Ene Alexandru, anul I, CSM

La Vie - Pablo Picasso (1903)

" Cu siguran nu aveam nici o intenie in a picta simboluri. Doar am pictat imaginile ce mi-au
rasarit in faa ochilor. Este de datoria altor oameni s gaseasc semnifica ii ascunse in lucrarile
mele. n ceea ce m privete, o pictur vorbe te de la sine. Ce rost au explica iile, cnd totul este spus
i fcut. Un pictor are un singur limbaj" - Pablo Picasso

Picasso a pictat aceasta lucrare in perioada sa albastra, experimentnd transpunerea

suferinei i disperrii in opere picturale in care a folosit tonuri reci de albastru, albastruverzui. Aceasta suferin se datoreaz sinuciderii prietenului lui, Carlos Casagemas, precum
afirma chiar el: " Cnd mi-am dat seama ca a murit Casagemas, am inceput sa pictez in
albastru". Cnd Picasso desena primele sale schie pentru "La Vie" n mai 1903 era un artist
n vrst de 21 de ani, aflat in obscuritate, care tria cu prinii si n Barcelona.
"La Vie" poate fi comparat cu Domnisoarele din Avignon din 1907 i Guernica din 1937,
ambele suferind de asemenea schimbri repetate pn s-a ajuns la forma final. Printr-un
proces extins de reflecie i modificarea compoziiei, el a transformat subiectul dintr-o
descriere a unui artist n atelierul su ntr-o alegorie complex despre via i art. Spre
deosebire de aceste picturi, "La Vie" conine o iconografie complex ce continu s pun la
ndoial orice teorie prezent asupra semnificaiei pe care artistul dorea s o sugereze. n
timp, s-au nascut intrebri despre subiectul su enigmatic, istoria timpurie i rela ia cu alte
lucrri n opera lui Picasso, care au rmas nesoluionate pn n ziua de azi.
Lucrarea conine patru reprezentri ale unor personaje plasate intr-un spaiu ce are
nlime, lime i adncime. In planul din stnga se afla doi tineri, un nud de fat intr-o
pozitie laterala, sprijinindu-i capul i minile pe umrul drept al biatului aflat in pozi ie
frontal cu corpul semi-nud, iar cu capul in semi-profil, ce face un gest ambiguu cu degetul
arttor de la mna stng spre cele dou personaje ce se afl in planul din dreapta: o femeie
cu un copil in brae aflat in semi-profil cu corpul, iar capul este redat din profil in direc ia
tnrului ce pare s-i ascund privirea, copilul fiind nfat, iar femeia imbrcat. Cu toate
acestea, indiferent de sensul ascuns al acestei alegorii, lucrarea imprima un sentiment de
anxietate profund, un fel de angoas, accentuat chiar de rceala tonala a albastrului n care
sunt modelate personajele.

Ene Alexandru, anul I, CSM

Se observa ca, nici cuplul nici mama nu comunica direct unul cu altul; s-ar putea
spune chiar ca mama se teme sa-i priveasca ochii enigmatici ai barbatului, care evadeaza de
pe panza n viaa noastr. Figurile umane sunt construite ca blocuri omogene i indisolubil
legate. Copilul apartine mamei, femeia apartine brbatului pe care l iubete. Trupurile goale
ale iubitilor nu par mai putin severe i tensionate ca si corpul voalat de maternitate. Pe lng
aceste personaje, mai exista, in fundal, dou pnze suprapuse, in cea de sus este pictat un
cuplu inndu-se in brae, ce pare c seamn cu Piet, iar in cea de dedesubt este pictat un
brbat, ce pare tulburat, care sta ghemuit, cu capul sprijinit pe genunchi, aparent ntr-o stare
de doliu. Acest individ pare a fi o repetare a persoanei pe partea dreapt n pictura de sus.
Aceast legtur ntre cele dou personaje sugereaz c ambele tablouri reprezint diferite
aspecte ale unei situaii similare.
O stare de izolare este prezentat ca o consecin inevitabil att a unui individ
complet singur i de doi indivizi prini ntr-o relaie pur diadic. Ambele moduri de existen
exclud orice conexiuni sociale suplimentare, ceea ce face simpl pentru spectator
exclusivitatea i ambivalena oricrei relaii diadice. n pictura superioar, se creeaz o iluzie
de apropiere i cldur, dar aceasta este o iluzie pentru c o relaie diadic i mpiedic
reciproc n dezvoltarea lor spre o personalitate matur i independent. Caracterul agresiv i
chiar distructiv al acestui tip de relaie a fost subiectul unei versiuni anterioare a tabloului
inferior prezent n La Vie, care iniial coninea o destul de amenintoare pasre-om deasupra
unui nud de sex feminin, un motiv att de ocant sexual i distructiv ce-l face mai trziu pe
Picasso s l nlocuiasc cu figura izolat aflata ntr-o stare de doliu. Inelese n acest fel, cele
dou picturi din fondul lucrarii pot fi citite ca un fel de comentariu asupra relaiilor prezentate
n prim-plan. Ele sugereaza spectatorului faptul de a intui c dizolvarea unei rela ii diadice
este inevitabil, chiar dac se produce cu suferin i durere emoional.
Picasso nu a oferit niciodata o explicaie pentru misterioasele personaje, compozitie si
tem ale picturii. Figura masculina il reprezinta pe Casagemas, ce face un pas spre a ie i din
pictur i pare sa ncerce s se detaeze de spaiul tensionat al unui atelier in care este
reprezentat. Artistul a incercat s-l portretizeze neinfrnt, capabil de o schizm interioar, o
exorcizare din vechia sa persoan. Din studiile pregtitoare pentru tablou i pozele cu raze-x,
devine evident c prietenul su pictat a fost iniial destinat s fie Picasso, a crui amant este
redata insarcinata. Femeia aflata n picioare alturi de Casagemas a fost identificat drept
Germaine Pichot, iubita lui i un factor care a contribuit la sinucidere. Rolul lui Germaine este

Ene Alexandru, anul I, CSM

simbolic n pictur, ea a devenit un arhetip pentru reprezentrile codificate ale lui Picasso ale
femeilor i se ncadreaz ntr-o tema mai larg a femeii fatale n art modern .
Punctul esenial al lucrarii pare a fi gestul enigmatic din centrul compozi iei. n 2003
Becht-Jordens i Wehmeier au recunoscut ca surs pentru acest gest bine cunoscut pictura
"Noli mine tangere", o capodoper de Correggio aflata n Museo del Prado, i au propus o
interpretare situat pe dou nivele. In primul rnd, un nivel biografic care se refer la rela ia
diadic dintre mam i copil i "trauma psihic i sentimente de vinov ie, care rezulta din
conflictele inevitabile" cauzate de detaare. Al doilea nivel reprezinta o auto-trimitere la
misiunea mesianic a artistului modern n spiritul lui Friedrich Nietzsche, "rolul su n lume,
i [...] adevrata esen a artei". Cele dou niveluri de interpretare sunt "legate ntre ele prin
rolul important jucat de mama lui Picasso, care a protejat i adorat copilul ei stabilindu-se
astfel un fel de cult al copilului divin i admirndu-si fiul ei i primele sale ncercri : l-a
ncurajat s-i urmeze calea lui i l-a ntrit n auto-percepia sa drept un geniu".

Mama,

prin urmare, poate fi vzut ca reprezentant al artistului: "primul public, fascinata de

miestria timpurie a artei sale academice". Dar pentru a obine o personalitate independent
i pentru a-i ndeplini misiunea sa ca artist modern, pentru Picasso este necesar
desprinderea de mam i de publicul neintelegator care i-a respins arta modern. Ca rspuns
la confruntarea cu aceste dificulti, Picasso folosind elemente preluate din tradiia artei
crestine cum ar fi Cina cea de tain, nvierea, minile voalate, se prezint ca i Creator al
unei noi arte i Mesia acesteia, care a calmat suferina i a rscumprat lumea ca un nou
Mntuitor. Astfel, "La Vie" poate fi neleas ca un rspuns la experien ele autobiografice
ale tnrului Picasso, ca un comentariu autoreferenial la rolul su ca artist si ca o men iune
cu privire la arta sa complet nou .
O alt interpretare poate fi aceasta: compoziia este organizata simetric de la dou
grupuri de personaje care corespund celor dou teme una pe partea stng, tema nudului pe
partea dreapta dubla tema a figurii drapate i a maternitatii, tratata deja de mai multe ori cu
o femeie cu un copil n brae. Este clar c primul grup simbolizeaza dragostea carnal i al
doilea dragostea materna. Cele dou personaje din partea stng a tabloului simbolizeaza
cuplul Adam i Eva, datorita nuditatii lor i a faptului c ei se aga unul de cellalt, precum
in Izgonirea din Rai. Cele dou personaje din dreapta sunt mama i copilul, simbolizand
Fecioara cu Pruncul in brate. Madonna pare a-i avertiza pe Adam i Eva. Ea st rigid, este
imbracata in stil puritan acoperita de la gt pana la glezna, n contrast cu Adam aproape nud
i Eva, goala i are o ncruntare pe faa ei. Picasso ii picteaz pe Adam i Eva mult mai
3

Ene Alexandru, anul I, CSM

empatic i mai apropiati privitorului. Ei stau imbratisati nu dintr-o pofta sexuala, ci dintr-o
iubire protectiva cu care doresc s se pzeasc unul pe altul de ostilitatea adresata lor.
Eva are o expresie incredibil de trista pe fata ei, aparent o triste e de ru ine sau umilire.
Adam nu se uit direct n ochii aprigi ai Fecioarei i ine degetul spre ea n aprarea iubitei
sale. Exist o cldur uman vizibil n relaia dintre Adam i Eva, care nu este prezenta n
expresia rece a Madonnei.
Pictura este monocromatic pictat n albastru, oferind o tristee suplimentar pentru aceasta
reprezentare. Picturile din fundalul lucrarii sugereaz c aceast pictur este una bazat pe
viaa artistului, precum cele care apar in atelierul sau. Acestea adaug intimitate
suplimentara scenei, pentru ca publicul sa nu asocieze personajul doar cu Adam, arhetipul, ci
si cu Picasso, pictorul. O interpretare a picturii, este ca bebelusul care sta in braele
Madonnei ar putea fi fiul personajelor Adam i Eva. Pare c Madonna l fixeaza cu privirea
pe Adam, atragandu-i atentia la iresponsabilitatea lor. Cu toate acestea, nelegerea copilului
ca fiind Hristos sugereaz rscumprarea pacatelor parintilor sai i justificarea dragostei lor
de catre copil. Pictura lui Picasso face o ruptur total in interpretarea tradi ional a
virginitatatii Madonnei ca virtuoasa. n schimb, Picasso face ca sexualitatea personajelor
Adam i Eva sa le arate virtuoase, n timp ce castitatea o face pe Madonnei sa para a fi rece
i inumana.
n concluzie aceast lucrare conine mai multe moduri poteniale de a o privi, acesta fiind
motivul pentru care am ales s ncerc s-i analizez forma de organizare a compoziiei.

Ene Alexandru, anul I, CSM

Bibliografie

A Life of Picasso: The Triumphant Years, 1917-1932, Knopf Doubleday Publishing

Group, 24 dec. 2008 - John Richardson

Books of Abstracts of the 16th World Congress of the International Association for
Child and Adolescent Psychiatry and Allied Professions (IACAPAP): 2226 August

2004, Berlin, Germany - H. Remschmidt

La Vie de Peintre de Pablo Picasso (Paris: Editions du Seuil, 1977), 47; Picasso: Life

and Art (London: Thames & Hudson, 1933), 27. Richardson, 182
Pablo Picasso, Infobase Publishing, 2006 - Tim McNeese
http://www.wikiwand.com/en/La_Vie_(painting)
http://frequencyofsilence.blogspot.ro/2011/10/pablo-picasso-la-vie-when-art-is-

really.html
http://archpsyc.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=207881
http://galeriemichael.com/picasso-and-the-mysteries-of-life-deconstructing-la-vie-at-

the-cleveland-museum-of-art/
http://www.19thc-artworldwide.org/autumn13/olszewski-reviews-picasso-and-the-

mysteries-of-life-la-vie
http://www.pablopicasso.org/la-vie.jsp
http://web.org.uk/picasso/r3.html