Liceul de Coregrafie Floria Capsali Bucuresti

LUCRARE PENTRU SUS|INEREA EXAMENULUI DE ATESTARE A

COMPETEN|EOR PROFESIONALE

Profesor: Doamna Georgescu Doina

Candidat: Sihleanu
Ana Madalina

2015

Magdalena Popa ]i Ileana Iliescu personalit`\i

emblematice ale baletului rom@nesc

CUPRINS

1. Argument
2. Biografia Magdalenei Popa
3. Biografia Ileanei Iliescu
4. Primii pa]i pe ]cen` ai Ileanei Iliescu
5. Debutul Magdalenei Popa
6. Retragerea Ileanei Iliescu
7. Profesoara Magdalena Popa
8. Ileana Iliescu [n baletul Lacul lebedelor
9. Magdalena Popa in baletul Giselle
10.

Concluzie

Argument

Am ales ca tem` de studiu pentru lucrarea mea

de atestat

personalit`\ile emblematice ale baletului rom@nesc mai exact Ileana Iliescu ]

i Magdalena Popa deoarece mi se pare o tem` interesant` de dezb`tut mai
ales c` cele dou` prim-balerine apar\in poporului rom@n. Efortul ]i ambi\ia lor
de a ajunge ceea ce []i doresc m-au stimulat ]i m-au [nv`\at c` f`r` munc` ]i
ambi\ie nu exist` rezultate,iar arta nu \ine de [n\elegere, \ine de sim\ire.
{n spectacolele sus\inute de Magdalena Popa
ca spectator sim\eai cum intr` [n pielea personajului destul de repede,de la o
stare la alta, sim\eai c` tr`ie]te cu adev`rat,iar dup` primii pa]i f`cu\i pe
scen` te obliga [ntr-un mod subtil s` intrii [n fiin\a ei,s` pl@ngi s` r@zi cu ea,
s` fie un corp comun cu publicul la fel ]i Ileana Iliescu.
Magdalena Popa p`r`se]te \ara de origine pentru a participa
la turnee ceea ce [mi arat` t`ria de a-]i l`sa familia pentru o carier`
proeminent` pe plan na\ional si interna\ional dar ]i ambi\ia de a-]i pune [n
valoare arta ]i calit`\ile pe orice ]cen` din lume. Pot spune c` la v@rsta de 17
ani Magdalena Popa a [nceput s` danseze [n roluri de prim-balerin` pe ]cena
din Sankt Petersburg [n rolurile principale din Lacul Lebedelor si Sp`rg`torul
de Nuci unde din nou ne arat` ambi\ia,munca si efortul pe care l-a f`cut
pentru a putea duce p@n` la final aceste roluri care pot spune deosebit de
grele ]i la care trebuie s` ai un suflu foarte bun pentru a le duce p@n` la

cap`t.
Ileana Iliescu dans@nd [mi arat` un mesaj uluitor care spune c` dansul
este o lume magic` ]i fascinant`,c` mi]c`rile nu au frontiere iar ea era plin`
de pasiune si bucurie cee ce ne face s` ne uit`m cu drag si respect pentru tot
efortul si munca sus\inut` de ea pentru declan]area emo\iilor ]i [n accela]i
timp bucuria spectatorului.

Magdalena Popa

S-a n`scut [n 1941 [n Bucure]ti ]i a fost angajat` ca primbalerin`,asistent coregraf [ntre 1960-1980. {ncepe studiul dansului cu Elena
Penescu Liciu ]i Anton Romanowski. Este absolventa }colii de Balet
A.Vaganova

din

Leningrad,

promo\ia

1959,

clasa

maestrei

Naima

V.Baltaceeva. Danseaz` al`turi de compania Teatrului Academic de Oper` ]i

Balet Kirov din timpul studiior. {n 1981 daneaz` ca guest-artist al Ballet
Theatre Contemporain de France,London Festival Ballet, Grand Ballet
Classique de France,Ballet de Monte Carlo iar dupa 1982 este maestr`
principal` al Baletului Na\ional Canadian din Toronto.Monteaz` balete clasice
[n Germania,China-Lacul lebedelor ]i Australia-Baiadera. Este membr` in
juriul Concursurilor Interna\ionale de a Moscova, Varna, Tokio, Jackson, Paris ]
i desfa]oar` activit`\i interna\ionale ca maestru de balet.
{nceputul instruirii [n dans
pentru Magdalena Popa a debutat mai [nt@i [n \ar`, dup` care ]i-a continuat
studiile la Sankt Petersburg.
{n 1982 [ncheie o carier` proeminent` pe plan na\ional si interna\ional
de stea a baletului european, iar acest fapt nu o [mpiedic` s` transmit` altor
1

genera\ii tot ceea ce ]tia si ce acumulase [n ]coala din Sankt

Petersburg.

Profit de invitatia la Concursul Internaional de Balet de la Jackson

Mississippi, din Statele Unite

unde nu poate ajunge dect n urma unei

intervenii din afara rii iar dup concurs ajunge n Canada, unde de atunci i
pn astzi este principalul pedagog al

Baletului Naional. Dup ase luni

reuete s-i aduc lng ea soul, pe balerinul i coregraful Amatto

Checiulescu i pe fiica lor Ama.
A colaborat cu mari trupe ]i companii de dans, Teatrul
Bal]oi, Baletul Festivalului de la Lolndra, Baletul Monte Carlo,Marele Balet
Clasic din Fran\a, Teatrul Contemporan de Balet din Fran\a, Baletul Dallas sau
Baletul Jackson.

{n

1959

este

laureat` a Concursului Interna\ional de la Viena , [n 1964 a ob\inut medalia

de argint la Concursul Interna\ional de Balet de la Varna, [n 1965medalia de
aur a Concursului Interna\ional de Balet de la Paris ]i Steaua de Aur a ora]ului
Paris iar [n 2002 i se confer` Ordinul Na\ional Steaua Rom@niei [n grad de
Cavaler.
Turnee:U.R.S.S,Italia,Germania,Grecia,R.S.F.Iugoslav`,Cuba,R.P.Bulgar`,Liban,
Olanda,Belgia,Fran\a ]i R.P.Polon`.
Repertoriu:
-Odette/Odille din Lacul lebedelor de P.I. Ceaikovski 1957
-Giselle din Giselle de A.Ch.Adam 1962
-Aurora din Frumoasa din p`durea adormit` de
P.I.Ceaikovski 1966

-Ma]a mare din Sp`rg`torul de nuci

de P.I. Ceakovski 1960

-Carmen

G.Bizet ]i R. Scedrin 1974 si 1978

din

Carmen

de

-Julieta din Romeo

]I Julieta de S.Prokofiev 1960

-Esmeralda

din Coco]atul de la Notre-Dame de C.Pugni 1976

Balerina din Petru]ka de I.Stravinski 1964

-Fata din Mandarinul miraculous de B.Bartok 1980

-T@n`ra din Valsuri vieneze de J.Strauss 1966

Ilieana Iliescu

S-a nscut n anul 1937, la Sighi]oara. A nceput s studieze baletul n

1945 la }coala Popular de Arte din Braov, avnd-o ca profesoar pe Ema
Hamrodi. Se mut la Bucureti n 1949 pentru a urma cursurile Liceului de
Coregrafie, unde-i are ca profesori pe Anton Romanowski, Gelu Matei, Oleg
Danovski ]i Tilde Urseanu.A absolvit liceul, promo\ia 1954, urm@nd s` fie
angajat` ca prim-balerin`,maestr` de balet ]i coregraf` la Opera Na\ional`
din Bucure]ti. Ob\ine premiul I la Festivalul Interna\ional de Balet de la
Vercelli,Italia in 1963 (Impreuna cu Gheorghe Co\ovelea) ]i premiul I la
Festivalul de canto,dans.,pian ]i compozi\ie din Italia.Intre 1983-1992 este
profesoar` ]i maestr` de balet la Torino,Italia,iar dup` retragere colaborez` cu
Opera Rom@n` din Cluj-Napoca in calitate de coregraf. In 1964 i se confer`
titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Rom@ne pentru merite deosebite
in activitatea desf`]urat` [n domeniul teatrului,muzicii,artelor plastice ]i
cinematografiei, iar in 2002 Ordinul Na\ional Serviciu Credincios in grad de
Cavaler.
Turnee:Italia,Fran\a,U.R.S.S,Liban,Cuba,R.PUngara,R.PBulgara,Spania,Portugal
ia, Germania,Grecia,Olanda,Finlanda,Austria,Elvetia.
Repertoriu:
-Aurora din Frumoasa din padurea adormit` de P.I.Ceaikovski 1966
-Swanilda din Coppelia de L.Delibes 1953 si 1975
-Odett/Odille
P.I.Ceaikovski 1957

din

Lacul

lebedelor

DE

-Giselle din Giselle De

A.ChAdam 1962

-Quiteria din Don

Quijote de L.Minkus 1970

-Paraschiva

din Domnisoara Nastasia de C,Trailescu 1958

Chiva din La piata de M.Jora 1958

-Morarita din Tricornul de M.de Falla 1974
-Seherazada din Seherazada de S.Prokofiev 1976
Filmografie:
-Veronica se [ntoarce 1973
-Pruncul,petrolul ]i ardelenii 1981
-Praful ]I aurul scenei 2002

Primii pa]i pe ]cen`

Ileana Iliescu ]i-a [nceput cariera de balerin` [nc` din copil`rie,iar de

atunci [ntreaga sa via\` a dansat cu mult` gra\ie roluri celebre,pe unele
dintre cele mai mari ]cene ale lumii. {nc` din primii ani petrecu\i pe ]cen` a
[nv`\at c` succesul [n aceast` meserie presupune multe sacrificii,[n special
[n via\a personal`. A studiat la Conservatorul din Bucure]ti, debut@nd cu un
rol din Lacul lebedelor.
Pa]ii pe ]cen` i-au fost [ndruma\i de maestrul Anton Romanovski,cel
care i-a fost ]i mentor.Prima sa apari\ie ]cenic` a fost [n Macul ro]u de Glier,
[n rolul unei tinere americane al`turi de Sanda Orleanu av@ndu-l ca partener
pe Gabriel Popescu, Simona }tef`nescu,Suzy Rumler ]i Coca Nenciu
1

montarea fiind realizat` de Mihai Gabovici,invitat de la Moscova.

Fiind

dedicate` meseriei sale,nu a avut o copil`rie frumoas` ]i [nc` dn adole]cen\`

[ncepe s` simt` greul vie\ii. Maestrul Romanovski [i spunea c` pentru a
ajunge [n v@rful piramidei,este nevoie de sacrificii,mult` munc` ]i mai pu\in
cinematograf,cofet`rie sau plimbare.

Piruetele diafane,jocul extrem

de gra\ios dar ]i discre\ia ]i distinc\ia pe care le-a afi]at de-a lungul anilor,au
f`cut din Ileana Iliescu o favorit` a publicului.Este o profesie grea [n care
niciunul dintre dansatori nu termin` meseria f`r` un gips, opera\ie sau far`
accidente. Ast`zi,marea doamn` a baletului rom@nesc a devenit un mentor
pentru mul\i arti]ti din genera\ia t@n`r`.

Debutul

{nceputul instruirii [n dans a debutat pentru Magdalena Popa mai

[nt@i [n \ar`,[n studioul de balet al Elenei Penescu Liciu,de pe strada Braziliei
unde a [nv`\at primele miscc`ri de dans classic timp ]I loc intrate de acum [n
istoria unor ani de tranzi\ie,dar [n direc\ie invers` deoarece mai existau ]i
alete ]coli particulare de balet,care ulterior au disp`rut.Cel de-al doilea
profesor pe care l-a avut [n \ar` a fost Anton Romanovski,dup` care ]i-a
continuat studiile la Sankt Petersburg, leningradul de atunci, la Academia de
Dans Agripina Vaganova nume preluat de la o faimoas` pedagog`,
ini\iatoarea unei metode de predare folosit` ]i ast`zi. Profesorii ei de atunci
erau ]i ei nume importante ale pedagogiei sovietice cum ar fi: Mihailov,
Asokina ]i N.V Baltatceeva.
Cur@nd,calit`\ile artistice ale elevei Magdalena Popa
au ie]it la iveal` ]i au f`cut ca ea s` danseze [n rolurile de prim-balerin`, [nc`
din ]coal`, de la v@rsta de 17 ani, pe ]cena teatrului Kirov din Sankt
Petersburg ,[n rolurile principale din Sp`rg`torul de nuci ]i din Lacul

lebedelor, al`turi de Constantin }atiloff. Tot [n perioada ]colariz`rii a dansat

[n mai multe recitale de balet, at@t pe ]cena din Sankt Petersburg c@t ]i pe
cea din Moscova, [n fragmente din Giselle, Chopiliana, Don Quijote ]i
Frumoasa din p`durea adormit`.

Chiar

[n

anul

c@nd absolv` academia A.Vaganova este angajat` ca prim-balerin` a Operei

Rom@ne din Bucure]ti .{n timp, repertoriul ei va cuprinde o arie larg`,de
roluri lirice la roluri dramatice, de factur` clasic` sau neoclasic`, de exemplu:
Lacul lebedelor, Sp`rg`torul de nuci, Frumoasa din p`durea adormit`, Romeo
si Julieta, Floarea de piatr`, Bolero, Daphnis, Cloe, Carmen, Mandarinul
miraculous, Simfonia neterminat`, Petru]ka, Rhapsody in blue, Simfonia
fantastic` ]i [nc` multe altele, [n coregrafii de Oleg Danovski, Tilde Urseanu,
Vasile Marcu ]i Ion Tugearu. {mpreun` cu acesta din urm` ]i cu Petre Ciortea,
[n calitate de parteneri,a avut un mare success [n baletul Carmen,pus [n ]
cen` de Oleg Danovski, a c`rui premier` a avut loc [n 1974, la Klagenfurt, in
Austria. Dar [n ceea ce prive]te cariera interna\ional` a Magdalenei Popa, ea
s-a desfa]urat nu numai in turneele Operei Rom@ne din Bucure]ti, ci ]i [n
calitate de invitat` a unor companii de prestigiu,precum Ballet Theatre
Contemporain de France,London Festival Ballet,Grand Ballet Classique de
France ]i Ballet de Monte Carlo.

Datele fizice

ale Magdalenei Popa o destinaser` dansului de la [nceput. Bra\ele delicate ca

ni]te aripi diafane, terminate cu degetele prelungi ]i expresive, picioarele
foarte lungi care reprezentau trei sferturi din statura sa, c@t ]i g@tul de
Nefertiti, pe scurt toat` f`ptura sa fusese d`ltuit` de natur` pentru a-i servi
dansului. La toate acestea se ad`ugau e de-o parte linia elegant` a corupului
si pe de alt` parte plastic expresiv` a musculaturii sale. Toate aceste date
natural erau conectate la o sensibilitate proprie, care transp`rea prin fiecare
gest. Aceste daruri au fost r`spl`tite prin premiile ob\inute, [n1959, la
Festivalul Interna\ional de la Viena, [n 1964, la Concursul Interna\ional de
Balet de la Viena ]I [n 1965 la Festivalul Interna\ional de la Paris, unde a
primit Steaua de aur pentru interpretarea dat` rolului principal din Giselle.

Peste timp, au urmat distinc\ii acordate pentru [ntreaga sa carier`, at@t din
partea statului rom@n,care, prin persoana pre]edintele Rom@niei din anul
2002, Ion Iliescu, i-a [nm@nat Ordinul Na\ional Steaua Rom@niei, [n grad de
Cavaler, c@t ]i din partea Baletului Na\ional Canadian, care i-a oferit o
plachet` pentru merite deosebite [n ridicarea valoric` a dansului Canadian,
plachet` fixat` pe perete, chiar l@ng` intrarea [n primul studio de dans al
Baletului Na\ional al Canadei.

Surpriza pl`cut` pe care am

avut-o citind prezentarea Magdalenei Popa a constat [n faptul c` ea formeaz`

un arc peste timp, [ntre interpreta de alt` dat` ]i profesoara de ast`zi.

Retragerea

Dup` retragere Ileana Iliescu a r`mas corepetitor coaborator timp de o

lun`, deoarece directorul interimar, Pompei H`r`]teanu a fost [nlocuit de
tenorul Ludovic Spiess. Asemenea tuturor prim-balerinelor care au ie]it din ]
cen`, Ileana Iliescu [ncerc` s` ridice noi tineri balerini ]I s`-I [nve\e ceea ce a
acumulat [n via\a sa de artist, [n rolurile respective. Noul director o pune pe
Ileana Iliescu pe lista de pensionari elibera\i de contractul de colaborare
permanent`, f`r` ca m`car s` o anun\e. Asfel [nl`turarea Ileanei Iliescu a
afectat teatrul deoarece balerinii au r`mas s` ucreze cu ansamblu. Vestea
[nl`tur`rii sale din Oper` a picat ca un tr`znet si pentru cei din afara
teatrului,care au citit [ntr-un articol ca Opera nu mai are nevoie de Ileana
Iliescu.

Opera nu mai are nevoie de ea, i-a r`mas doar

speran\a unor solicit`ri [n regimul contractelor de prest`ri servicii. {n rest,

artista se poate limita la aducerile aminte, a]tept@nd s` trec` timpul,
compesat de pensie, de]i anii de m`estrie nu au pre\ [n art` ]i nu prea are
cine s` le mai spun` celor tineri cum se construe]te o carier` faimoas`.
Conducerea Operei din Bucure]ti i-a desf`cut

contractul de munc`, de]I bogata ei experien\` ]I talentul indiscutabil o

[ndrept`\eau s` continue activitatea de [ndrum`toare a balerinilor primei ]
cene coregrafice din \ara noastr`. Ceea ce o r`ne]te ]I o intrig` pe Ileana
Iliescu este faptul c`, [n timp ce a pierdut rela\iile contractual motiv@ndu-se
cu statutul de pensionare aproape toat` conducerea Operei din Bucure]ti
este constituit` din pensionari care [ns` activeaz` [n continuare cu contract
de munc`.

Ileana

Iliescu

poate

colabora cu Opera Na\ional` din Bucure]ti, fiind pensioner`, prin contract de

conven\ie civil`, [n func\ie de repertoriul ]I proiectele artistice, conform
intereselor institu\iei. Evident aceast` oportunitate din final a r`mas doar pe
h@rtie.

Dar [nceputul anului 1981 a marcat o

noutate absolute` [n cariera balerinei, fiind inivitat` la Vercelli, chiar [n luna

ianuarie, s` sus\in` primul s`u master-class, un pas cu at@t mai interesant ]I
[nc`rcat de semnifica\tii si, probabil, de emo\ii ]I rememor`ri, cu c@t se
petrecea acolo unde, cu aproape dou` decenii [n urm`, cucerise Premiul I la
compete\ia Viotti. O revenire, poate o [nchidere a unui cerc simbolic, dup` 27
de ani de carier` intens` ]i adesea spectaculoas`.

De altefel, anticip@nd

evenimentul, L.Eusebiano din 19 ianuarie men\iona, referindu-se [ns` [n

special la spectacolul pe care Ileana Iliescu avea sa-l sus\in` cu accela]I prilej
c` a dansat de multe ori [n Italia, report@nd mari succese. Reamintim
ultimile sale interpret`rip e ]cenele Italiene [n Lacul lebedelor ]i Don
Quijote.Ileana Iliescu r`spunz@nd insisten\elor directorului Academiei, Pilar
Sampietro, vas u\ine stagii de dans classic [n metoda rus` pe care a deprinso la ]coala din Bucure]ti. Balerin` de cea mai mare valoare tehnic` ]I
interpretative`, a dansat [n toate teatrele importante,URSS ]I Cuba. Are [n
repertoriu toate baletele clasice romantic [n coregrafii tradi\ionale ]I multe
balete de produc\ie rusesc` ]I rom@neasc`. Academia de dans r`m@ne fidel`
programul s`u de studio, dup` cursul de dans folkloric spaniel d@nd
posibilitatea propriilor elevi de a deprinde, direct de la aceast` mare
interpret`, secretele ]colii ruse.

Asemenea

interpreta

va

propune, un recital, 12 secven\e decupate din marile balete clasice,

reedit@nd astefel performan\a greu de egalat realizat` ]I [n anii preceden\i ]I
pe ]cenele Italiene. Solicit`rile pentru noi cursuri de m`estrie organizate [n
special [n lunile de var`, aveau s` devin` tot mai frecvente, [n diverse ora]e
italiene, determin@nd apoi chiar angajarea Ileanei Iliescu ca professor la o ]
coal` de prestigiu, timp de 11 ani.

Profesoara

Ca profesoar`, Magdalena Popa ]i-a format o clas` pe care o lua

[ntotdeauna cu ea la repeti\iile sau la spectacolele de la Opera Rom@n`. Din
1982, de c@nd a p`r`sit Rom@nia, activeaz` la Baletul Na\ional din Canada,
unde, din 1984, a devenit maestrul principal ]I, din 2005, antrenor principal
artistic. A fost solicitat` de multe institu\ii de profil, [n calitate de professor
invitat [n Fran\a, SUA, Italia, Spania, Austria, Germania sau de membru al
jiuriului, pentru diferite concursuri si festivaluri interna\ionale, Moscova,
Tokyo, Jackson, Mississippi, Paris sau Praga. A montat, [mpreun` cu so\ul ei,
Amatto Checiulescu, Lacul lebedelor, Romeo ]i Julieta, Giselle ]i

Silfidele

pentru Baletul Na\ional din Canada.

{ncep@nd cu anul 1965 numele ei s-a r`sp@ndit [n toat` lumea,
pentru ea dansul fiind o patim`. Nu ambi\ia, ci talentul, a condus-o zi de zi cu
c@t avea mai mult success cu at@t muncea mai mult,era convins` c`, efortul
f`cut cu pasiune, dansul devine un fluid al gra\iei, siguran\iei ]I poezie iar
aceast secret l-a dus mai departe genera\iilor mai tinere trecute prin m@na
ei.

Ea

scoate

la

iveal`

[n

tinerii

pe

care

[I

preg`te]te

muzicalitatea,spiritualitatea, emo\iile ]I inteligen\a iar, instinctul ei [n`scut o

conduce

s`-I

descopere

pe

cei

dota\i

interna\ional`.
1

form@ndu-I

pentru

carier`

Un destin fr@nt la un moment dat a fost re[nnodat tot pe un traseu pe

care putea el merge mai departe pe drumul dansului, dar [n alt mod, unul
plin de generozitatea celui care d`ruie]te tot ce a putu el dob@ndi celorlal\i,
pentru ca un anume filon al artei dansului, cu at@t mai multe fe\e, s`-]i poat`
continua existen\a.

Lacul lebedelor

{n anul 2007, la Oper` a aut loc un concurs de proiecte pentru o nou`

montare a baletului Lacul lebedelor care, dup` seara aniversar` dedicat`
Ileanei Iliescu, fusese scos de pe afi], produc\ia realizat` de Oleg Danovski
fiind casat`, spre disperarea arti]tilor ]i publicului deopotriv`. S-au [nscris la
acea compete\ie diver]I coregrafi, printer care ]I Alexandru Schneider,
Lauren\iu Guinea sau Gheorghe Iancu, cel care apoi avea s` dezv`luie, [ntr-o
conferin\` de pres` c` [n realitate fusese chiar contactat [n acest sens de
c`tre directorul de atunci al Operei, astefl [nc@t, firesc, versiunea sa a fost
aleas` ]i, [n 19 aprilie 2008 au asistat la prezentarea noii versiuni care a
propus ]I multe schimb`rip e l@ng` coregrafia classic` ce p`stra actul II ]I pas
de deux-urile oferind [ns` o alt` abordare a finalului, dar ]i un superb duet
[ntre mama lui Siegrfried ]i alter-ego-ul acestuia, denumit invers, deci
Deirfgeis. La preg`tirea acelei mont`ri a fost solicitat s` colaboreze ]I }tefan
B`nic`, stability dup` 1990 la Palermo, sustin@nd [n Italia diverse cursuri de
balet.

Noul

director

al

Operei o invitase pe Ileana Iliescu s` fac` parte din consiliul artistic al

teatrului, [n cadrul c`ruia nu a fost solicitat` dec@t de 2 ori. Prima oar` [n
calitate de membr` a juriului care a studiat proiectele propuse pentru Lacul
lebedelor, fiind selectat cel semnat de Iancu. Ileana Iliescu insist` ca noua
montare s` se realizeze pe coordinate clasice, pentru c` altfel, daca partitura
1

difer` mult de cea tradi\ional`, nu va putea adduce niciun oaspete din

str`in`tate [n rolurile principale. Dar ceea ce s-a pus [n ]cen` era departe de
original. Oleg Danovski a conceput actul IV ca nimeni altul, a lucrat
extraordinar, pentru c` acolo conflictul [ntre cele 3 personaje Odette,
Siegfried, Rothbart se decupa fantastic de bine, sim\eai c` se d` o lupt`
g@ndit` foarte bine coregrafic, mai ales c` [i oferea ]i lui Rothbart ceva
consistent s` danseze.
Lacul lebedelor-Regele baletelor a fost conceput de Petipa
[mpreuna cu Ceaikovski, iar coregraful [I cerea compozitorului s` scrie [ntr-un
loc o varia\ie, [n altul un moment de ansamblu.

Oleg

Danovski

schimbat finalul creat ini\ial de Petipa, Lacul lebedelor avea un desen

formidabil, pe care toat` lumea l-a admirat pe unde a fost prezentat [n
Europa iar cele mai mari balerine care au dansat [n produc\ia lui au fost
[nc@ntate de acea viziune

{n stagiunile curente ce

au urmat, [n timpul cursurilor de la Torino, a revenit [n \ar` doar de 3 ori, cu

prilejul unor seri care i-au fost dedicate la Oper`, primul eveniment de acest
gen av@nd loc [n 25 decembrie, c@nd a dansat pentru ultima oar` Lacul
lebedelor, un moment [nc`rcat de semnifica\ii, de nostalgie, marc@nd
abordarea dublului rol dup` 2 ani de pauz`. Ileana Iliescu avea s` declare c`
Lacul lebedelor a marcat debutul ei ca prim-balerin` la doar 20 de ani ]i
cumulul marilor ei succese interna\ionale. }i tot Lacul lebedelor a [ncheiat
cariera ei [n 1983 c@nd revenind de la Torino, unde lucra ca maestr` de
balet a ap`rut [n fa\a publicului care, timp de 3 decenii a iubit-o ]i a aclamato [ntr-o sear` ce i-a fost dedicat`, [nc`rcat` de emo\ii ]I lacrimi [n scen` ]i [n
sala plin` p@na la refuz.

Ileana

Iliescu era o personalitate deosebit de apreciat` ]I [n Peninsul` dar [n

Rom@nia este practic o glorie na\inal`, de Cr`ciun, Opera Rom@n` a
organizat o gal` [n onoarea sa, [n cadrul c`reia a dansat, cu for\a
interpretative` care a caracterizat-o [n [ntreaga carier`, Lacul lebedelor.
Ileana Iliesc sus\ine cursuri de dans classic academic metoda Vaganova la ]

coala Lo studio [n Torino. Punctul de referin\` pentru tinerii elevi r`m@ne ea,
Ileana Iliescu steaua care a decis s` transmit` altora patrimonial s`u artistic.
Oamenii ce o admirau dans@nd, se g@ndeau c` face eforturi teribile s`
evolueze a]a cum se a]teptau to\i cei care o apreciau de o via\`, de]I
genunchiul nu o mai l`sa de mult s` []I reg`seasc` libertatea mi]c`rii, fiind
nevoit` s` g`seasc` discret acele solu\ii de compromise, pentr a nu dezam`gii
publicul, pentru a interpreta ultima sa Odette la nivelul performant pentru
care a tins [ntreaga carier`.

Ileana

Iliescueste

artistul care a dispus [ntotdeauna de un emo\ionant firesc al adres`rii, o

adresare condi\ionat` de demnitatea respectului ar`tat [n egala m`sur` artei
sale, publicului, a ]tiut s` cultive [ncrederea orientat` [n ambele sensuri. A
ap`rut [n mari coregrafii tradi\ionale dar ]I [n coregrafii ale secolului trecut
inclusiv [n repertoriul rom@nesc. Spectaculozitatea ]cenic` a gestului,
sus\inerea liniei acestuia, arabescul desenat al poantei, tehnica impecabil`
au fost admirate ani de-a lungul [n Lacul lebedelor, [n dublul rol al leb`dei
albe Odette, al celei negre, Odille

Giselle

Baletul Giselle a fost un vis, [n interpretarea ei, cu baletul de la Monte

Carlo, Magdalena Popa a prins entuziasm printer iubitorii de balet. Aspectul
ei uimitor este de neuitat, la Festivalul Interna\ional de la Paris unde a primit
Steaua de aur pentru interpretarea dat` rolului principal din Giselle.
Vechimea spectacolului nu influen\eaz` impactul asupra spectatorului de
ast`zi. Giselle este un titlu care s-a men\inut ]i se va men\ine multe decenii
de acum [nainte [n repertoriul Operei ]I din care fiecare genera\ie are de
[nv`\at ceva nou. O versine a coregrafiei ini\iale a baletului Giselle [i apar\ine
lui Marius Petipa pentru premierea la Teatrul Mariinsky din Petersburg 1887.
1

Beneficiind de o ]coal`
bun` ]I de o experien\` ]cenic` [ndelungat`, Magdalena Popa [n timpul
repeti\iilor opera adesea balerinele pentru fiecare detaliu a pozi\iei m@inilor
sau umerilor, rum`rind s` ob\in` de fiecare dat` forma impecabil` a stilului
respectiv.

Un om de afaceri ]i-a exprimat dori\a de a

adduce la Bucre]ti trupa de elit` a Teatrului Bal]oi intr-o produc\ie cu Giselle ]I

un recital astfel [nc@t, publicul nostrum a avut prilejiul de a veadea un
spectacol oferit de tinerii balerini de la Bal]oi. S-a cerut permisiunea ca la
repeti\ia general` s` asiste mai ales elevii Liceului de Coregrafie din Bucure]ti
]I arti]tii Operei. }I orchestra, ba chiar ]I pompierii au avut acces [n Oper`
doar dac` figurau pe alte liste aprobate anterior. Dup` primul act spectatorii
care invadau sala au avut surpriza ca unul dintre organizatori s` ias` [n fa\a
cortinei ]I s` anun\e c` repeti\ia se va relua dec@t dup` evacuarea publicului.
Cu lacrimi [n ochi elevii Liceului de Coregrafie ]I chiar balerinii Operei au ie]it
f`r` s` [n\eleag` ce se petrecuse ]I de ce nu li s-a mai permis s` urm`reasc` ]I
actul II.

Spectacolul numit Giselle creat de Mats Ek, este un

spectacol contemporan care m-a impresionat. Giselle p@n` [n momentul [n

care inebunea era fantastic`, de o expresivitatea extraordinar`, ie]ea dintr-un
ou care probabil reprezenta apari\ia vie\ii. Ac\iunea se desf`]oar` [n actul II,
Myrtha era sora ]ef` iar Giselle ca ]i celelate fete, era [n c`ma]` de for\`,
aveau o mi]care foarte ingenioas`.

Concluzie

{n concluzie Magdalena Popa ]i Ileana Iliescu sunt personalit`ti

emblematice ale baletului rom@nesc deoarece au reu]it s`-]I arate valoarea
dansului clasic prin efortul munca ]I multe premii interna\ionale si na\ionale
aduse [n \ara de origine. Prin efortul celor dou` foste prim-balerine \ara

noastr` a devenit mai bogat` cultural ]I artistic datorit` spectacolelor

sus\inute ]I montate cu drag, pasiune ]i mult` iubire. Cu gesturi ferme,
mi]c`ri ale corpului n`scute spontan ]I cu explozia unor s`rituri care
impresiona printr-o exemplar` disciplin` tehnic`, este imaginea celor dou`
prim-balerine ce vor r`m@ne p`strate [n istorie ]I [n inimile noastre.
Fiecare rol e o metamorfoz` [ntr-un alt personaj, dansat cu o
intensitate ]I un corp bine echilibrat care f`cea ca dinamica lui s` fie
concentrat` ]i de o intensitate deosebit`. Ileana Iliescu este o puternic`
personalitate cu o neclintit` [ncredere [n puterea dansului creat de ea.
Magdalena Popa c@t ]I Ileana Iliescu au colaborat cu mari trupe ]i companii
de dans din [ntreaga lume astfel, faima lor a fost r`sp@ndit` at@t na\ional
c@t ]I interna\ional.

Ambele balerine l-au avut ca

prim-maestru pe Anton Romanovski, cel care a pus bazele, a dat din suflet
cele mai bune sfaturi ]I le-a incurajat prin metode unice. Astfel Magdalena
Popa ]I Ileana Iliescu au ajuns maestre de dans classic oferind generatiilor
tinere sfaturile ]i experien\a lor ]cenic`. Prin dou` dintre cele mai importante
spectacole ale baletului classic Lacul lebedelor, regale baletelor ]i Giselle, au
reu]it s` ajung` la inimile oamenilor chiar din prima apari\ie ]cenic`.
Eu

consider

c` cele dou` prim-balerine sunt un model de urmat pentru genera\iile tinere,

deoarece ambi\ia, efortul, pasiunea, talentul ]I calit`\ile sunt cele mai
pre\ioase juc`rii ale unui artist.