Sunteți pe pagina 1din 12

Mihail Sadoveanu

VIATA
Nascut la 5 noiembrie 1880 la Pascani, decedat la 19 octombrie 1961 la Bucuresti, Mihail Sadoveanu a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician si om politic roman. Este considerat cel mai mare prozator roman din toate timpurile, fiind numit de Geo Bogza "Stefan cel Mare al literaturii romanesti"

Primii ani
1880 5 noiembrie, se naste , la Pascani, Mihail Ursachi, primul copil al avocatului Alexandru Sadoveanu ( fiu de taran stiutor de carte) din tinuturile Gorjului, si al Profirei Ursachi, fiica de razesi din satul Verseni, de pe apa Moldovei. 1880 - 1892 Sadoveanu isi petrece anii copilariei la Pascani si vara la bunicii din partea mamei, la Verseni. In scoala primara il are ca dascal pe "Domnul Busuioc", nimeni altul decat "Domnul Trandafir " din scrierile sale prin intermediul caruia il va cunoaste pe Ion Creanga. 1891 Copilul Mihail absolva scoala primara din Pascani. Mihail Ursachi capata numele Sadoveanu. 1892 - 1897 Urmeaza cursurile gimnaziului "Alecu Donici" din Falticeni, unde era director Vasile Lovinescu, tatal lui Eugen Lovinescu. In clasa a III- a a gimnaziului, adolescentul capata o alura de haiduc, cu pusca si pasiuni vanatoresti. 1894 - 1895 Ramane repetent

1895 Moare mama sa, Profira Ursachi. Durerea incercata va marturisi mai tarziu in lucrarea sa Anii de ucenicie - " Cand a murit mama aveam saisprezece ani, elev al gimnaziului din Falticeni. A fost o lovitura asa de brutala, incat am simtit-o indelung dupa aceea. Ea iubea in mine pe primogenitul ei si avea si bucuria asemanarii mele cu ea." Tarziu, in anii senectutii, scriitorul zabovea adeseori in fata marelui tablou al mamei sale, citind din cartile preferate.

Debutul
1897

in doua numere din revista umoristica Dracu din Bucuresti, apar versuri si schita Domnisoara M... din Falticeni, iscalite "Mihai din Pascani". 29 decembrie, este identificat primul manuscris, poezia "De maini".

Activitate publicistica
1897 - 1900 Studii la Liceul National din Iasi. Aici leaga prietenii durabile cu N.N. Beldiceanu, Neculai Dunareanu, Grigorita Nadejde, Eric Furtuna etc. Colaborari la Vieata noua, Carmen etc, sub pseudonimul M.S.Cobuz. 1898 - 1900

sub acelasi pseudonim M.S. Cobuz ( directorul liceului ii interzicea sa semneze cu numele intreg ) publica versuri si proza in revista Pagini literare, scoasa in Bucuresti de Artur Stavrim si Ion Gorun. Mai colaboreaza la aceasta revista Delavrancea, Caragiale, Jean Bart, D. Anghel. octombrie, impreuna cu publicistul Matei Rusu de la Iasi, Sadoveanu scoate revista Lumea, din care nu apar insa decat 3 numere.

1900

martie, este exmatriculat de la liceu septembrie, pleaca la Bucuresti cu gandul, sugerat de tatal sau, de a se inscrie la Facultatea de Drept, dar frecventeaza boema literara a Capitalei.

1901

se stabileste la Falticeni unde se va casatori cu Ecaterina Balu. Sadoveanu va colabora la Revista romana cu poezii, recenzii, traduceri, semnand cu diferite pseudonime (M. Sadoveanu Cobuz, C. Prisacaru, C. Sateanu, Ilie Puscasu) la Revista moderna din Bucuresti.

din nr.32 al revistei, Sadoveanu incepe sa-si publice nuvela Ion Ursu ( nr. 32, 33, 35, 36, 37).

1902

20 ianuarie, in nr. 45 al Revistei moderne, sub pseudonimul Ilie Puscasu, Sadoveanu publica o traducere din Dostoievski Moarta. colaboreaza la revista Pagini literare, unde publica Fratii Potcoava. se naste Despina Lia, primul copil al scriitorului.

1903

colaboreaza la revista Samanatorul si Revista idealista. toamna, revine la Bucuresti si va lucra chiar in redactia revistei Semanatorul; va incepe colaborarea la revista Luceafarul de la Sibiu si Fat-Frumos.

Debutul editorial
1904

"Anul Sadoveanu" : Sadoveanu debuteaza editorial cu 4 volume : Povestiri, romanul Soimii, Dureri inabusite si Crasma lui Mos Precu ( nuvele) , fiind remarcat de Nicolae Iorga, E. Lovinescu, Sextil Puscariu. Nicolae Iorga este primul care il remarca. iunie, G. Bogdan Duica recenzeaza volumul Povestiri in revista Convorbiri literare. 22 august, Nicolae Iorga in Semanatorul publica articolul Doi povestitori. alte cronici elogioase semneaza si E.Lovinescu si Sextil Puscariu.

Maturitate si Creatie
1905

devine functionar la Casa Scoalelor, unde va lucra pana in 1906. incep polemicile pe seama "cazului Sadoveanu". in primul volum al revistei Curentul nou din Galati, H. Sanielevici publica tabloul sau sinoptic. In numarul urmator al revistei , G.Ibraileanu il apara pe scriitor de acuzatiile aberante ale lui H.Sanielevici. are loc prima intalnire cu Titu Maiorescu. Gratie raportului favorabil al acestuia in Povestiri, Sadoveanu primeste Premiul Academiei Romane. publica volumul Povestiri de razboi. se naste Dimitrie -Miti, fiul scriitorului ( 1905 -1955) 3

1906

publica volumele Floare ofilita, Mormantul unui copil si Amintirile caprarului Gheorghita. colaboreaza la revista Convorbiri literare. martie, ia fiinta revista Viata romaneasca. Sadoveanu e prezentat in primul numar cu nuvela Pustiul. Se imprieteneste cu G.Ibraileanu ( pentru Sadoveanu acesta va fi "prietin unic") si devine colaborator statornic al revistei din Iasi. aprilie, Sadoveanu pleaca din Capitala din nou la Falticeni, unde isi injghebeaza o buna gospodarie. se naste al treilea copil Profira, fiica scriitorului.

1907

februarie martie, au loc marile rascoale taranesti . Dupa inabusirea lor in sange, Sadoveanu va fi numit de Spiru Haret ( care detinea functia de Ministru al Instructiunii ) inspector al cercurilor culturale satesti si al bibliotecilor populare. impreuna cu folcloristul Artur Gorovei scoate, la Falticeni, o gazeta Ravasul poporului. publica La noi, in Viisoara si Vemuri de bejenie

1908

apar Oameni si locuri, O istorie de demult, Duduia Margareta se constituie Societatea Scriitorilor romani si Sadoveanu este ales vicepresedinte.

1909

scoate revista Cumpana, impreuna cu St.O. Iosif, Ilarie Chendi, D. Anghel, pana in aprilie 1910. Aici vor vedea lumina tiparului Reflexiile unui explorator, reportaj despre viata taranimii, o prima faza in elaborarea Bordeenilor apare volumul de povestiri Cantecul Amintirii. se naste Teodora- Didica.

1910

Sadoveanu este numit Director al Teatrului National din Iasi, unde va ramane pana in 1919 apar Povestiri de seara, Genoveva de Brabant, In amintirea lui Creanga. se naste Bogdan-Mihail ( 1910-1912)

1911 4

apare Apa mortilor si in Viata romaneasca publica piesa de teatru De ziua mamei. 2 februarie, se joaca la Teatrul National piesa de teatru De ziua mamei

1912

colaboreaza la Universul apar Un investigator, Bordeenii. se nasc gemenii Bogdan ( 1912-1920) si Ecaterina - Tincuta in Viata romaneasca incepe sa publice in foileton romanul Neamul Soimarestilor.

1913 Sadoveanu este sublocotenent in rezerva; este incorporat si participa la razboiul romanobulgar; se vor ivi din experienta razboiului opere importante. 1914 Apare volumul Privelisti dobrogene, de inspiratie romano -bulgar. 1914 - 1915 Participa la mai multe concentrari. 1915

apare romanul istoric Neamul Soimarestilor. se naste Mircea, al optulea copil al lui Sadoveanu/

1916

apare volumul 44 de zile in Bulgaria si Razboiul Balcanic , inspirate din razboiul romano-bulgar. se naste Livia Lucia ( 1916 1957) apare volumul de povestiri Foi de toamna.

1916 - 1917 Sadoveanu este editor al ziarului de front Romania ce va aparea la Iasi, alaturi de Ion Minulescu si P.Locusteanu. Adevaratul conducator este insa Octavian Goga. Aici publica aproape toti scriitorii activi ai tarii. 1917 Se naste Ligia -Marioara 1918 1 decembrie, Marea Adunare de la Alba-Iulia. Realizarea statului national unitar. Sadoveanu se stabileste la Iasi, in casa care apartinuse lui Mihail Kogalniceanu, pe Dealul Copoului. 1919 2 februarie -21 decembrie, la sugestia lui Garabet Ibraileanu, Sadoveanu impreuna cu George Toparceanu , la Iasi, scot revista Insemnari literare, care va pregati reaparitia Vietii romanesti. 1920 5

martie, reapare revista Viata romaneasca. Revista are acum si editura proprie, unde Sadoveanu isi va publica multe din volumele sale viitoare. apar volumele de povestiri Priveghiuri si Umbre. se naste mezinul Mihu, mort in razboi in 1944.

1921

incepe sa colaboreze la Adevarul literar si artistic. apare Cocostarcul albastru

1923 Sadoveanu este ales membru al Academiei Romane. Cu acest prilej tine discursul de receptie despre Poezia Populara. Peste putin timp devine presedintele Sectiei literare al Academiei. 1924 Sadoveanu scoate revista Lumea bazar saptamanal. 1925

apare romanul Venea o moara pe Siret impreuna cu Panait Istrati, Sadoveanu face o calatorie prin muntii Moldovei.

1926 Apare "Tara de dincolo de negura". 1927 iunie, va face o calatorie in Olanda, tara pe care anul urmator o va evoca intr-o carte. 1928 apar volumele "Demonul tineretii", "Imparatia apelor", "Olanda", "Hanul Ancutei". 1929

viziteaza Constantinopolul, impreuna cu Ionel Teodoreanu si Stefan Velisar. apare Zodia Cancerului sau vremea Ducai-Voda.

1930

apare romanul Baltagul noiembrie, este sarbatorit cu prilejul semicentenarului nasterii sale

1931 Apar "Trenul fantoma" si "Maria sa, Puiul padurii". 1932 Apar "Nunta domnitei Ruxandra" si "Uvar". 1933 Apar "Locul unde nu s-a intamplat nimic" si "Creanga de aur", ultima nu prea luata in seama de critica. 1934 6

Apar "Noptile de Sanziene", "Soarele in balta" si "Viata lui Stefan cel Mare". De remarcat in aceasta perioada, cufundarea in tinuturi departate in timp si spatiu si refuzul activitatii, prin care scriitorul isi manifesta indirect atitudinea sa viguros antifascista. 15 aprilie, rosteste o cuvantare la primul "Convent al Francmasoneriei Romane Unite".

1935 Apare primul volum al trilogiei Fratii Jderi, "Ucenicia lui Ionut". 1936

ianuarie, reapare ( si va dura pana in decembrie 1940 ) revista mensuala Insemnari iesene, sub directia lui Mihail Savodeanu, George Toparceanu si Gr.T.Popa. revine la Bucuresti si se stabileste aici cu familia, intrucat preia si directia ziarelor Adevarul si Dimineata. 22 noiembrie,cand Sadoveanu preia conducerea ambelor ziare publica pe prima pagina, scrisa, dupa toate probabilitatile, de Mihail Sadoveanu, urmatoarea nota redactionala Ziarele noastre trec sub o noua conducere. Intelegem sa pastram acestor publicatii atitudinea pe care le-au statornicit-o intemeietorii lor : apararea libertatii si a drepturilor si sprijinirea unei reale si sincere democratii nationale. Vom combate violenta, ori de cate ori ar veni ea. Vom fi necontenit atenti la toate manifestarile de ordin cultural . Valoroase marturisiri in acei ani de agresiune a fascismului. apare Izvorul alb, al doilea volum al trilogiei Fratii Jderi. Sadoveanu iese din pasivitate si se afirma tot mai viguros in publicistica, incepand o polemica cu Nicolae Iorga. la moartea lui Garabet Ibraileanu , Sadoveanu scrie pagini vibrante despre mentorul Vietii romanesti si al intregii spiritualitati iesene de la inceputul secolului " G.Ibraileanu continua sa fie un reprezentant nobil al umanitatii, justificandu-i existenta in fata celui etern. E trimesul generatiei trecute de intelectuali ieseni catre romanismul de maine. Iese din spiritul de iubire si jertfa al socialistilor, care s-au indreptat spre taranimea obijduita, cerand pentru ea dreptate si lumina. Carturar de mare cultura, de inteligenta agera a fost un luptator pentru ideal, fara viclenie si fara preocupare personala".

1937

1 aprilie, gruparile de dreapta pornesc o campanie violenta impotriva scriitorului, ajungand sa-i arda cartile in piata publica. Riposteaza energic un grup de intelectuali (L.Rebreanu, G.Calinescu, E.Lovinescu, Zaharia Stancu, Al. Philippide, Serban Cioculescu, Andrei Otetea etc) care semneaza Protestul intelectualilor : " De catva timp se incearca asasinarea morala a celui mai reprezentativ si mai autentic scriitor roman ... Ne aflam in fata unei grave primejdii pentru literatura si cultura romaneasca. Daca Mihail Sadoveanu poate fi ostracizat cu atata usurinta, fara a se tine seama de opera care ramane o mandrie a literaturii romanesti, inseamna ca lucrurile culturale si-au pierdut orice valoare si ca fanatismul politic copleseste manifestarile spirituale cele mai curate si mai pretioase pentru insasi fiinta specifica a neamului nostru". 7

Sadoveanu se retrage din calea barbariei in Transilvania unde scrie Valea Frumoasei si Ochi de urs. decembrie, ziarele Adevarul si Dimineata sunt suspendate.

1938 6 februarie, in semn de protest fata de campania declansata impotriva scriitorului, Universitatea din Iasi ai acorda titlul de Doctor Honoris Causa. 1939

revista Insemnari iesene inchina un intreg numar (5) lui Mihail Sadoveanu. iunie, Vladimir Streinu publica in Viata romaneasca o cronica la Ochi de urs.

1940

apar Vechime si Divanul persian. Editura Fundatiilor Regale publica primele doua volume din editia de Opere.

1941

se casatoreste cu Valeria Mitru. apare cel de-al treilea volum al trilogiei Fratii Jderi, "Oamenii Mariei Sale".

1943

isi inalta o casa la Oasa Mica. apar Povestile de la Bradu Stramb

1944

publica Anii de Ucenicie. cu prilejul implinirii a patru decenii de la debut, Sadoveanu este sarbatorit in presa si la Academie. 17 noiembrie, in sedinta publica a Academiei Romane, Tudor Vianu prezinta comunicarea Patru decenii de la publicarea primei opere a d-lui Mihail Sadoveanu.

1945 - 1949

bogata activitate publicistica, Sadoveanu colaboreaza la Jurnalul de dimineata, Veac nou, Romania libera, Scanteia. viziteaza Uniunea Sovietica vad lumina tiparului Fantezii rasaritene (1946), Caleidoscop ( 1946), Pauna Mica ( 1948), Mitrea Cocor (1949).

1948 Este ales vicepresedinte al Prezidiului Marii Adunari Nationale. 8

Apusul unui Soare


1950 Noiembrie, este sarbatorit public pentru implinirea varstei de 70 de ani 1951 Apare Nada florilor, o reluare a cartii Imparatia apelor. 1952 Apare romanul istoric Nicoara Potcoava, o reluare a primului sau roman Soimii din 1904. 1955 Noiembrie, cu ocazia implinirii varstei de 75 de ani, Sadoveanu este sarbatorit, conferindui-se titlul de " Erou al Muncii Socialiste ". 1956 Se tipareste volumul "Omagiu lui Mihai Sadoveanu". 1960 Noiembrie, implineste 80 de ani. Lucian Blaga scria in Viata Romaneasca " M.Sadoveanu implineste 80 de ani. O asemenea varsta confera fiilor celor mai daruiti si mai binecuvantati ai omului o aura biblica. Pe cel ce o poarta, o asemenea varsta il apropie de toate stihiile fara de varsta; de vazduh, de apa, de foc si de pamant. O asemenea varsta il apropie si pe M. Sadoveanu (e numele unui om sau a unui stejar ?) de toate stihiile tarii, cari, la randul lor, si ele ii ies intru intampinare, slavindu-l". Revistele Contemporanul, Gazeta literara, Viata romaneasca, Steaua, Utunk, Rumanien Review ai inchina numere speciale. 1961

este distins cu Premiul Lenin pentru Pace. 19 octombrie, moare Mihail Sadoveanu. 21 octombrie, este inmormantat cu funeralii nationale la Cimitirul Bellu, langa Eminescu. Amplu ecou in presa nationala si internationala. Tudor Arghezi publica un Zabranic , iar Geo Bogza o memorabila Inscriptie : " Vazandu-l cum joaca si dandu-mi seama ce fel de ceas e acela in viata poporului nostru, l-am petrecut indelung cu privirea, urandu-i in gand : Drum bun, Maria Ta... Fiindca in toamna aceasta noi l-am dus la locul de vesnica odihna pe Stefan cel Mare al literaturii romanesti".

OPERA
Biografii

Viata lui Stefan cel Mare ( 1934) In amintirea lui Creanga ( 1910) 9

Nuvele

Ion Ursu ( 1901 ) Pustiul ( 1906) Floare ofilita ( 1906 ) Insemnarile lui Neculai Manea ( 1906) Crasma lui Mos Precu ( 1904)

Piesa de teatru

De ziua mamei ( 1911)

Povestiri

Cantecul amintirilor ( 1909 ) Foi de toamna ( 1916 ) Priveghiuri ( 1920 ) Umbre ( 1920 )

Romane

Fratii Potcoava (1902) Soimii ( 1904) Neamul Soimarestilor ( 1914) Bordeenii ( 1912) Zodia Cancerului sau vremea Ducai-Voda ( 1929) Baltagul ( 1930) Departari ( 1930 ) Trenul fantoma ( 1931) Maria sa, Puiul padurii ( 1931) Nunta Domnitei Ruxandra ( 1932) Nopti de Sanziene ( 1934) Creanga de aur ( 1933) 10

Fratii Jderi Ucenicia lui Ionut vol. I ( 1935) Fratii Jderi Izvorul Alb vol. II ( 1936) Fratii Jderi Oamenii Mariei Sale vol.III ( 1942) Nicoara Potcoava ( 1952)

Schite

Domnisoara M... din Falticeni ( 1897)

Traduceri

Dostoievski Moarta (1901)

Volume

Povestiri (1904) Dureri inabusite ( 1904) Fratii Nicoara ( 1902) Povestiri de razboi ( 1905 ) Mormantul unui copil ( 1906) Amintirile caprarului Gheorghita ( 1906 ) Vemuri de bejenie ( 1907 ) La noi, in Viisoara ( 1907) Oameni si locuri ( 1908) O istorie de demult ( 1908) Duduia Margareta ( 1908) Povestiri de seara ( 1910) Genoveva de Berbant ( 1910) Apa mortilor ( 1910 ) Un instigator ( 1912) Privelisti dobrogene ( 1913) 44 de zile in Bulgaria ( 1916) 11

Razboiul balcanic ( 1916) Cocostarcul albastru ( 1921) Venea o moara pe Siret ( 1925) Tara de dincolo de negura ( 1926) Demonul tineretii ( 1928) Imparatia apelor ( 1928) Olanda ( 1928) Hanul Ancutei ( 1928) Uvar ( 1932) Locul unde nu s-a intamplat nimic ( 1933) Soarele in balta ( 1934) Valea Frumoasei ( 1937) Ochi de urs ( 1937) Morminte ( 1939) Vechime ( 1940 ) Divanul persian ( 1940) Povestile de la Bradu Stramb ( 1943) Anii de ucenicie ( 1944) Fantazii rasaritene ( 1946) Caleidoscop ( 1946) Pauna Mica ( 1949) Mitrea Cocor ( 1949) Nada Florilor ( 1951)

12