SIMFONIA

1. Simfonia este o lucrare muzicala de mari proportii scrisa pentru

orchestra, orchestra simfonica, capabila sa redea cele mai diferite sentimente
si idei umane.
(simfonia provine din limba greaca :syn-impreuna, phonie-voci,)
In Grecia antica, prin symphonie se intelege cantarea intr-un ansamblu
de voci-!". Simfonie, in "oma antica, inseamna cantarea intr-un
ansamblu instrumental, iar in "enastere reprezinta muzica de introducere la
un spectacol sau chiar titlul unor piese vocale. #in sec. al $%I-lea ne
parvine o lucrare intitulata Sacrae Symphoniae de Givanni Gabrieli, care
este dedicata unui ansamblu vocal-intrumental.
&bia in secolul al $%II-lea SI'(!)I& devine o piesa muzicala pur
instrumentala. Simfonia este denumirea data uverturii la spectacolele de
opera italiana.
eea ce se intelege astazi prin simfonie este, de fapt, reprezentarea
titlului Simfonie clasica. Joseph Haydn este socotit *parintele+ simfoniei
clasice.
S-au parcurs mai multe etape pentru ca acest tip de simfonie sa se
nasca.
,na dintre etape este forma de sonata legata de numele lui Philipp
Emanuel Bach. &poi este *Scoala de la Manheim+ unde are loc o
conlucrare intre culturile muzicale ale timpului: italiana, germana si franceza
avind ca rezultat dezvoltarea simfonismului german. onducatorul acestei
scoli este Johann Stamitz (-.-.--./0). In acelasi timp asistam la o noua
etapa de dezvoltare a instrumentelor, mai precis a orchestrei simfonice.
1oseph 2aydn stabileste forma clasica a simfoniei:
2. S!"#"!$ S%&'()%E% #*$S%#E
)umarul
partilor
'iscarea (orma Structura formei
I
&334G"! S!)&5&
46pozitie7#ezvoltare-
"ee6pozitie
referat.clopotel.ro
II
&)#&)54 3I4#
&8& 7 98& 7 9 7 &
III
'!#4"&5! '4),45
! miscare de dans :
I%
;"4S5! "!)#!
& 7 9 7 & 7 7 & 7# -&
+. (!#HES!$ S%&'()%#$
uvantul *!"24S5"&+ provine de la cuvantul grecesc
*!"<&4S5"&+ care se traduce prin * $ ,$)S$+. In antichitate, corul,
care insotea si comenta actiunea de pe scena tragedii grecesti, dansa.
&stazi, prin orchestra, intelegem un ansamblu instrumental numeros,
adica un colectiv de muzicieni care canta la diferite instrumente e6ecutind
impreuna, o lucrare muzicala de mari proportii.
!rchestra simfonica este un ansamblu instrumental in care se regasesc
toate familii de instrumente de suflat si cu corzi.
omponenta orchestrei nu este fi6a, definitiva, numarul
instrumentelor fiind determinate de cerintele partiturilor mizicale, din
dorinta compozitorilor.
autarea de noi efecte sonore a dus la largirea continua a orchestrei
simfonice. #ar sa nu uitam evolutia ascendenta a tehnicii si gandirii
muzicale, precum si rapiditatea cu care instrumentele de toate categoriile
devin performante, se perfectioneaza.
&cest moment porneste din secolul al $%II-lea si continua si astazi.
! orchestra simfonica nu interpreteaza doar simfonii este intrebuintata
in interpreterea formelor vocal-instrumentale: opera, opereta, cantata,
oratoriu precum si in interpretarea genurilor instrumentale consacrate:
concerto grosso, concert instrumental, rapsodie, poem simfonic si altele.
ateva e6emple de orchestre simfonice :
a) Orchestra simfonica in vremea lui Bach
In secolul al $%II-lea nu se putea vorbi de orchestra simfonica, in sensul
actual al cuvintului, datorita numarului redus de instrumentisti (=--/).
referat.clopotel.ro
omponenta unei astfel de orchestre era :flaut, bloc>flotte, corni, oboaie,
fagot, trompeta, viori, viole, cembalo.

b) Orchestra simfonica lui Haydn
!rchestra clasica *standard+ , cu o structura obligatorie insumeaza pina la
?@-?/ instrumentisti.
ompozitie: flaute, oboaie, clarinete, fagoturi, corni,
trompete, trombone, timpani, coarde (vioara, viola violoncel, contrabass).
c) Orchestra simfonica in vremea lui Beethoven
;ornind de la varianta *standard+ orchestra se amplifica aAungind la /@-0@
instrumentisti, fie marind numarul acestora fie utilizand instrumente noi ca:
piculina, corn englez, clarinet bass, contrafagot, tuba (cel mai grav instrument de
suflat din alama).
d) Orchestra simfonica in perioada romantica
Sfirsitul secolului al $I$-lea, orchestra simfonica aAunge la -@@--B@ de
instrumentisti.
ompozitori precum Gustav 'ahler propune orchestra formata din =@@-
-@@@ instrumentisti pastrand componenta orchestrei simfonice beethoveniene sau
utilizindu-se si de alte instrumente.
e) Orchestra simfonica in secolul al XX-lea
;e scheletul orchestrei simfonice de tip classic se adauga noi instrumente
electronice corespunzatoare familiilor de instrumente cunoscute.
omponenta numerica a orchestrei este variabila in functie de partitura.
-.#ompozitori clasici contemporani
referat.clopotel.ro
-.1. *ud.i/ van Beethoven 01112314215
Istoria muzicii universale cunoaste multi compozitori mari, ale caror
lucrari au supravietuit veacurilor, dar singur 9eethoven, dintre toti , a fost
supranumit Titanul. 5itan, ca artist si ca om deopotriva, fiindca in arta, ca si
in viata a invins preAudecatile timpului sau, a incuraAat nazuintele spre
libertate ale popoarelor ce se trezeau din lungul somn al unei istorii vitrege,
a inlaturat destoinic piedicile ce i s-au ridicat in cale si s-a inaltat, asemenea
unui vultur, deasupra amaraciunilor care l-au insotit pana in cel din urma
ceas.
3udCig van 9eethoven s-a nascut in aAunul unei epoci cand 4uropa
era strabatuta de la un capat la altul de ideile noi ale schimbarii oranduirii
feudale. Ideile acestea actionau ca un ferment asupra gandirii tuturor,
desteptand in popoarele asuprite energii proaspete. ;entru felul cum a stiut,
prin muzica sa, sa inaripeze sufletele, sa devina un ecou al framantarilor
timpului cand a trait, 9eethoven a fost socotit un artist revolutionar.
"evolutionar, intr-adevar, deoarece a inteles sa-si poata e6prima
nestanAenit gandurile si descatusa puterile ce mocneau intr-insul, in vederea
fauririi unei societati noi, a unei lumi libere si drepte.
&cestea le-a cantat 9eethoven in muzica sa. 4l spunea ca: *arta este o
republica, unde fiecare e dator sa faca tot binele de care este in stare, pana
si in cele mai vitrege conditii+.
onditiile in care 9eethoven a trait si a creat o opera pe cat de vasta
pe atat de importanta, au fost cum nu se poate mai vitrege. & vazut lumina
zilei intr-o familie impovarata de griAi fara numar, a trebuit sa se zbata mereu
spre a studia muzica si a-si castiga e6istenta, fiinta cea mai apropiata 7 un
nepot de frate, in care isi pusese toata nadeAdea- l-a dezamagit prin purtarile
sale, ba a trebuit sa indure si lovitura cea mai cumplita unui muzician,
pierderea auzului.
!ricare altul ar fi fost zdrobit sub povara unei astfel de nenorociri.
#ar 9eethoven era un titan, care si-a invins durerea si descuraAarea. DVreau
sa deprind curajul rabdarii+, a notat el pe un caiet. DDaca trupul meu e
nevolnic, spiritul trebuie sa biruiasca. Ceea ce nu pot auzi cu urechea,
inima mea va trebui sa ghiceasca. Voi sfarama catusele pe care mi lea pus
referat.clopotel.ro
destinul vreau sa cant, sa cant pentru toti. !mule" #jutate singur, odata ce
tia fost daruita puterea so faciE+
Si 5itanul a invins cu adevarat, creand o opera nemuritoare, ale carei
sunete strabat lumea de la un capat la altul, ca niste chemari la incredere, la
lupta neintrerupta impotriva raului, la infratirea tuturor oamenilor.
9eethoven a cunoscut inca din tinrete succesul ce i se cuvenea unui
artist adevarat. #ar recunoasterea publica a geniului sau creator a intarziat
timp indelungat, incat abia pe cand implinea patruzeci de ani lucrarile lui se
cantau in marile orase ale 4uropei, unde era socotit unul din cei mai de
seama compozitori ai vremii, avea adepti inflacarati in randurile
muzicienilor tineri, &cademia din &msterdam il alesese printre membrii sai,
editorii ii cumparau si publicau lucrarile.
e folos insa, odata ce el nu mai auzea deloc si comunica cu prietenii
sai doar cu aAutorul unor caiete de conversatie, in care acestia scriau
intrebarile si raspunsurile. Infirmitatea il facuse ursuz, ocolea oamenii si
refuza invitatiile, rusinandu-se de boala care ridica un zid de netrecut intre el
si lume. 5raia singur, ca un sihastru, in locuinte pe care le schimba des si in
care domnea dezordinea. artile si notele muzicale erau imprastiat pe Aos, pe
pervazul ferestrelor si pe alte mese unde erau uitate si resturi de mancare. ;e
pian si masa de lucru se lafaiau insa compozitiile pe care cerneala nu se
uscase.
In harababura aceasta, compozitorul se simtea totusi in largul sau. Se
scula dis-de-dimineata si lucra pana la pranz, dupa care facea lungi plimbari,
in cursul carora ii veneau idei pentru ceea ce avea sa compuna a doua zi.
&vea insa perioade de creatie cand renunta pana si la aceste plimbari ce-i
erau atat de necesare, ca sa munceasca zi si noapte, mai multe saptamani la
rand. In asemenea impreAurari se negliAa pe sine cu desavarsire, uita sa se
dezbrace cand dormea pe apucate cate un ceas doua, ba uita chiar sa si
manance.
!data, prin anul -=B?, ca sa-si odihneasca capul dupa o munca
indelungata, iesi din casa fara palarie, in hainele sale de lucru. In Fiener-
)eustadt, la o destul de mare distanta de casa, fu vazut spre seara un
vagabond acoperit de praf, cu parul valvoi, pe care l-au arestat fiindca se
oprea la ferestrele luminate si arunca priviri curioase inauntru. Inchis intr-o
carcera a postului de politie, necunoscutul cu infatisare de vagabond facu un
taraboi asurzitor, pretinzand ca este 9eethoven. *$sti o haimana, asta esti,
fiindca domnul %eethoven e imbracat ca un artist, nu ca un cersetorE+ &
incercat sa-l amuteasca gardianul. &restatul insa nu s-a lasat, ci a pretins sa
fie chemat de urgenta directorul muzical al orasului. &cesta veni in graba si
recunoscu in adevar, in vagabondul din celula, pe celebrul compozitor.
referat.clopotel.ro
9eethoven a fost eliberat indata, cu scuzele cuvenite, iar a doua zi primarul
i-a pus la dispozitie caleasca oficiala, cu care s-a inapoiat la 9aden, langa
%iena, unde locuia pe vremea aceea.
)umai unui artist cu suflet de copil, liber de eticheta pretentioasa a
burgheziei, putea sa i se intample una ca asta. ;e el nu-l preocupa decat
muzica pe care o scria si cu care vroia sa trezeasca in oameni sentimente de
demnitate, de solidaritate cu cei multi, dragoste de libertate. & facut-o cu
geniul sau fara seaman, si in DSimfonia a %63a+, cu cor, in care a folosit
versurile din D!da bucuriei+ lui (riederich Schiller. Ideea ei l-a urmarit ani
intregi, ca s-o realizeze in -=BG. 4ste una din cele mai marete opere
simfonice din intreaga muzica universala a tuturor timpurilor. In ea, 3udCig
van 9eethoven si-a e6primat increderea in victoria omului care lupta pentru
binele tuturor.
a dovada a talentului de creatie a marelui compozitor al muzici clasice
contemporane ni se prezinta cateva opere:
#ompozitiile lui *ud.i/ van Beethoven
%. (PE!E S%&'()%#E
a5 Simfonii
I. in do maAor, op.B-
II. in re maAor, op.?0
III. (4roica)-in mi bemol maAor, op.//
I%. in si bemol maAor, op.0@
%. in do minor, op.0.
%I. (;astorala)-in fa maAor, op.0=
%II. in la maAor, op.HB
%III. in fa maAor, op.H?
I$. (orala)-in re minor, op.-B/
b5 "verturi
;remetru, din op.G?
referat.clopotel.ro
oriolan, op.0B
3eonora -, op.-?=
3eonora B, op..Ba
3eonora ?, op..Ba
(idelio (3eonora G), op..Bb
4gmont, din op.=G
"uinile &tenei, din op.--?
"egele Stefan, din op.--.
!nomastica, op.--/
Inaugurarea casei, op.-BG
c5 S()$E
PE)!" 7%($!$ S% P%$)
? sonate, op.-B (nr. --in re maAor, nr.B-in la maAor, nr.?-in mi bemol maAor)
Sonata nr.G-in la minor, op.B?
Sonata nr./-in fa maAor, op.BG
? sonate, op.?@ (nr.0-in la maAor, nr..-in do minor, nr.=-in sol maAor)
)r.H (<reutzer)-in la maAor, op.G.
)r.-@-in sol maAor, op.H0
S()$$ $PP$SS%()$$
3ucrarile lui 9eethoven din cursul anilor -=@?--=@/ se ridica intocmai unui
lant grandios de munti deasupra a tot a compozitorului create in perioada
precedenta. ulmile acestui lant le constituie Sonata <reutzer(-=@?) pentru
pian si vioara, Simfonia 4roica(-=@G), sonatele pentru pian &urora si
&ppassionata(-=@G) si opera (idelio(-=@/), care isi pastreaza pana in zilele
noastre intreaga lor semnificatie. u ele se deschid perspectiva plina de
maretie a artei muzicale din secolul $I$.
ucerirea acestor inaltimi n-a fost usoara pentru 9eethoven. ;rimii
zece ani petrecuti la %iena i-a inchinat pregatirii marilor sale creatii
reformatoare.
In afara de Simfonia 4roica, in cursul anului -=@G, 9ethoven a mai
creat si sonata in fa minor op./., care a devenit celebra sub denumirea de
&ppassionata si se numara printre cele mai insemnate lucrari beethoveniene
pentru pian.
referat.clopotel.ro
Sonata &ppassionata a fost asternuta pe hartie abia in anul -=@0, dar
compusa in anul -=@G. In aceasta opera, si chiar de la inceputul allego-ului
vigoarea, precizia hotararea temelor semnalizeaza ca suntem in prezenta
unei inventii formidabile, unde virtuozitatea nu va mai avea un rol
precumpanitor. ! furtuna sau o batalie de epopee. (inalul a fost creat de
9eethoven in timpul unei lungi plimbari facuta impreuna cu "ies prin
impreAurimile #obling-ului. &mandoi se ratacira, inapoindu-se acasa abia
seara. ;e drum, 9ethoven a fredonat o melodie agitata. &Auns acasa, incepu
indata sa improvizeze finalul &ppassionatei si intr-atat uitase de sine incat n-
a mai observat prezenta lui "ies. #enumirea de I&ppassionataI nu apartine
autorului, ci a fost nascocita de cineva atat de potrivit, incat a ramas pana
astazi.
3ucrarea a fost dedicata unuia dintre oamenii apropiati in acea
perioada de 9eethoven, anume lui (ranz 9runsCic>, ceea ce se e6plica poate
si prin faptul ca a fost scrisa in vara anului -=@0 la domeniul familiei
9runsCic>. ;osibil de asemenea sa fie o dedicatie mascata pentru 5ereza
9runsCic>-sora lui (ranz.
;lina de spiritul luptei incordate si neprecupetite, de un inalt avant
emotional, I&ppassionataI este una din lucrarile muzicii clasice cele mai
apropiate noua. %ladimir Ilici 3enin a denumit muzica acestei geniale
IuimitoareI, IsupraomeneascaI.

-.2. 8olf/an/ $madeus &ozart
1ohannes hrisosthomus Folfgangus 5heophilos 'ozart s-a nascut in
data de B. ianuarie -./0 in orasul Salzburg din &ustria, intr-o familie de
muzicieni. 5atal 3eopold a fost un muzician cunoscut aAungand compozitor
la curte si vicecapelmaistru. & realizat sonate, simfonii ( %anatoarea, !
calatorie muzicala cu sania, )unta taraneasca ), fiind totodata si un interpret
talentat cu o vasta cultura muzicala.
In acest mediu familial, in care muzica era preocuparea principala, nu se
putea ca micul Folfgang sa nu o indrageasca inca din primii ani ai vietii. 3a
trei ani se catara singur pe scaunul clavecinului si inventa franturi de melodii
care sunau vesel. 3a patru ani, a compus un concert pentru clavecin, o piesa
naiva, desigur, dar incarcata de melodii usoare, pe care tatal sau le-a
inregistrat pe portative, micul Folferl (cum il alintau parintii) necunoscand
notele.
referat.clopotel.ro
;asiunea pentru muzica il face sa uite de Aocurile copilariei, preferand sa
stea in fata clavecinului sau sa cante la vioara ore intregi, aAungand ca la
cinci ani sa e6ecute cu virtuozitate, la clavecin si vioara, concerte intregi,
scrise de compozitorul Fagenseil (precursor al clasicismului).
#ar viata avea sa ia o intorsatura neasteptata o data cu concertul din
seara de raciun a anului -.0- organizat in sala de festivitati din Salzburg
cand copilul a uimit asistenta prin interpretarea pe care a facut-o la orga si la
vioara.
5atal 3eopold a luat decizia de al prezenta impreuna cu sora lui )annerl
(cu cinci ani mai mare ca Folferl) in marile centre muzicale ale 4uropei.
5imp de zece ani au urmat, peregrinari prin marile orase europene, care si-au
pus amprenta nefasta pe fizicul fragil si gingas al micului artist.
In ianuarie -.0B concerteaza la 'unchen in fata electorului de 9avaria,
in septembrie acelasi an concerteaza la ;assau unde arhiepicopul ramane
incantat de muzica lor, dar marea consacrare o au la %iena in aceasi luna
cand i-si arata virtuozitatea in fata maAestatilor imperiale 'aria 5ereza si
(rancisc. &ici s-a intalnit cu 2aydn care a spus *este de ajuns, puiule, acum
trebuie sa te odihnesti putin+. 3a %iena se imbolnaveste de o forma grava de
scarlatina care il tine departe de concerte cateva luni.
In august -.0?, la (ran>furt, 'ozart a cantat si a improvizat la vioara si
la clavecin, incantand auditoriul, care, la urma, l-a ovationat si l-a incarcat
cu daruri. ;rintre spectatori s-a aflat si tanarul Goethe care a fost emotionat
pana la lacrimi. &u urmat &i6-la-hapelle unde a fost admirat ca organist si
la 9ru6elles de unde s-a pastrat un allegro in do major.
In noiembrie -.0? familia 'ozart a aAuns la ;aris. ;entru a li se
deschide usile saloanelor muzicale, 3eopold 'ozart s-a folosit de o scrisoare
de recomandare adresata lui 'echior (riedrich Grimm, stabilit aici ca
secretar al ducelui de d !rleans si prieten cu #iderot si cu 1.1. "ousseau, in
resedinta sa din ;aris patrona un salon artistic in care se aduna tot ce avea
mai stralucitor *orasul luminilor+ in domeniile artei. 5imp de cinci luni prin
intermediul lui Grimm s-au deschis portile marilor saloane, aAungand sa
concerteze si la %ersailles in prezenta lui 3udovic al $%- lea. & cantat chiar
si in apartamentul doamnei de ;ompadour favorita regelui (rantei.
In climatul artistic francez, stimulat de succesele obtinute, copilul
'ozart a compus si publicat primele lui opere definitive :patru sonate pentru
clavecin si viora (<.%.0,.,= siH)
Intr-o conversatie cu 1.1."ousseau pe malurile Senei a spus ca la
impresionat opera scrisa de Gluc> si atedrala )otre #ame. ;rezenta lui aici
a fost imortalizata de pictorul !llivier (*'ozart cantand in palatul printului
referat.clopotel.ro
de onti+), gravura lui armontelle (*(amilia 'ozart+), statueta lui Gustav
3andgrebe (*'icul 'ozart+) si o alta a lui 9arrias (*'ozart copil+).
3a BB aprilie -.0G familia 'ozart aAunge la 3ondra unde va ramane un
an si Aumatate. & concertat in fata regelui George al III-lea al &ngliei si a
reginei, uimind asistenta cu usurinta cu care descifra partituri necunoscute de
el, compuse de 9ach, 2aendel si altii. ! intamplare a ramas memorabila
cand fiul lui 1ohann Sebastian 9ach, 1ohann hristian 9ach, el insusi
compozitor a e6ecutat prima parte a unei sonate proprii, dupa care s-a oprit
si a spus copilului care-l urmarea atent:+;oti termina tu sonata aceasta a
meaJ+ Spre uimirea intregii asistente Folfgang s-a asezat la clavecin si a
improvizat cu siguranta si precizie partile a doua si a treia ale sonatei.
*opilul acesta este un adevarat fenomen E+ a rostit emotionat compozitorul.
In aceasta perioada a compus sase sonate pentru clavecin
(<.%.-@,--,-B,-?,-G si -/) doua simfonii (<.%. -0 si -H) si o serie de mise si
motete.
#in cauza talentului fenomenal pe care il avea au starnit tot felul de
banuieli barfe si chiar reclamatii care sustineau ca manifestarile micului
'ozart sunt doar mistificari. ,nii spuneau ca in clavecin ar fi ascuns un
automat care canta mecanic, altii ca ar fi un pitic de // de ani. ;entru
elimina aceste banuieli s-a intrunit omisia &cademiei de stiinte care a
efectuat un control medical si-a cercetat certificatul de nastere al micului
muzician, decretand ca acesta este un muzician genial precoce.
Intre anii -.0/ si -.0H concerteaza in 5arile de 1os: Gand, &nvers, 2aga
&msterdam si ,trecht8 din nou in (ranta: ;aris la %ersailles, #iAon si 3yon8
4lvetia: Geneva, 3ausane, 9erna si Kurich8 Germania: 'unchen si
#onauechigen unde printul Fenceslas de (urstenberg l-a retinut doua
saptamani. "evine din nou in &ustria la Salzburg si apoi la %iena unde este
a fost primit foarte bine. &ici face cunostiinta cu muzica lui 1oseph 2aydn
care devenea tot mai cunoscut. Sub influenta muzicii acestuia 'ozart a
introdus menuetul in lucrarile sale. #in aceasta perioada dateaza trei
simfonii (<.%.G?,G/,G=)
,na dintre cele mai fructuoase calatorii ale copilariei le-a facut in Italia
intre -.0H si -..-. & concertat la %erona si remona unde spectatorii l-au
aplaudat frenetic. ;rimarul %eronei, mare meloman, l-a insarcinat pe pictorul
ignaroli sa faca portretul micului muzician, fiind unul din tablourile de
copil care s-au pastrat.
& mai concertat la 'antua unde a starnit entuziasmul publicului
meloman, articolulul din ziarul vremii care s-a pastrat este elocvent in acest
sens.
referat.clopotel.ro
,na dintre tintele calatoriei sale era 'ilano, unde contele (irmian,
originar din Salzburg, s-a ocupat cu multa griAa de organizarea catorva
concerte, unde Folfgang a avut mare succes. 5ot aici a compus o opera
*'itridate regele ;ontului+ comandata de contele (irmian pentru carnavalul
din -..-. & cunoscut foarte multi cantareti de renume printre care pe ;iccini
compozitor ("oland, Ifigenia, #idona)
,rmatoarea etapa a fost 9ologna, unde contele ;allavicini s-a interesat
de el si l-a invitat sa dea cateva concerte. &ici s-a intalnit cu ;adre
Gianbattista 'artini (autorul unei vaste istorii a muzicii) idolul italienilor
care vorbeste cu uimire despre acest copil minune si totodata dandui cateva
lectii.
#e la 9ologna s-a indreptat spre (lorenta unde a avut ocazia sa-l
acompanieze pe celebrul cantaret )ardini, cel mai stralucit elev a lui 5artini.
& fost primit de arhiducele 3eopold, unde a uimit prin rafinamentul
e6ecutilor sale.
In primavara anului -..@, chiar in Saptamana 'are aAunge la "oma
unde asculta sluAba si in special celebrul Miserese (Inceputul psalmului /@ a
lui #avid) scris de Gregorio &llegri la -0@@. ompozitorul daruise
manuscrisul lucrarii %aticanului si se considera un bun e6clusiv al papei.
!ricine ar fi indraznit sa si-l insuseasca ar fi fost pedepsit de cler cu
e6comunicarea. )imeni din afara %aticanului nu avusese prileAul sa vada
acest manuscris, de aceea dorinta lui Folfgang era de al asculta. ;rileAul s-a
ivit in Saptamana 'are, dar totodata I-a luat doar o singura noapte
transcrierea lui din memorie, dupa o singura auditie.
&fland despre aceste fapte Sfantul ;arinte lement al $I%-lea la primit
in audienta nu l-a pedepsit, l-a decorat cu ordinul *;intenul de aur+ si la
indemnat sa scrie mai departe muzica religioasa.
,n alt oras vizitat a fost )eapole unde a intrat in legatura cu maestrii
operei bufe, care se nascuse aici in sudul Italiei, la inceputul secolului al
$%III-lea.
Italia a mai vizitat-o de inca doua ori creand aici cateva lucrari care au
ramas in bogata s-a opera.
&cestea au fost unele din cele mai principale evenimente din copilaria
marelui compozitor, care si acum la mai mult de trei secole creaza o mare
admiratie.


#apodopere
reatia lui 'ozart este impresionanta. ;ana la moartea survenita la varsta de
?/ de ani, a compus (sau a orchestrat) 0B0 de opere. ateva dintre ele:
referat.clopotel.ro
(pere9 &apirea din serai, 'unta lui (igaro, Don )iovanni, Cosi fan
tutte, (lautul fermecat.
#oncerte9 Simfonie concertanta pentru vioara, viola si orchestra in mi
bemol major, *+ concerte pentru pian, concert pentru clarinet.
Simfonii9 de la nr. ,- ./0raga12 pana la nr. 34 in do major ./5upiter12.
&uzica reli/ioasa9 6iturghie .de incoronare2 in do major, 6iturghie in
do minor, &ecviem .neterminat2 in re minor.
&uzica de camera9 Sase cvartete /7aydn1, Cvintete in do major, sol
minor si re major, Cvartet de clarinet.
&uzica de divertisment9 Serenada ./7affner12 in re major, Serenada
pentru 4, instrumente de suflat in si bemol major, Serenada in sol major
./$ine 8leine 'achtmusi812.
*;entru cercetatorul contemporan sau chiar si numai pentru diriAorul
de orchestra de astazi simfoniile lui 'ozart ridica numeroase probleme de
natura documentara, istoriogarafica, estetica si sociologica (desi simfoniile
sale au fost e6ecutate in epoca, fara diriAor ), deoarece numarul,
autenticitatea si cronologia lor difera de le o sursa la alta.
#e la prima simfonie (<.%.-0) creata in anul -.0G (de Folfgang si
3eopold) pana la ultima sa simfonie cunoscuta sub numele de *1upiter+,
creata in anul -.==, catalogul <ochel, in recenta sa edisie, inscrie astazi
peste 0@ de asemenea titluri: simfonii, fragmente de simfonii, simfonii
concertate, simfonii-uverturi, inceputuri de simfonii. #e pilda, cele trei
simfonii-uvertura la trei opera: /6a finta semplice1(<.%. G/)8 *9l sogno di
Scripione1 (<.%. -0-)8 opera neterminata *:aide+ (<.% ?-=) sau faptul ca in
legatura cu unele simfonii ni se atrage atentia asupra incertitudii paternitatii
lor mozartiene, manuscrisele autografe fiind pina in prezent, ne face sa
intelegem de ce numarul simfoniilor de 'ozart, difera de la o sursa la alta.
#aca privim in ansamblu cronologia creatiilor sale simfonice
observam o anumita discontinuitate in precocuparile pentru acest gen.
&stfel sint ani in care 'ozart nu compune nici o simfonie, ca de pilda, in
anii -../, .0, .., sau in ultimii trei ani din scurta lui viata.
In alte perioade, insa, compune cate = simfonii intr-un singur an, ca
de pilda in anul -..B, iar 0 simfonii in anul -..?.
5ipologia simfoniilor mozartiene este deosebit de diversificata, cu
toate ca maAoritatea acestora este formulata in tonalitati maAore. Intr-un
studiu publicat in *&evue de Musicologie1 (vol $3%III-1uillet- #ecembre,
-H0B, p. B@?) intitulat /6a crise romanti;ue dans la musi;ue autrichienne
vers 4++<1, 2. . "obbins 3andon sublineaza raritatea simfoniilor in modul
referat.clopotel.ro
minor in secolul $%III, dupa cum urmeaza: *;entru un compozitor din
secolul al $%III, o simfonie in minor inseamna ceva cu totul deosebit.
atalogul tematic al simfoniilor din sec. $%II reuneste pana in prezent ..@@@
de simfoniiL din care nici macar cinci la suta in tonalitati minore+. &utorul
da urmatoarele proportii asupra simfoniei europene: BM in minor, adica -G@
de simfonii in tonalitati minore, fata de ..@@@ de simfonii compuse in secolul
al $%III-lea.
Intre cele -G@ de simfonii in minor ale secolului al $%III-lea. #espre
care vorbeste autorul studiului se afla, desigur, si cele doua simfonii din sol
minor de 'ozart (<.%. -=?N-..? si <. %. //@N-.==), singurele simfonii in
tonaliatati minore din intraga sa creatie de simfonii. ( Inceputul in la minor
consemnat la <. %. -0a nu poate modifica proportia ).
#espre ultimele trei Simfonii mozartiene s-a scris enorm. & incerca sa
mai descoperi ceva inedit s-ar parea a-ti propune o utopie. Si totusiL
Se stie ca cele trei Simfonii au fost compuse in doar sase saptamani, in
cursul lunilor iunie, iulie, august ale anului -.==.+
(!vidiu %arga, O%! %&#IS '%SI&J, fragment, pag. -=H)
-.+. 'ranz Schubert
(ranz Schubert s-a nascut in %iena in -.H.. and a fost foarte tanar tatal si
fratele lui mai mare, l-au invatat sa cante la pian si la vioara. In cateva luni a invatat
mai multe lucruri deapre pian decat stia tatal sau. &sadar cand familia a descoperit
talentul lui (ranz au facut tot ce au putut, cu un venit mic pentru a-i asigura o buna
educatie. ;entru acest motiv el a fost trimis la Stadt>onvi>t in %iena. &ici l-a intalnit
pe &ntonio Salieri care a fost foarte impresionat de abilitatile sale: *red ca l-a invatat
insusi #umnezeu+, a zis &ntonio.
Schubert a plecat din Stadt>onvi>t in -=-? si a studiat pentru a deveni
professor, anul urmator. In timpul celor ? ani a invatat copii din scoala tatalui sau, dar
nu a uitat dragostea pentru muzica. In tot acest timp a compus multa muzica, a scris
muzica neascultata de nimeni inafara de el8 a scris doar pentru distractie. In timp de B
ani a compus B simfonii si apro6imativ ?@@ de cantece, incluzand super piesa
*Gretchen am Spinnrade+, scrisa de el la varsta de -. ani. antecele sale i-au adus
faima8 el putea compune in fond cantece fara sa se gandeasca la ceea ce scrie.
referat.clopotel.ro
Schubert nu a fost niciodata priceput la strangerea banilor. In -=-/ el l-a intalnit
pe (ranz von Schober, un student bun al pricipiului construirii unei familii, un luptator
in privinta banilor. Schober a iubit muzica lui Schubert8 el l-a convins pe Schubert sa
paraseasca sluAba de profesor, care ii afecta inclinatiile lui spre muzica intr-un mod
foarte prost, chemandu-l sa locuiasca cu el. Schubert a parasit vechea lui sluAba si a
fost un muzician liber fara un castig sigur.
& fost acasa la Scober unde Schubert l-a cunoscut pe marele cantaret 1ohann
'ichael %ogl. Impreuna au facut parte din grupul *Schubertiadele+, un grup de
prieteni care se intalnesc pentru unicul scop de a se distra. 4i insisi se amuzau si il
ascultau pe Schubert interpretand o melodie la pian si pe %ogl care canta cantecele lui
Schubert. hiar daca aceste zile au fost fericite pentru Schubert, el era ingriAorat. 4l
nu avea o munca platita si un camin propriu. In vara anului -=-= el a obtinut o sluAba
de indrumator muzical pentru fiicele unui nobil ungar, ontele 4sterhazy. ,nicul
obiect de inspiratie al lui Schubert pentru compozitiile sale a fost una dintre fiicele
atragatoare pe care le invata. #e aceea maAoritatea muzicii compose de el in perioada
aceea este scrisa numai pentru a fi cintata la pian. #ar i s-a facut dor de casa si odata
cu sfarsitul verii s-a intors la prieteni lui din %iena.
%ara urmatoare in -=-H, a fost o perioada fericita pentru Schubert. 4l a facut
primul turneu alaturi de %ogl. &u cantat numai lucrarile lui Schubert si audientele
concertelor au crescut.
In -=B- Schubert a reusit sa-si publice primele sale lucrari: ? cantece si ?0 de
dansuri.
Incetul cu incetul lucrurile s-au imbunatatit pentru Schubert cu toate ca a scris o
opera care nu a fost publicata in tot timpul vietii. #e asemenea si anul -=B? are un
inceput bun pentru el. Schubert a declarat ca este un compozitor matur si faptul ca
acum s-a perfectionat nu numai in scrisul cantecelor ci si in folosinta intregii
orchestre. In acest an a scris poate cele mai faimoase lucrari, tema "osamunde. #ar
inainte ca anul sa se incheie a simtit primele semne ale unei infectii venerice, o
infectie care putea sa-i ia viata. 4l a zis: * ;acea mea s-a dus PLQ si n-o voi mai gasi
niciodata.+ 4l a continuat sa scrie muzica, cat de frecvent a putut. 4ra unicul lui motiv
pentru a trai, a declarat el. (orma muzicii s-a schimbat in ultimii ani de viata , fiind
mult mai trista decat inainte. & fost deseori caracterizata ca fiind gandurile lui despre
moarte, gandurile care-i domina viata. In octombrie -=B= sanatatea sa s-a imbunatatit
destul pentru a se angaAa intr-o lunga calatorie si sa viziteze mormantul lui 4isenstadt
si (ranz 1oseph 2aydn. #ar calatoria a fost prea mult pentru el. & murit o luna mai
tarziu pe -H noiembrie -=B=.
-.-. J(SEPH H$:,) 011+23142;5
referat.clopotel.ro
1oseph 2aydn, considerat intemeietorul scolii clasicismului vienez, s-
a nascut la ?- martie -.?B, la "ohrau, intr-o familie modesta. 5atal sau era
rotar si a avut -B copii, 1oseph fiind cel de-al doilea fiu.
Inca de mic el si-a masifestat dragostea pentru muzica cantand cu
usurinta melodiile pe care le auzea in Aurul sau. #atorita acestor inclinatii,
tatal sau il trimite la 2aynburg, la o ruda, pentru a-l instrui in arta cantatului
vocal si instrumental. #in acest moment viata copilului 2aydn devine foarte
grea, deoarece el trebuie sa-si plateasca acesta instruire cu multe si
obositoare corvezi, foame si suferinta fizica. 5otusi, constitutia lui robusta si
firea lui vesels si optimista il aAuta sa depaseaca dificultatile fizice, si spre
sfarsitul vieti, sa-si aduca aminte cu recunostinta de primul sau dascal: D#esi
primeam de la dansul mai multa bataie decat mancare, voi aduce cu mine in
mormant memoria primului meu magistruE+
3a varsta de numai = ani este dus la %iena in corul Sf. Stefan (-.G@).
u vocea sa placuta si puternica ramine in acest cor timp de -@ ani ca solist.
Intrucat a refuzat sa-si faca o operatie pentru a-si pastra vocea de sopran (in
momentul in care vocea sa a inceput sa se schimbe), este dat afara de
cantorul bisericii si inlocuit cu fratele sau, 'ichael.
#in nou 2aydn traverseaza o perioada foarte grea, marcata de lipsuri
si privatiuni de tot felul, aAungand sa cante zdrentuit pe la colturi de strada ca
un muzicant ambulant. "euseste sa se echilibreze cantand o vreme intr-un
cor de biserica in apropierea %ienei.
Incepe sa studieze sonatele lui ;hilipp 4manuel 9ach, compune piese
pentru pian si da lectii pentru a-si castiga e6istenta.
Intra in sluAba lui )iccolo ;orpora-profesor de canto- ca acompaniator
la clavecin. 3ui 2aydn ii folosesc insa lectiile de tehnica vocala pentru
viitoarele creatii vocale sau vocal-istrumentale.
Ii cunoaste indeaproape pe Gluc> si pe libretistul 'etastasio cu care
se va imprieteni. 3a -H ani compune prima opera DDer 8rumme Teufel+
(#iavolul schiop) care s-a si reprezentat in acelasi an (-.@-). Ii cunoaste pe
'ozart, iar acesta din urma il venereaza dedicandu-i compozitii si
recunoscand in 2aydn un maestru de la care are ce invata. 9eethoven se
straduieste sa si-l apropie si se mandreste cu titlul de elev al lui 2aydn.
)ecazurile nu reusesc sa il deprime pe 2aydn care isi pastreaza
voiosia, optimismul, elanul tineresc, calitatile ce vor razbate intraga sa
creatie muzicala. ei apropiati il numesc cu dragoste Dpopa 2aydn+.
#upa moartea printului si stapanului sau, eliberat de toate obligatiile,
2aydn incepe o serie de turnee la ;aris si la 3ondra unde se face repede
cunoscut si apreciat. In acesta perioada compune cele mai valoroase lucrari
muzicale cum sunt simfoniile londoneze, oratorii si alte lucrari. Se intoarce
referat.clopotel.ro
la %iena unde mai compune doua ultime lucrari, adevarate capodopere:
oratoriile Dreatiunea+ (-.H=) si D&notimpurile+ (-=@-).
Se stinge din viata la ?- mai -=@H, in timp ce %iena era ocupata de
armatele napoleoniene.
#reatia sa muzicala cuprinde9
4<3 simfonii, 4= uverturi, concerte pentru diferite instrumente, -3
cvartete, muzica de camera, muzica de opera .genul Sing Spiel2, muzica
vocalsimfonica .oratorii2.
-.<. Johannes Brahms
1ohannes 9rahms s-a nascut la . mai, la 2amburg. 5atal sau era
muzicant contrabasist in orchestra filarmonica.
#e la . ani 1ohannes invata sa cante la pian si la instrumente cu
coarde.
3a -? ani canta la pian in diferite localuri dobandind o mare practica
in domeniul acompaniamentului.
3a varsta de B@ ani, 9rahms este acceptat ca muzicant al curtii din
#edmold, unde ramane timp de doi ani. Se reintoarce la 2amburg pentru
scurt timp si in anul -=0? se stabileste definitiv la %iena.
1ohannes 9hrams este considerat printre ultimii compozitori romanitci
germani. In creatia sa compozitorul continua arta lui 9eethoven, incat nu
este de mirare ca cei ce au ascultat pentru prima data Simfonia I de 9rahms
au denumit-o drept Simfonia a $-a de 9eethoven. Simfonismul lucrarilor
sale destinat orchestrei il situeaza drept continuator al lui 9eethoven
9hrams nu a compus opere, dar cunostea bine vocea umana, calitatile
ei e6presive precum si posibilitatile de tehnica vocala.
reatia sa cuprinde:
-muzica vocala si instrumentala- din cele apro6imativ G@@ de lucrari
amintim: lieduri pentru toate tipurile de voci, poeme pentru voce si pian
duete pentru altista si bariton cu acompniament de pian8 noua cantece si arii
pentru voce si pian8 "apsodia pentru alto, cor barbatesc si orchestra8
anatata *"inaldo+ pentru tenor, cor barbatesc si orchestra8 recviemul
german pentru solisti (soprano si bariton)8 cor mi6t si orchestra8
-muzica de camera. & compus sonate, duete, trio-uri, cvartete,
cvintete, se6tete. ;ianul este prezent in mai toate lucrarile de acest gen.
3ucrari: trio pentru pian, vioara si violoncel8cvartet pentru pian, vioara, viola
referat.clopotel.ro
si violoncel cvintet pentru pian, doua viori, viola si violoncel8 trio pentru
pian, vioara si clarinet8
-muzica simfonica. & compus: patru simfonii8 un concert pentru
vioara si orchestra8 doua concerte pentru pian si orchestra8 un concert pentru
vioara, violoncel si orchestra8 uverturile *&cademica+ si *5ragica+.
Se stinge din viata la ? aprilie -=H., la %iena.
Importanta lui 9hrams in istoria muzicii germane si universale este
foarte mare. 4l a fost un eminent cunoscator al culturii si artei germane, un
mare artist legat spiritual de creatia muzicala a lui 9ach, Schubert,
9eethoven si Schumann.

referat.clopotel.ro