat, unul dintre
autorii de prim rang a-i perioadei interbelice. Biografia sciitorului, plin de cotituri, a rmas pn astzi
controversat n multe detalii. S-a nscut la 23 mai 1880 la Bucureti, ntr-o familie originar din
Crbuneti judeul Gorj. Numele su adevrat a fost Ion N. Theodorescu; pseudonimul Arghezi este
explicat de scriitor ca fiind n legtur cu Argesis, vechiul nume al rului Arge. Copilria nu i-a lsat
scriitorului dect amintiri dureroase, acesta mrturisind: Este cea mai amar vrst a vieii. N-a mai voi s
fiu o dat copil.
n perioada de coal, cteva chipuri i-au nclzit sufletul. Pe blndul nvtor Abramescu i pe
profesorul de romn Grbea i va evoca, peste ani, cu dragoste i recunotin.
ntre 1891-1896 a urmat cursurile Liceului Sfntul Sava, perioad n care se mprietenete cu
viitorii scriitori Gala Galaction i N. D. Cocea. aceast prietenie a alctuit pentru noi o insul, o concretizare
de aspiraii comune pentru toat viaa. Insula noastr nu a cunoscut invidia i orgoliul. n 1896, la 16 ani se
produce i debutul su literar, sub ndrumarea lui Alexandru Macedonski, n revista Liga Ortodox.
Poetul se semneaz cu numele su real, Ion Theo. Nu-i ncheie studiile, ncepe s lucreze n fabric.
ncepnd cu 1900 i pn n 1904, poetul este clugr la Mnstirea Cernica. Acolo, n linitea
chiliei va nva, pe ndelete, taina mnuirii cuvintelor.
n 1905 pleac ntr-o cltorie prin strintate, la Paris apoi prin Elveia, la Mnstirea
Cordelierilor, unde este rugat insistent s devin catolic. Plictisit de insistene, se mut la Geneva, unde
scrie poezii, asist la cursurile universitii i lucreaz ntr-un atelier de inele i capace de ceasornice
din aur pentru a-i ctiga existena. Totodat, n cursul anului 1909 viziteaz Italia.
n 1912 revine n Romnia. Pn n 1916, cnd Romnia intr n primul rzboi mondial, public
versuri, pamflete i articole polemice la Facla, Viaa Romneasc, Teatru, Rampa. n 1918, n
timpul realizrii Marii Uniri, mpreun cu ali 11 ziariti i scriitori este nchis n penitenciarul Vcreti,
acuzat de trdare pentru c se pronunase n favoarea neutralitii Romniei n primul rzboi mondial.
Prima sa carte de poezie, Cuvinte potrivite apare, cu ntrziere, n 1927. Poetul avea 47 de ani.
Sub direcia sa, n anul urmtor, apare ziarul Bilete de papagal. Debutul n proz se produce n 1929,
odat cu apariia crii Icoane de lemn.
n 1931 apare volumul de versuri Flori de mucigai, legat ca de altfel i Poarta neagr de anii de
detenie. Tot acum, pentru copii, public volumul n proz Cartea cu jucrii, inaugurnd o direcie
secundar n creaia sa, ce va continua mai apoi cu volumele: Cntec de adormit Mitzura, Buruieni,
Mrioare, Prisaca, Zdrean, etc.
n 1934 apare romanul Ochii maicii domnului n care este evocat dragostea matern i
devotamentul filial. Urmeaz n 1935 Versuri de sear, romanul Cimitirul Buna-Vestire 1936, volumul
de versuri Hore 1939, romanul Lina 1942.
Sub genericul Bilete de papagal public pamflete usturtoare pentru care este cercetat de
poliie (1943). La 30 septembrie 1943 apare excepionalul pamflet Baroane n care este atacat
ambasadorul german la Bucureti, Manfred von Killinger. Ziarul este imediat confiscat iar autorul nchis
la Bucureti i ulterior n lagrul de la Trgu Jiu.
Odat cu instaurarea regimului comunist, n 1944, iese din lagr. Este reabilitat, distins cu titluri
i premii, ales membru al Academiei Romne i srbtorit ca poet naional la 80 i 85 de ani. n 1965,
Universitatea din Viena i decerneaz premiul Gottfried von Herder, iar Academia Srb de tiine l
alege membru al seciei de literatur. Public: 1907 peisaje, Cntare omului, Stihuri pestrie, Poeme
noi, Cu bastonul prin Bucureti.
Dei Arghezi nu este singurul poet care s-a lsat fascinat de universul mrunt, nicieri ca la el
lumea vieuitoarelor fr grai nu a cptat un contur mai unitar i mai complex. Toate aceste

vieuitoare se afl ntr-un fel de dependen afectiv fa de om (Cntec de adormit Mitura, volumul
Copilreti).
n 1967, pe 14 iulie, se stinge din via, fiind nmormntat, alturi de soia sa Paraschiva, n grdina casei din
strada Mrior. Casa a devenit astzi muzeu.

Tudor Arghezi

1. Primii ani
1880 Epitaful scris de Tudor Arghezi (Ion N. Teodorescu) si daltuit pe lespedea mormantului
sau din Martisor ne certifica ziua exacta a nasteri si obarsia sa olteneasca " Nascut in
Bucuresti, la 21 mai 1880,cu origini parintesti in Gorj " Tatal poetului , Nae Teodorescu, s-a
nascut la 7 ianuarie 1859, in craiova. Despre mama sa, Maria, al carei nume se afla
consemnat in certificatu de nastere al poetului, -certificar controversat si chiar contestat de
unii istorici si critici literari, datorita unor date eronate-, nu exista nici un alt document ofocial
care sa-i certifice numele care sa contina minime date biografice
1887 - 1891 Este elev al Scolii primare "Petrache Poeteanu" situata in apropiere de Piata
Amzei. Numele primului sau dascal, parintele Nicolae Abramescu, revine ca o delicata
amintire, ori de cate ori Tudor Arghezi, il evoca in scrierile sale.
1891 - 1896 Urmeaza cursurile Gimnaziului "Cantemir-Voda ", situatia familiala obligandu-l sa
locuiasca la internatul "Sfantul Sava", din Bucuresti De la varsta de 11 ani este nevoiit sa se
intretina singur, dand meditatii. Vacantele nu si le iroseste , isi gaseste diferite indeletniciri ce
ii vor completa sursele de existenta

2. Debutul literar
1896 Anul debutului literar.La 25 iulie, publica in ziarul "Liga ortodoxa", condus de Alexandru
Macedonski, proza Din ziua de azi, iar in nr. 9, din 30 iulie, poezia Tatal meu , semnata Ion N.
Teodoreanu. In acelasi ziar si in "Suplimentul literar'' al acestuia va mai publica inca 15 poezi,
unele semnate Ion Theo. La cenaclul lui Alexandru Macedonski, pe care-l frecventa de cateva
luni, il cunoaste si se imprieteneste cu Grigore Pisculescu (Gala Galaction), elev la liceul
"Sfantul Sava", prietenie care va dura peste deceni, pana la moarte Tot din acest an,dateaza
amintirile primelor intalniri cu pictorul Stefan Luchian, I.L. Caragiale si G. Ibraileanu. In
decembrie intrerupe colaborarea la "Liga Ortodoxa" ,deoarece Alexandru Macedonski
"intervenea cu pana" in manuscrisele tanarului poet.
1897 - 1899 Incepand cu primul numar al "Revistei moderne" (20 iulie 1897) reapare
semnatura lui Ion Theo, sub poezia Clara noapte, urmata de alte pozii . La 1 februarie 1898
apare primul numar al revistei "Viata noua" care reuneste in paginile sale semnaturile unor
tineri scriitori talentati: Mihail Sadoveanu, Grigore Pisculescu, N .D.Cocea si Ion N.
Theodorescu. In numarul 6, din 19 aprilie, apare pentru prima data pseudonimul Ion Th.
Arghezzi, cu care semneaza poemul in proza Senar, (In anul 1956, prin actul nr. 75108, de
schimbare a numelui, aceste pseudonim, ortografiat, intre timp, Arghezi, depaseste aria
literaturii, devenind, pentru poet si familia sa, nume oficial).

3. Perioada monahala

1900 La inceputul lui februarie (5),pleaca la manastirea Cernica, pentru a se calugari iulie
10. Dupa un noviciat de 4 luni este tuns si invesmantat in haina monarhala,primind numele de
Iosif septembrie 8. Este hirotonisit diacon de catre Mitropolitul Primat, in Catedrala
Mitropolitana. noiembrie 23. Mitropolitul Iosif Gheorgian il aduce in Bucuresti la secretariatul
Mitropoliei, tanarul calugar-poet bucurandu-se de protectia si pretuirea sa. Il recomanda
"Rreferent de conferentiar pentru religie comparata la Scoala de ofiteri" .

4. Pribegia
1905 La 30 ianuarie se naste, la Paris, Eliazar-Loatar, fiul nelegitim al lui Tudor Arghezi si al
Contantinei Zissu. Mama copilului, profesoara este nevoita sa-si ascunda maternitatea. Il lasa
in grija unei doici si revine in tara. Ingrijorat de soarta copilului, ramas "pe brat strain", Tudor
Arghezi se hotaraste sa mearga in Franta, pentru a-i reglementa situatia. Abia in ultimile zile
ale luni noiembrie paraseste Bucurestiul, cu destinatia Paris, impreuna cu mama sa. Dupa
implinirea unor formalitati greoaie si costisitoare, in cele din urma reuseste sa clarifice situatia
copilului, plecand toti 3 spre Zurich, unde drumurile se vor desparti - Maria Theodorescu
intorcandu-se in tara,cu Eliazar, iar Tudor Argehzi indreptandu-se spre Fribourg.
1910 Dupa o absenta de 6 ani, oadata cu publicarea poemului Ruga de seara, in nr. 1 al
revistei "Viata sociala", de sub conducerea lui N.D.Cocea, numele lui Tudor Arghezi reapare in
presa romaneasca. La sfarsitul anului , se reintoarce in tara, chemat pentru reglementarea
sericiului militar. In carnetul sau de drum noteaza: "J'y suis depuis decembre 1910" .

5. Activitatea publicistica si literara.

1911 - 1912 Coalboreaza la o serie de reviste, primare ca "Facla", "Viara sociala', "Rampa",
"Viata romaneasca", cu articole in care sunt dezbatute probleme ale vietii literare sociale si
politice.
1913 Ca prim poet redactor al ziaruli "Seara", care apartinea lui Bodan-Pitesti, in articole de
fond ale ziarului Tudor Arghezi militeaza pentru neutralitatea Romaniei .
1915 Scoate revista "Cronica", impreuna cu Gala Galaction, directorul literar, afirmadu-si
aceleasi convingeri .
1916 La 5 noiembrie se casatoreste cu Paraschiva Burda, pe care o cunoscuse in anul 1911,
dupa intoarcerea in tara. In timpui primului razboi mondial ramane in Bucuresti, sub ocupatia
trupelor germane. Colaboreaza la "Gazeta Bucurestilor", o anexa a gazetei germane
"Bukarester Tageblatt".

6. Intemnitarea
1919-02-22 Curtea Martiala a Corpului II armata incepe judecarea procesului ziaristilor. Sunt
adusi pe banca acuzarii, din arest: Ioan Slavici, D. Ksrnabatt, S. Grossmann, Dem. Teodorescu,
Tudor Arghezi, A. Camburopol si altii. Ioan Slavici este aparat de Em. Socor si N.D.Cocea;
Slavici insusi face un contrarechizitoriu in care pune in lumina proasta pregatirea intelectuala
a comisarului regal.
1919-03-01 Curtea Martiala pronunta sentinta de condamare: D. Karnabatt si S. Grossmann
primesc cate 10 ani de temnita; Ioan Slavici, Tudor Arghezi si Dem. Teodorescu cate 5 ani de
temnita.
1919-10-13 Detinutii politici de la Vacaresti manifesta impotriva regimului la care erau
supusi. Direcotrul inchisorii este destituit.

1919-12-22 Ministerul de Justitie, primul procuror si directorul genera al penitenciarelor

viziteaza inchisoarea Vacaresti.
1919-12-29 Ziaristii intemnitati la Vacaresti sunt pusi in libertate.

7. Maturitatea
1920 - 1921 Colaborarile de la revista "Hiena" insipirate din parioada petrecuta in inchisoare,
vor intra alaturi de alte proze si versuri, in volumele Flori de mucigai si Poarta neagra.
1920-04-02 Societatea Scriitorilor Romani discuta despre excluderea mai multor
colaboratori, printre care: Ioan Slavici, Gala Galaction, George Toparceanu, D.D.Patrascanu, C.
Stere. Tudor Arghezi adreseaza o scrisoare deschisa ziarului Izbanda in care contesta dreptul
unor membri ai Societatoo Scriitorilor Romani de a cenzura opiniile confratilor lor. Anunta
apropiata infiintare a Sindicatului ziaristilor, care sa se ocupe de interesele membrilor sai.
1920-06-01 Apare la Iasi primul numar al revistei Umanitatea. Vor colabora: Tudor Arghezi,
Gala Galaction, T. Vianu.
1922 - 1924 Este chemat sa conduca revista "Cugetul romanesc". Lucreaza timp de 2 ani in
redactia revistei. Aici publica poeme si proze cu o tematica variata. In 1923 isi asuma
conducerea ziarului "Natiunea", pe care il scie singur, aproape in intregime. Tot in aceasta
perioada colaboreaza la mai toate publicatiile din tara "Viata romaneasca", "Adevarul literar si
artistic" , "Lumea", "Gandirea", "Lamura"' , "Rampa", "Cuvantu", "Contimporanul" si altele . La
10 decembrie se naste al doilea copil, Iosif Barutu .
1926 Cumpara un teren de 17.250 mp pe dealul Martisorului, in vecinatatea inchisori
vacaresti, pe care incepe sa sadeasca pomi fructiferi si vita de vie. Constructia casei si
anexelor gospodaresti, inclusiv tipografia , s-a prelungit timp de cincisprezece ani, in functie
de disponibilitatile financiare, devenind o adevarata "fortificare" a unei famili strans
inchegate.
1927 La varsta de 47 de ani, dupa exact 31 de ani de la debut si dupa aproape 20 de ani
de ,,arghezianism" in poezie publicistica, Tudor Arghezi tipareste primul sau volum de versuri,
Cuvinte potrivite. Critica literara, prin reprezentantzi ei de marca- Eugen Lovinescu, Pompiliu
Constantinescu, G. Calinescu, M. Ralea, Serban Cioculescu, Tudor Vianu, Perpessicius- saluta
aparitia volumului ca pe un eveniment de maxima insemnatate pentru lirica romaneasca .
1928 La 2 februarie apare revista ,,Bilete de papagal", sub directia lui Tudor Arghezi,
deschisa tuturor scriitorilor consacrati, dar si tinerelor talente. Seria intai a ,,Biletelor de
papagal", cu aparitria zilnica se incheie cu nr 460, din 9 august 1929.
1929 Apare volumul icoane de lemn.
1930 La 15 iunie, reapare, pastrandu-si frormatul ,revista "Bilete de papagal", pentru o
scurta perioada de timp, pana in 5 octombrie. In luna decembrie publica volumul Poarta
neagra. Incepe colaborarea si la "Magazinul", "Radio si radiofonia" (fiind unul din susinatori
postului de radio romanesc) , "Tiparnita literara". Familia Arghezi se instaleaza la Martisor.
1931 Publica un nou volum de vresuri, flori de mucigai, Nemultumit de portretele realizate
de Iser si de Pallady, propuse de editura, fiind inzestrat cu talent pentru desen, schiteaza in
fata oglinzi autoportretul, devenit intre timp celebru,care insoteste volumul. Apare al 3 lea
volum de proza, cartea cu jucari, ilustrat de Lucia Denetride Balacescu. Revistelor enumerate
anterior,li se adauga colaborarile la "Realitatea ilustrata", "Miscarea", "Progresul social",
"Secolul", "Dimineata", "Arta".

1933 Apare volumul Tablete din arta de Kuty. Incepe traducerea comediilor Moliere.
Colaboreaza la saptamanalul "Vremea".
1934 Publica poemul in proza Ochii Maicii Domnului si , in colaborare cu prof. Popescu-Rebus,
editeaza volumul Cuvinte potrivite.....si incrucisate. Initiaza colectia "Biblioteca Martisor", din
care publica volumul Poezii. Primeste Premiul National de Poezie , impreuna cu George
Bacovia.
1935 Apare o noua carte de versuri, a treia, intitulata Carticica de seara.
1936 Apare Cimitirul Buna-Vestire, "cel mai frumos roman fantastic din literatura noastra"
(Pompiliu Constantinescu). Editura Fundatiilor inaugureaza colectia "Editii definitive. Scriitori
romani contemporani" cu volumul Tudor Arghezi, Versuri,care cuprinde totate poeziile
publicate in Cuuvinte potrivite. Flori de mucigai, si Carticica de seara, la care se adauga ciclul
inedit Martisoare. Va fi reeditata, cu adaugari , in 1940 si 1943. Reeditarea prevazuta pentru
anul 1928,cu noile adaugiri, este anulata ,in urma campaniei la care este supusa opera lui
Tudor Arghezi .
1937 Apare noua serie a revistei "Bilete de papagal" (seria a 3-a), cu un alt format si o alta
prezentare grafica. Dupa aparitia a 33 de numere (iunie 1937-februarie 1938), revista este
interzisa. Publica volumul de poeme in proza, Ce-ai cu mine,vantule? Ilustrati de Lucia
Demetriade-Balacescu.
1939 Publica un nou volum de versuri, Hore. Se inbolnaveste foarte grav.Consultat de toate
somitatile medicale nu i se acorda nici o sansa. Este vindecat, in mod miraculos, de doctorul
Grigoriu-Arges. Reia colaborarea la revistele literare.
1942 Apare romanul Lina,subintitulat poem.

8. Arestul
1943 Colaboreaza la revistele "Vremea" si "Duminica". In zilele de 27 februarie si 6 martie
conferentiaza la Ateneul Roman despre M. Eminescu. Textul va fi editat , in luna iunie, la
Editura "Vremea" , in colectia "Cartea cu vieti ilustrate". Din aprilie pana in finele lunii
septembrie , sub egida lui Coco, la rubrica "Bilete de papagal", publica zilnic,in ziarul
"Informatia zilei" , cate o tableta. Joi, 30 septembrie, in numarul 624, datat vineri, 1 octombrie
este publicat cunoscutul pamflet antifascist Baroane. Ii atrage arestarea si internarea in
lagarul de detinuti politici de la Targu-Jiu. Aici va scrie piesa Seringa. La 20 decembrie 1943
este eliberat.

9. Revenirea
1944 Sambata 16 decembrie 1944, Tudor Areghezi scoate ultima serie (a patra) a ziarului
"Bilete de papagal" (48 de numere), in format de ziar, pana joi 15 februarie 1945.

10. Activitate creativa si publicistica

1946 Apar doua volume din tabletele publicate in ziare si reviste: Bilete de papagal si Manual de
morala practica. I se decerneaza Premiul National pentru Literatura si Meritul cultural. Este sarbatorit
impreuna cu Gala Galaction pentru implinirea a 50 de ani de activitate.
1947 La Editura de Stat ii apare volumul: Una suta una poeme. De fapt,in sumar au ramas o suta
poeme, poezia Aci, la noi, fiind eliminata de cenzura. Intre anii 1037-1947, Tudor Arghezi si-a injghebat
o mica tipografie compusa dintr-o masina plana nr. 12, un Boston, un tighel, o masina de taiat hartie si

alte ustensile necesare. In aceasta mica tipografie intentioneaza sa-si publice intreaga opera. Aici s-a
tiparit o singura carte: Drumul cu povesti. Tipografia va fi confiscata in 1948.
1948 Aparitia articolului Poezia putrefactiei sau putrefactia poeziei, semnat de Sorin Toma , determina
eliminarea din viata literara a numelui si a creatiei lui Tudor Arghezi. Familia intreaga a trecut prin
momente grele,dar forta morala a scriitorului nu a slabit nici o clipa ,creind celor din jur echilibrul si
linistea necesare. Singurul contact oficial cu literatura raman traducerile, care vor asigura,alaturi de
fructele gradini din Martisor, existenta zilnica. Talmaceste din limba rusa Suflete moarte de Gogol,
Povestiri de S. Saltikov-Scedrin, Moloh de Kuprin si Fabule de Krilov, iar in limba franceza In floarea vietii
de Anatole France.
1954 Dupa o lunga absenta, reintra in literatura cu volumul de versuri pentru copii Prisaca Reincep
colaborarile la principalele reviste literare si in presa centrala.
1955 Publica volumul de versuri 1907-Peisaje si culegerea de publicistica literara Pagini din trecut La
implinirea varstei de 75 de ani, este ales membru al Academiei.
1956 Apare Cantare Omului. Acest volum, impreuna cu 1907-Peisaje, reprezinta rodul anilor in care
pana poetului n-a putut strapunge zidul tacerii.
1957 Ii apar Stihuri pestrite, pamflete in versuri si fabule, si volumul de note de calatorie Din drum...
1958
Apar volumele Lume veche, lume noua, publicistica, versurile pentru copii, Cartea mea
frumoasa, cu desene de Mitzura Arghezi.
1959 Publica editia bibliografica Versuri, care cuprinde aproape intreaga lirica argheziana.
1960
Apar volumele Tablete de cronicar, culegere de articole , si Versuri. Academia si Uniunea
Scriitorilor il sarbatoresc la implinirea varstei de 80 de ani.
1961 Publica volumul de versuri Frunze- inauguranrand seria anuala a plachetelor de versuri ineditesi volumul de tablete "Cu bastonul prin Bucuresti".
1962 Apare primul volum din editia de autor, Scrieri.
1963 Este prezent in librari cu placheta Poeme noi. Apar volumele 2,3 si 4 din Scrieri .
1964 Publica placheta Cadente si volumul 5 .
1965 La implinirea varstei de 85 de ani, Tudor Arghezi este sarbatorit pe plan national. Universitatea
din Viena ii decerneaza premiul "Gottfried von herder". Este ales membru al Academiei Sarbe de Stiinte
si Litere. In acest an apar: placheta Silabe, Cuvinte potrivite, editie bibliografica in 85 de exemplare,
nepusa in comert precum si volumele 6,7,8,9,10,11 Scrieri.

11. Sfarsit
1966 Publica placheta Ritmuri, volumul razlete, culegere de proze si Scrieri,volumul 12. In revista
"Arges" publica, lunar, un articol, sub acelasi generic de neinlocuit-"Bilete de papagal". La 29 iulie ,
Paraschiva, sotia poetului,se stinge din viata. Este acceptata donatia prin care Tudor Arghezi isi exprima
dorinta ca ansamblul de la Martisor,asa cum arata dupa aproape cincizeci de ani de stradanie, sa fie
transformat in muzeu. Casa memoriala "Tudor Arghezi-Martisor" isi va deschide portile in anul 1974.
1967 Publica placheta Noaptea, versuri inchinate Pareschivei si Scrieri, volumele 13,14,15 si 16. Apare
volumul litmanii, o selectie de versuri si poeme in proza in memoria Paraschivei. La 14 lulie , la orele
noua seara, Tudor Arghezi se stinge din viata. Este inhumat in gradina casei din Martisor, alaturi de
Paraschiva,"sotia, sora si prietena de-o viata".

12. Postum

1968 - 2000 Apar postum: volumul Teatru, plachetele de poezii inedite Frunzele tale, Crengi, Calatorie
de vis , Deslusiri precum si editia Scrieri de la volumul 17 la 45
2000 In colectia "Opere Fundamentale", Fundatia pentru Stiinta si Arta si Editura Univers Enciclopedic
incep publicarea operei lui Tudor Arghezi. Au aparut volumele Versuri I si Versuri II, care cuprind lirica
argheziana in integralitate.
2003 - 2004 Editura Academiei Romane si Editura Univers Enciclopedic continua publicarea creatiei
argheziene in colectia "Oprere Fundamentale". Vad lumina Tiparului Volumele : Opere III, Publicistica
(1896-1913) Opere IV, Publicistica (1914-1918), Opere V, Publicistica (1919-iulie 1928) si Opere VI ,
Publicistica (1928-1930).

Poezii religioase:

De Pasti
Ceasul de-apoi
Testament
Psalm
Psalm VI
Psalmul de taina
Pacatul
Psalmul de taina
Paza buna
Testament

Tudor Arghezi - Estetica uratului

Estetica uratului in opera lui Tudor Arghezi

Tudor Arghezi,poet al intrebarilor,realizeaza cea mai adanca reforma a limbii poetice pe care o poate nota istoria litaraturii
noastre moderne,comparabila cu reforma facuta in literatura franceza de Victor Hugo ,altadata intemeind republica
vocabularului,pe conceptia ca Primele cuvinte nu sunt nici rebeli ,nici plebei,poetul nostru selecteaza alte sectoare ale
lexicului,cuvinte drastice ,dure,uneori forme regionale,pe care nimeni nu le introduse in poezie,dand astfel ,dreptul de
cetate tuturor cuvintelor ,chiar si celor compromise.
Poezia sa,incepand cu Flori de mucigai,va ajunge mai evident la materializari viguroase ale esteticii sale noi ,estetica
uratului ,preconizata in Testament .
Estetica uratului se mai evidentiaza si in Blesteme,care face parte din acelasi volum, Cuvinte potrivite .In aceasta poezie
partea revelatorie este viziunea luptei intre organicul divin si inmultirea dezordonata,parazitara,replica diabolica la
nativitatea cartofilor si smaraldelor,urmare la geneza musitei pe care a invocat-o cu alta ocazie poetul: 17276pgy45ozb1z
Pe tine cadavru spoit cu unsoare ,
Te blestem sa te-mputi pe picioare
Sa-ti creasca maduva bogata si larga
Umflata-n sofale ,mutata pe targa gz276p7145ozzb
Sa nu se cunoasca de frunte piciorul,
Rotund ca dovleacul ,gingas ca urciorul,

Oriunde cu zgarciuri ghicesti medulare,

Sa simti ca te arde putin fiecare
Un ochiu sa se stranga si sa se sugrume
Clipind de-amanuntul ,intors catre lume.
Celalalt sa-ti ramaie holbat si deschis
Si rece impietrit ca-ntr-un vis
Un alt aspect profund este sentimentul de oscilare materiala intre doua lumi cu densitati deosebite, de osmoza intre
spiritual si material,amandoi termenii luati ca momente indepartate ale aceleiasi materii.Cerul si pamantul sunt doua
vase comunicante,materia fiind permeabila prin spirit si spiritul aratand tendinte de degradare (G. Calinescu-Istoria
literaturii romane de la origin pana-n prezent).In Vant de toamna interpatruderea celor doi factori ,cerul si pamantul, ia
forma unei stranii betii :
E pardosita lumea cu lumina ,
Ca o biserica de fum si de rasina
Si oamenii ,de ceruri beti,
Se leagana-n stihare de profeti.
Cu Flori de mucigai ,arta poetica coteste in personalitatea adanca a scriitorului,asa cum se manifesta multilateral si in
publicistica.Daca poetic si spiritual ,volumul Cuvinte potrivite detine primatul ,in schimb Flori de mucigai reflecta nota cea
mai autentica a tehnicii artistice argheziene,a mijloacelor de expresie,in arta in versuri a lui Tudor Arghezi .Sunt in acest
sens revelatoare opiniile lui George Calinescu: Flori de mucigai este o opera de rafinament ,de subtilitate artistica ,ele
presupun un cer al gurii dedat cu toate mirodeniile.Cititorul necultivat in sens artistic se sperie de ele si le crede
vulgare,desi realitatea si savoarea sunt insusirile lor ca si ale operei lui Rabelais .
Astfel cu Flori de mucigai Arghezi incepe o poezie de savoare,presupunand un cititor pregatit .Punctul de plecare il
formeaza observarea limbajului,cu un puternic miros argotic,al puscariasilor.Impresia de veselie creata si dozata cu cel
mai autentic lirism ,nu e falsa.Amestecul seriozitatii cu bufoneria e in linia Anton Pann.Efectul artistic consta in
surprinderea naivitatii sub expresia de mahala..Acesti hoti,borfasi,tigani,poseda toata gama lirica a umanitatii si o executa
pe instrumente ce produc o duioasa ilaritate,intr-o limba indecenta ,argotica ,cum e cazul in delicata explicatie mitologica
a frumesetii unui fatalau :
O fi fost ma-ta vioara,
Trestie sau caprioara
Si o fi prins in pantec plod
De strigoi de voevod .
Daca in Cuvinte potrivite si in alte volume de versuri de mai tarziu ,Tudor Arghezi foloseste copios expresiile figurate
,simbolurile ,in Flori de mucigaipoetul da curs liber indeosebi cuvantului cu sens propriu direct.Intreg volumul ilustreaza cu
pregnanta preferinta poetului pentru cuvintele rare ,tari ,nude ,expresive ,potential mai bogate decat altele,pentru a da
mai multa culoare si relief tablourilor infatisate.
Argotismele,cuvintele vulgare ,considerate pana la Tudor Arghezi neliterare ,sunt adeseori prezente ca o cerinta de ordin
estetic ,prin plasticiatea lor ,in versurile din Flori de mucigai.Poetul le prelucreaza la inalte temperaturi artistice,facand din
ele elemente caracteristice ale noului alfabet stilistic arghezian.La Arghezi ,aceste expresii vorbesc nu numai prin
raporturi gramaticale ,ci ele radiaza din interior multiple posibilitati expresive.
Dupa Cuvinte potrivite,cu diversitatea lor sensibila , Flori de mucigai ,tot atat de ferma estetic in unitea ei tematica ,ne
infatiseaza un Arghezi concentrat exclusiv asupra mizeriei umane (cu originea expresiva in mai vechile poezii Pui de
gai si Blesteme).

Este o poezie obiectiva ,lipsita de dramatism ,dar nu mai putin zguduitoare prin temeritatea limbajului ei despuiat
,frust ,este o intoarcere la naturalismul care este sursa expresionismului doar prin forma evoluata a acestuia devenind de
fapt poezie naturalista.In Flori de mucigai,naturalismul e la fel de poetic prin brutalitate si cruzime ,ca si simbolismul
din Les chants de Valvador.
Titlul volumului este un oximoron ,inspirat din creatia lui Baudelaire Les fleurs du mal,din care poetul tradusese si
reuneste doua principii: motivul florii,simbol al frumusetii pentru estetica romantica si cuvantul regional,cu aspect arhaic
mucigai,mucegaiul fiind o forma elementara de viata ,care traieste in mediile umede,insalubre.Acest cuvant mucigai
marcheaza in acest context conceptia sa privind estetica uratului, care prin asociere cu ideea de frumusete ,exprimata
prin floare,intareste,intr-un paralelism perfect,convingerea ca frumosul se naste din bube,mucegaiuri si noroi. Florile de
mucigai sunt emblema unei rodiri in tenebre,unui rod negativ-monstruos ,rod al mortii ..
Versurile din Flori de mucigai sunt rezultatul inspiratiei divine ,a slovei de foc,ele sunt scrise cu unghia stanga pe
tencuiala pe un parete de firida goala.Versurile dezvaluie un real dur al vietii perceput de latura demonica ,negativa a
fiintei umane ,nu de cea angelica.Unghia ingereasca este tocita ,ele sunt scrise cu unghia de la mana stanga
,asociata demonicului ,maleficului.Acest univers se reduce la notiuni ca:mocirla ,frig ,catuse ,lanturi ,zabrele ,paduchi
,sobolani ,zavoare ,mucegai ,intuneric.
Metaforic,florile de mucigai simbolizeaza vegetatia umeda a ungherelor intunecoase ,sunt flori fara legatura cu
pamantul ,cu lumina ,fara clorofila ,provocand repulsie.In acest univers oamenii se contureaza ireal:
Livizi ca strigoii si sui ,
Strambati de la umeri ,din sold si picior
In blidul fierbinte ,cu aburi galbui,
Isi duc parca sangele lor. (Cina)
Singularitatea florilor de mucigai:caracterul lor contrar esteticii transfigurarii, proprietatea lor antitestamentara ,cu
toate ca intr-unul din aspectele lor cele mai aparente,ele par inchipuirea perfecta a constantului din Testament:
Din bube ,mucegaiuri si noroi
Iscat-am frumuseti si preturi noi , reprezinta adeziunea ,la o estetica a demascarii ,cel putin tot atat de importanta in
arta poetului nostru ca si cea dintai ,chiar daca mai putin recunoscuta.
Astfel se poate afirma ca ,cu Tudor Arghezi incepe o noua estetica ,estetica scoasa din detritusuri verbale.Arghezi a
dovedit o constanta pasiune de a scoate poezia din antipoezie ,cutezand sa-si metamorfozeze opera intr-un ciorchin de
negi .