Sunteți pe pagina 1din 12

Şi dacă...

Şi dacă ramuri bat în geam


Şi se cutremur plopii,
E ca în minte să te am
Şi-ncet să te apropii.

Şi dacă stele bat în lac 15.01.1850 – 15.06.1889


Adâncu-i luminându-l,
E ca durerea mea s-o-mpac
Înseninându-mi gândul.

Şi dacă norii deşi se duc


De iese-n luciu luna,
E ca aminte să-mi aduc
De tine-ntotdeauna.
1.02.1852 – 9.06.1912

Ion Luca Caragiale a fost


un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet,
scriitor, director de teatru, comentator politic
și ziarist român, de origine greacă.
Este considerat a fi cel mai
mare dramaturg român și unul dintre cei mai
importanți scriitori români. Opera lui cuprinde
teatru, nuvele, povestiri, publicistică, parodii,
momente şi schiţe, poezii . Comediile sale sunt
exelente exemple ale realismului critic
românesc.
Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai
erau în părțile noastre pe când începusem și eu, drăgăliță-
Doamne, a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul
Humulești, din târg drept peste apa Neamțului; sat mare și vesel,
împărțit în trei părți, care se țin tot de una: Vatra satului, Delenii și
Bejenii. Ș-apoi Humuleștii, și pe vremea aceea, nu erau numai
așa, un sat de oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc,
întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul și
unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora,
dar și suveica, de vuia satul de vatale în toate părțile; cu biserică
frumoasă și niște preoți și dascăli și poporeni ca aceia, de făceau
mare cinste satului lor.
Amintiri din copilărie
1.03. 1837 – 31.12.1889

Ion Creangã este cel mai mare


povestitor român. Particularitãtile
sale cele mai importante sunt
jovialitatea, vitalitatea si
dragostea de oameni. De aceea,
majoritatea operei sale constã în
povesti, o operã originalã bazatã
pe folclorul autohton.
Noi

La noi sunt codri verzi de brad


Şi câmpuri de mătasă;
La noi atâţia fluturi sunt,
Şi-atâta jale-n casă.
Privighetori din alte ţări
Octavian Goga s-a născut la 1 Vin doina să ne-asculte;
aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe La noi sunt cântece şi flori
versantul nordic al Carpaților. Şi lacrimi multe, multe...

Pe boltă, sus, e mai aprins,


La noi, bătrânul soare,
De când pe plaiurile noastre
Nu pentru noi răsare...
La noi de jale povestesc
A codrilor desişuri,
Şi jale duce Murăşul,
Şi duc tustrele Crişuri.
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -
şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna 9.05.1895 – 6.05.1961
nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare Lucian Blaga s-a născut în comuna Lancrăm, fiind
cu largi fiori de sfânt mister al nouălea copil, şi cel din urmă. Copilăria sa a stat,
şi tot ce-i neînţeles după cum el însuşi mărturiseşte, „sub semnul unei
se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari fabuloase absenţe a cuvântului”, autodefinindu-se
sub ochii mei- „mut ca o lebădă”, deoarece viitorul poet nu a vorbit
căci eu iubesc până la vârsta de patru ani.
şi flori şi ochi şi buze şi morminte.
În stilul lui Bacovia

e seară şi ninge-ndesat
zăpada-n zăpadă se lasă
şi abia mă mai mişc îngheţat
Mircea Cărtărescu s-a născut la 1 iunie şi abia mai ştiu drumul spre casă
1956, în București. Absolvent al liceului
"Dimitrie Cantemir" din București, e beznă un câine-a lătrat
urmează cursurile Facultății de Limbă si de-acum n-are rost să mai sper
Literatură Română. În 1980 prezintă sprijinit de un stâlp un soldat
teza de licență despre imaginarul poetic şi-aprinde ţigarea stingher
eminescian din poezia postumă, care s-
a transformat în volumul "Visul e noapte şi ninge turbat
chimeric". În anul 1999 obține doctoratul şi nu mai zăresc nici un drum
în literatură română cu o teză cum viaţa-i un loc depărtat
despre Postmodernismul cum totu-i mai simplu de-acum!
românesc coordonată de profesorul Paul
Cornea, publicată în același an la
editura Humanitas.
Hora Unirii
1857

Hai să dăm mână cu mână


Cei cu inimă română,
Să-nvârtim hora frăţiei
Pe pământul României!
Vasile Alecsandri a fost un
Iarba rea din holde piară! poet, dramaturg, folclorist,
Piară duşmănia-n ţară! om politic, ministru, 21.07.1821 – 22.08.1890
Între noi să nu mai fie
Decât flori şi omenie!
diplomat, academician
român, membru fondator
Măi muntene, măi vecine, al Academiei Române,
Vină să te prinzi cu mine creator al teatrului românesc
Şi la viaţă cu unire,
Şi la moarte cu-nfrăţire! și a literaturii dramatice în
România, personalitate
Unde-i unul, nu-i putere marcantă a Moldovei și apoi
La nevoi şi la durere.
Unde-s doi, puterea creşte
a României de-a lungul
Şi duşmanul nu sporeşte! întregului secol al XIX-lea.
Crusta
Oraşul avea o singură casă
casa avea o singură încăpere
încăperea avea un singur perete
peretele avea un singur ceas
ceasul avea o singură limbă
Gellu Naum în tot acest timp copiii
creşteau şi puneau o singură întrebare
(n. 1 august 1915, București — pe când adulţii nedumeriţi şi superbi
d. 29 septembrie 2001, București) scădeau scădeau surâzând.
a fost un poet, prozator și
dramaturg român, considerat cel
mai important reprezentant român
al curentului suprarealist și unul
dintre ultimii mari reprezentanți ai
acestuia pe plan european.

Heraclit – desen de Gellu Naum


Vara

Priveam fără de ţintă-n sus -


Într-o sălbatică splendoare
Vedeam Ceahlăul la apus,
Departe-n zări albastre dus,
Un uriaş cu fruntea-n soare,
De pază ţării noastre pus.
Şi ca o taină călătoare,
Un nor cu muntele vecin 20.09.1886 – 9.05.1918
Plutea-ntr-acest imens senin
Şi n-avea aripi să mai zboare!
Şi tot văzduhul era plin
De cântece ciripitoare. George Coșbuc s-a născut al șaptelea dintre cei 14
copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai
Privirile de farmec bete Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu.
Mi le-am întors către pământ - Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al
Iar spicele jucau în vânt, lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama
Ca-n horă dup-un vesel cânt sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la
Copilele cu blonde plete, țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria
Când saltă largul lor vestmânt. Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac
În lan erau feciori şi fete, Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la
Şi ei cântau o doină-n cor. vârsta de cinci ani.
Filizof între regi dar şi rege între filozofi

Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 - d. 21


august 1723), domn al Moldovei (martie -
aprilie 1693 și 1710 - 1711), autor, cărturar,
enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist,
muzicolog, compozitor, om politic și scriitor român.

Înzestrat fiind cu excepţionale calităţi


pentru munca ştiinţifică, el căpătase încă
din tinereţe cunoştinţe vaste de literatură,
istorie, filozofie. Cunoştea limbile latină,
slavonă, greaca veche şi modernă, turca
populară şi literară,araba şi persana. De
asemenea, cunoştea matematicile şi
avea vaste cunoştinţe de arhitectură, se
pricepea în artele plastice şi muzică.
Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pașcani - d. 19
octombrie 1961, București,) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier,
academician și om politic român. Este considerat unul dintre cei mai
importanți prozatori români din prima jumătate a secolului XX.

Baltagul este un roman scris de Mihail Publică aproape 100 de volume, între
Sadoveanu. Opera aparține speciei care:
romanului, este structurată în capitole și Floare ofilita(l905),
scrisă în proză. A fost publicată Apa morţilor(1911),
în noiembrie 1930. Romanul a fost scris în Neamul Şoimareştilor (1915),
numai 17 zile și este compus din 16 capitole. Ţara de dincolo de negură (1926),
Sursa de inspirație a romanului a Hanu Ancuţei (1928),
fost balada populară „Miorița”. Romanul este Impărăţia apelor (1928),
considerat ca fiind o monografie a satului Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă
prezentând aspecte ale firii omului de la sat, (1929),
tradițiile și obiceiurile românești: la botez, Baltagul (1930),
nuntă, și înmormântare. Creanga de aur,
Locul unde nu s-a întâmplat nimic(1933),
Fraţii Jderi (1935-1943),
Nada Florilor( 1951).
Am iubit…

Am iubit de când mă ştiu


Cerul verii, străveziu,
Despletitele răchite,
Curcubeiele pe stânci
Ori pădurile adânci
Sub ger alb încremenite.
Mi-a fost drag pe bărăgane
Să văd fetele morgane
Ori pe crestele din munte
Joc de trăsnete rotunde,
Scurgerea cocorilor,
Pacea înălţimilor,
Semeţia pinilor
Plini de scama norilor.
Am iubit iubirea pură,
Floare roşie pe gură
Şi în inimă arsură,
În priviri zăpezi candide
Şi-n piept voci necontenite.
M-a înfiorat ades
Tot ce gândurile ţes:
Pe al filelor polei
Dansuri repezi, legănate, Nicolae Labiș (n. 2
De pe arcuri înstrunate, decembrie 1935, Poiana Mărului, comuna
Săgetarea de idei… Mălini, județul Suceava - d. 22
Toată-această măreţie decembrie 1956, București) a fost un poet
Ne-a fost dată din vecie… român.