Opera vibrantă intitulată "O noapte înstelată" adusă la viață de pictorul

olandez - Van Gogh reprezintă tabloul nocturn care m-a impresionat cel mai mult.
Prima dată când am vazut-o cred că aveam nouă ani... Iar atunci am fost atinsă de
un sentiment puternic care îmi făcea ca inima să danseze în pieptul meu. Era
dragostea pentru acel minunat tablou.
Atrasă de lumina puternică, tușele mici și fine așezate delicat unele lângă altele
și culorile puternice, încercam să înțeleg ce a vrut să transmită acel "magician".
Pictura ilustrează un tablou înecat într-o mare de stele voluminoase și
strălucitoare împreună cu semiluna grandioasă, care poate fi ușor confundată cu
soarele. Aceste astre sunt evidențiate de tușe șerpuite, printr-o manieră liberă,
lipsită de reguli. Culorile dominante sunt galbenul-auriu ca para, nuanțele
puternice de verde și albastrul întunecat al nopții.
Pentru mine, Van Gogh aduce la lumină – prin universul schițat – un sentiment
puternic de credință că în această lume Dumnezeu nu ne-a lăsat singuri.
"Nebunia frumoasă de culori" este alcătuită din două plane: cel nesfârșit al
universului înstelat și cel rural ce aduce în prim-plan liniștea. Amândouă sunt
combinate într-o armonie perfectă care reliefează profunzimea sentimentelor
pictorului olandez.
Cerul detaliat este străbătut de o limba de foc născută din culori reci,
transmițând în mod indirect întunecimea care din păcate există în lume. Astfel,
pictorul încearcă să ne învețe că trebuie să acceptăm oamenii cu trecutul și
defectele lor. Casele mici par nesemnificative. Doar biserica se înalță peste
dealuri.
"O noapte înstelată" va fi mereu apreciată.