Mihail Sadoveanu – viața și operele prozatorului român

Mihail Sadoveanu a fost considerat unul dintre cei mai importanți prozatori români
din prima jumătate a secolului XX. Citește despre viața și operele lui Mihail
Sadoveanu. Vezi lista cu opere incluse în programa de la Bacalaureat scrise de
Sadoveanu. Scriitor, nuvelist, povestitor, academician și om politic român, Mihail
Sadoveanu este cunoscut datorită romanelor istorice și de aventuri pe care le-a scris
de-a lungul vieții. Înainte de a deveni un scriitor realist, Sadoveanu a fost unul dintre
primii colaboratori ai revistei tradiționaliste “Sămănătorul”. Sadoveanu este unul
dintre cei mai cunoscuți autori canonici.

CUPRINS:

Viața lui Mihail Sadoveanu

Debutul literar

Opere scrise de Mihail Sadoveanu

Viața lui Mihail Sadoveanu

S-a născut la 5 noiembrie 1880, în Pașcani, județul Iași și a fost fiul lui Alexandru
Sadoveanu, fiu de țăran și mama Profira Ursache, fată de răzeși din Verșeni. Părinții
lui nu au fost niciodată căsătoriți, iar paternitatea i-a fost recunoscută abia în 1891,
atunci când devine și Mihail Sadoveanu, până atunci numindu-se Mihail Ursachi. A
făcut școala primară la Pașcani, în 1887, iar profesorul său preferat, Dl. Busuioc, a
fost cel care l-a inspirat să scrie colecția de povești „Domnul Trandafir”. Și-a petrecut
vacanțele la Verșeni, la rudele mamei, acolo unde obișnuia să exploreze natura, să
meargă la vânătoare și la pescuit. A urmat gimnaziul “Alecu Alecsandru Donici” la
Fălticeni și “Liceul Național” din Iași. Din cauza expedițiilor în bălțile Șomuzului și
la Nada Florilor, Sadoveanu rămâne un an repetent, însă, după moartea mamei sale,
termină anii de gimnaziu în fruntea promoției. RECOMANDĂRI Un bărbat din
Dochia a murit după ce a băut accidental benzină Mihail Sadoveanu
Debutul literar

Debutează în revista bucureșteană „Dracu” în anul 1897 cu schița „Domnișoara M

din Fălticeni”, pe care îl semnează cu pseudonimul Mihai din Pașcani. În anul 1898
începe să colaboreze la foaia Viața nouă a lui Ovid Densusianu, împreună cu Tudor
Arghezi, N. D. Cocea și alții și se semnează cu numele său, dar și cu pseudonimul
M.S. Cozbuz. Începe să scrie pentru revistele non-simboliste “Opinia” și “Pagini
Literare”, iar în paralele a fondat și tipărit manual pentru o scurtă perioadă un jurnal
cunoscut sub numele de “Aurora” sau “Lumea”. În 1900 Sadoveanu pleacă la
București cu gândul de a studia dreptul la Universitatea din București, dar renunță la
această idee pentru a se dedica literaturii. A început să frecventeze societatea boemă
a Capitalei și a hotărât să abandoneze poezia și să scrie numai proză realistă. În anul
1902 apare primul manuscris al romanului „Frații Potcoavă”, unul dintre fragmentele
acestuia fiind publicate în revista „Pagini Alese” cu pseudonimul M.S Cobuz. După
terminarea armatei se stabilește la Fălticeni, acolo unde își întemeiază o mare familie
și locuiește într-o casă deținută de Ion Creangă, mutându-se mai târziu într-o casă
nouă. Mihail Sadoveanu a avut 11 copii. RECOMANDĂRI Român nevinovat,
reținut violent de poliție într-un parc din Italia, după ce un angajat de la poștă l-a
arătat cu degetul: „El este!” | VIDEO În anul 1916 apare romanul istoric “Neamul
Șoimăreștilor”, iar la un an diferență apare volumul “44 de zile în Bulgaria și
„Războiul Balcanic”. Între 1916 și 1917, odată cu intrarea României în Primul
Război Mondial, Sadoveanu se stabilește în Moldova, singurul teritoriu românesc
rămas neocupat. I s-au alăturat și Tudor Arghezi împreună cu Topîrceanu. În anul
1919 editează, împreună cu Tudor Arghezi, la Iași, revista “Însemnări literare”.
Devine membru al Academiei Române în 1921, iar în 1926 reprezintă Societatea
Scriitorilor Români, împreună cu Liviu Rebreanu, la Congresul de la Berlin. În anul
1928 publică povestirea Hanul Ancuței, fiind un volum de 9 povestiri, o îmbinație
ideală a genului epic și genul liric. În anul 1948 publică romanul “Păuna Mica”, iar
un an mai târziu este ales președinte al Uniunii scriitorilor. Între anii 1925 și 1930,
Sadoveanu publică un număr de romane foarte bine primite de critici, printre care și
cunoscutul roman “Baltagul”. În anul 1955 Mihail Sadoveanu primește titlul de Erou
al Muncii Socialiste, iar în 1961 primește Premiul Lenin pentru Pace. Mihail
Sadoveanu suferă un infarct care îi afectează vorbirea și îl lasă aproape orb, iar la
data de 19 octombrie 1961 se stinge din viață și este înmormântat alături de Mihai
Eminescu și Ion Luca Caragiale la cimitirul Bellu. RECOMANDĂRI Ce este sosul
burgundian și cum se prepară Mihail Sadoveanu

Opere scrise de Mihail Sadoveanu “Șoimii” (1904); “O istorie de demult” (1907);

“Apa morților” (1911); “Neamul Șoimăreștilor” (1915); “Umbre” (1919); “Strada
Lăpușneanu” (1921); “Oameni din lună “(1923); “Ți-aduci aminte” (1923); “Țara de
dincolo de negură” (1926); “Dumbrava minunată” (1926); “Dimineți de iulie”.
Stigletele (1927); “Împărăția apelor” (1928); “Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-
Vodă” (1929); “Depărtări” (1931); “Creanga de aur” (1933); “Locul unde nu s-a
întâmplat nimic” (1933); “Nopțile de Sânziene” (1934); “Viața lui Ștefan cel Mare”,
biografie (1934); “Cuibul invaziilor” (1935); “Valea Frumoasei” (1938); “Frații
Jderi” (1935-1942); “Divanul persian” (1940); “Anii de ucenicie” (1944);
“Caleidoscop” (1946); “Nada Florilor” (1951); “Nicoară Potcoavă” (1952).