Romantismul .

Mihai Eminescu - autor canonic

Varianta propusa: Floare albastra

,
1. Eviden~iaza tema ~; viziunea de 5 pre ,ume "ntr-un
1 te~ liric.
:3+4+5+6+7+8+9+10 . .
2. Demonstreaza faptul ca un text poetic . 5 t udiat anartine
r· , romant,smulw.
1+2+:3+4+5+6+7+8+9+10
5. llustreaza tema iubirii intr-un text poetic studiat.
:3+4+5+6+7+8+9+10

1 Romantismul este curentul literar-artistic, aparut 1n Europa, la sfar$iful secolului~

Romantismul XVIII-lea care se manifesta mai 7ntai 7n Anglia, apoi 1n Germania $i Frania
european cuprinza~d intreaga Europa; el se na$te ca o reactie 1mpotriva rig~rilor ~lasice
rmpotriva rationalismului iluminist. Acest nou curent promoveaza manrfestarea
neingradita a fanteziei, originalitatii $i sinceritatii suflefe$fi.

2
Tn literatura romana, romantismul se manifesta cu fntarziere, fncepand cu al
treilea deceniu al secolului al XIX-lea $i cunoa$fe trei etape de manifestare:
Etapele
preromantism, evident in lirica pa$optista, romantism propriu-zis, reprezentat de
romantismului
creatia eminesciana, autorul fiind supranumit ultimul mare romantic universal $i
romAnesc
postromantistnul, o prelungire a sa in lirica unor poeti a caror creatie se afla la
confluenta curentelor literare, precum Alexandru Macedonski, Octavian Goga,
George Co$buc sau $tefan Octavian losif.
P~incipalele _trasatu_ri. promovate ~e _romantici sunt: manifestarea plenara a
sent,mentelor $1 fantez1e1 creatoare pnn mtermediul artei, identificarea a noi surse
Trasaturile de inspirati~, cum ~r ti istoria,~folclorul $i frumusetile naturii, profunzimea meditatiei
romantismului asupr~ urnversulu1, p_e d?~a coor?o~~te, cosmic $i terestru, crearea eroului
e~cep!1?nal, c~re e~ol~eaza in 1mp~eJ~ran ?~~sebite, provenind din categorii sociale
d1v~rs1f1cate $1 ~I caru1 portret prez1~ta cal1tpt1 $i ~efecte, evidentierea nemultumirii
fata de prezent, ceea ce genereaza retragerea in lumea trecut •• d • t ua
· 1u,,· ,rornzarea
v1su · · prezen t u1UI· $1· g1on·t·1carea trecutului folos,·rea u1u, , •dea 1,za. sa
rt· t·ic
· · · b .. '
al ant1teze1, hbertatea a soluta in alegerea spec11lor literare tT proce eu 1ur a 1s r
h'
I
com?inarea ~~e~~o,i:a, apelarea la toate ~straturile limbii in' cu iza u-se _c I~ nd
resp,ngerea ng1d1tat11 canoanelor de factura clasica. Speciile lit onturare~ stilul~'
romanticilor sunt nuvela istorica, poemul filosofic, drama. erare predtlecte a e
3
M_i~ai _Eminescu aparti~e ~erioadei cl~sice a lit~raturii, ca $i
Slav1c1 $1 I. L. Carag,ale. Inca de la pubhcarea pnmelor Paez;; 10 ~ ~rea_nga, /o~n
lncadrare in
Maiorescu ii caracterizeaza ca fiind ,,poet in toata puterea cuvantuf r~!,'~UI h_terar T~tu
epoca
sau $i promovandu-1 in cadrul cenaclului ,,Junimea" $i prin int u, , mt~md g~niu!
,,Convorbiri literare". De$i este conceputa intr-o perioada scurta in~rmed,ul rev1steI
opera literara eminesciana este vasta, abordand toate cele trei geni~ 8 70 $i 1883,
literar predilect este insa liricul, valoarea poeziilor sale manifestand: l~terare; genul
fiind inegalabila pana in zilele noastre. $I Perenitatea,
Opera eminesciana reprezinta un univers imaginar aparte, cuprinzat .
lmaginarul
care fmbina teme $i motive romantice cu elemente autohtone or~• original,
poetic
specificului national. Singurul sau volum antum, intitulat ,,Poesii", estei~Paq_inand
eminescian 1883, sub ingrijirea maioresciana. ~bhcat ,n
118
 P?ezia ,.Floare alb Literatura roma a
pubhcata in revista astr.1" dateaza din . n -••""'' pentno ,,..,,. 9-12
rubrrea $1 natura. .Convorbiri literar:."noada studiilor la Viena ---s-__:....:..._....:.::'._.--
4 Cele doua . . ' pe 1 aprilie 1873 T s• erhn $1 a fos1
_APSrilie
remati~ eminesciana pnrotI~n~ reprezinta do "' . ema abordata este
ezmta p . Ua teme
reprezentiind o cale de art,cularitatea de ~mantiee predilecte iar r .
afectiv, fiind surprinsa cunoal?tere este aso
A combina origina'1· iub_irrca
are .dou
. a- coordonate· m i consonan1a~cu sentimen c,ata cu natura, care se ·manifesta irea,
famIhar, mitic Si ipost;J:,o!aza t!restrii, a unui ;::~mane. Natura eminesciana
stelele,_ cerul, luceatarul • sm,ca, evidentiata atat ,/ recreat de poet, ocrotitor,
sting em universale · , cat l?I pnn prezentarea man P_I or pro· 1II.. specifice , luna,
n elemente
cenariul erotic se d _ , ,ec ale genezei sau
S
perpetuil cautare a "d esf~_oara in cadrul prielnic I .. .
caracteristice, contur~ ~•lulu,; !emeia iubita este u~i~atur11_s1 se _ax'.'az.a pe o

~uget,v :·l.umma de lunii", dar

~~ricare:~:u.
naturii inconjuratoare ~• ca__ zanil dm basme Si asociatii ~vandl trasatun f,zice
.Lacu('., .Criiias~ din. p:::;i~ acestei te".'e (.Dorinl:"'.".'F~o;r: ;:.~~'.i
sil fa~ parte dintr-un volum intitulai
,m _o nav,rn poetului. . ramas '" stadiul de proiect din cauza

_In cadrul
Pnma_ dintre crealiei eminesaiene
ele prezintli visOI u( te".'a !ub,m
. . ...S~ •. ~aturii cunoaste doua etape.
al vutor ,dealizat, intr-un cadru n~tur~~
sunetele si culorile se imbinii armoni:"' ,c, ?nd
'"":'9· caru1 ,m~linire este posibilii intr-un
oo_sm,. 1,xat in plinil vara, in care
lubirea $i ev1dente in poezii ca: Oorin1'1" s s ~ten~• •~phnirea sufleteasca, trasaturi0
natura doua reliefeaza iubire~ iremedi~:rap~•\·.·cra,asadm povesti" 5.a.. Etapa a
natura prezentatii sum . . .. • 1nSlelea
I5 eului este completat/l de
I
,.DePocate. ori,Fl iubito ... ", ..:~ f~n~:I5pf~0pi~~9 _?'P ~P
ara so1 '.5onete sau
fingh':ri, in urmatoarele
De ce nu-mi poezii:
vii"
.. .. ezia. oare albastra: poate fi plasat/l la granila dintre .;,le dou/l eta e ·ale
!"'c" em1~escIe".e •':":~mand acestei teme; textura sa ideaticil prezintii vi~I de
5 ,u_bire pos1bil de ,mplinil, sald~t ins/l cu. me1ancolla pierderii iremedlabile a iublriL
Enuntarea
incadrarea
temei in Textul poetic_ s~ ,ncadr~aza_s~ec'.e' hterare idilll. aparJiniind genului liric, in care
este pre_z_entata, ,n torma opt1m1sta sau 1dealizata, vial• si dragostea in cadrul
specia literara rustic; trainle ,ntenoare ale protagoni~ilor se aflii in permanenta concordanlli cu
tablounle de naturil prezentate in manierii expresivil, ceea ce conferii poeziei si

Tltlul siill
caracter este un motiv literar de circulatie uniVersala,
de pastel. · intiilnit la romanticul
german Novalis; in lirica acestuia, .«oarea albastrii" semnifica implinirea iubirii intr--0
6 lume idealil, care precede moartea. Acel~i simbOI apare si in creali3 poetului
Semnificatia italian Leopardi, tiind identifical cu frumusetea si puritatea idealului de iubire. La
titlului Eminescu, .tloarea" reprezintii viala, gingil$ia, puritatea, identificate cu idealul
feminin, iar epitetul cromatic .albastrii" Sugereazii spatiul infinit, cerul si marea,

proiectand sentimentul
Structural, in alciitult/l
poezia este eternitate. din paisl""•""" catre••
si patru secvente i;nce:
reprosul formulat de iubilii, cugetarea eului liric, chem area la iubire initiata de
7
Elementede prezenta
Textul temininil si medltatia
poetic conline dot.IAfinalii a eulUi.
P!anuri, in cont_urarea carora este utili~ata lirica
structur~ $i mil$1ilor; indrilgostitul reprezinta o_mul de Q•~•u, provenm_d_din stere ,nalte, ale
compozitie
unca mi1$1ilor cunoasterii, pe cand iubita, ~rezenta tem1mna,1ntruch1peaza planul _uman-!erestn,'.
lumea comuna. 1ncompatib1htatea celor doua_planun este o sursa a ne1mphnm1
sufletesti, exprimatii printr-o me911at1e protunda asupra •~1sten1e1. . . •
Prima ecventli nricA. a1catuita din 1reI strofe, debut•"": cu o mterogat1e retonca

--
aflata sub semnul reprosului, adresat de prezenta fe~m,na eulu1 !me, care apa~me
5
sferelor inalte ale cunoasterii: _iar te-a• cutundat in stele/ S• in non s1-n cerun
nalte?". lncipitul schiteazii deci planul Superior al omului de geniu, foarte
119
;j
I
!i'
I
Literatura romana - e seur,. pentru clasele 9-12
cuprinzator, incluzand . •
Superioritatea
geniului
la cunoal?tere la , pr,n c~teva elemente simbolice refer' . I
mare", ,,piramidel genez~ ~~1versului Si la creatie: ,,ci.m
cufunda ", .a ram~ n~echile ·..A~lr?ctul gandirii geniului, ~u e~!"•
iii;'
a.cu.~u,a oo
I '. ,,intun:•~
1
di!erenta din?re pl d, '.'j" c~ta , ramane o tainil pentru omul Jmu pnn Ve<bt, °'1
ca el sii se sacrific:ni; ca~ora. le apartin cei doi indr'1gostiti ;,,"~~•~. sesiz\n'
in vederea implin . .: !iasm .u-s, slera inalla si integr8ndu-se t~mii !er nm4 ,,.,:
A doua secve~,li~~•e~'; ,,N~ ciita in deeartare/ Fericirea ta, iub~:\'..' lim¾>
exprimil o art d. re a, prmtr-o smgura strolil, reactia celui invo . . ,
in . . . ' u me detasata, derivate din intuitia su erio • cat; •ce~

prin ad i
es~~':~'i1~''"g .iin~e eel~ doua planuri. Apelativul diminuti~al -~~~ic!• P•~funo!
1" ' a, enota aprop,erea sufleteasca dintre indriigostiti • pnn ,,.,
tand . v er u de m~d cu ~al~are de simbol ,,dulce" $i exteriorizata' c~mpletat~
1
re .." ulce netez,ndu-m• parul". . pnn Qest•
0
Expnmarei:i interjectionala cu tenta imperativa, .,ah!", completata de co
,,ea spuse adevarul", accentueazil dilerenta dintre etern si perisabil dint nS!ata,•

:t .,~'".P'°
1
•'. concret, d•~lre plapul superior al geniului si eel comun al iubitei D '~ttabst,,.
s.agalmca a raspun.sului sau semnitica tocmai incapacitatea lui de a ti • no;
terestru, .Pnn sacnt,carea propriilor idealuri, idee care anticipeazil cuge~c,
...:.__--.,. a poez,e,: ,,Eu am riis, n-am zis nimica.". rea lmaio
----;;;,, ~r'!1Atoarea :S~cventA liricA, alcatuita din opt strofe, enunta monologul prezen .
tem1mrn,, construit ca o chemare la iubire sub lorma visului plasat in cadrul m· .r
al naJum umce, purt&nd amprenta eminescianismului si zugravind parca Parad:n •~
Cadrul Cadrul natural ,omantic se i~sinue~a ca o tentatie pentru eel care coboarA:;
romantic sterele cu~oa$t~m, reprezentand o rnaltare de factura spirituala, potentata de
el.em.ente srmpohce: .,codrul cu verdeata", izvoarele ,,care plang in vale", ,,stanca"
.priipastia mareatli", .o.chi de padure", ,,bolta cea seninii", .trestia cea linil", ,Joi di
mura~ .
Scenariul iubirii .proiectat fn viitor se desfa$oara conform unui ritual prestabilit.
lzolarea f11dragostitifor potente?za intimitat~a de a trai doar unul pentru celalalt clipe
de ferjcire ancorale in etemilate. Limbajul devine Jamilisl', denot&nd apropierea
sufleteascli dinJre cei doi, exprimatii fn maniera popularii: .Si mi-i spune-atund
povesJi/ Si minciuni cu-a ta guritii,/ Eu pe-un fir de romanitiif Voi cerca de ma
iubesli. ". AuJoportrelizarea iubitei surprinde emotia specificii momentelor inlime de
idenlilicare spiritualii a celor care se iubesc, enuntiind, in acelasi limp, tenta!a
frumusetii .idealului de feminitate: .Si de-a soarelui ciildura/ Voi Ii rosie ca marul/
Mi-oi desface de-aur parul,/ sa-ti astup cu diinsul gura. ". Tentatia ipoteticei apropieO
R;walul erotic dintre ei culmineazil cu ,,o siirutare", ca pecele a tainei, ocrotitil de cadrul natur>
edenic $i determinalli de intimiJaJe .. in decorul romantic al naturii, luminat doar de 1

asJrul proJecJOr al ipdragostitilor, luna, care amplilicil misterul iubirii, cei do

indriigostiti aspira la etemizarea acestui moment unic. Gesturile tandre conl'"
revelatia unei iubiri pure, idealizaJe: ,,Mi-i tinea de subsuoar;!i,/ Te-oi tinea de du!"
gal.", ,,Ne-om da sarulilri pe ca/e,/ Dulci ca f/orile ascunse:·. intoarcerea catre casa,
. despartirea, p/asatii inJr-un peisai bucolic, ,,spre sat in vale", pecetluiesJe, pnn
silruli!ri, cilrora Ii se a/ribuie epitetul .dulci", marciind afectiunea acestore, unirea

spirituala a fndragostitilor.
de-a 1 1 un
P,Olra secVen!li liricl!, a/ci!Juitii din ultimele doua strofe, enunt.• J

monolog al geniului: ale ~ilrui cugeJliri exprimil de~ertiiciu.."ea tentatiei tenc n1

5
P:i:
iubire; el conoJ1enJ1zeaza ca
ea e doar o h1mera, o plasmuire a propne _ _,
imaginatii, dornicil de cunoaslere prin intermediul sent1mentelor, ,ar chpa mag,ca
chemilrii isi relevii perisabilitaJea. _. · . . • .· 131
. tea
Versul .ca un stiilp eu sJam in lunill" exprima ,zolarea gernului, dar S' capacita
Jui superioaril de a uni, la nivel spiritual, planul terestru cu eel cosmic, repreze~rui
de astrul Jutelar al noptii, Juna; eul se consl1tu1e astfe/ ca un axis mundt a'
ratiune proiecteaza lumea terestra fn eternitate.

,,,
 Literatura romana - eseurl pentru c l a s e l e ~

~xcl~~atia retoric~. a~pla, denota atat exuberanta iubitei, cat $i proiectare~

geniului din Pl_?nul oninc in eel al realitatii crude, al incompatibilitatii dintre plan~r~:1
,,Ce fr~m?a~a, ce nebuna/ E albastra-mi, dulce floare!". Sentimentul iubir !
iremediabil P1~ rd ute ge_nereaza suferinta, rezolvata insa prin resemnare: ,,Si te-ai
:8
dus, d~l~e minune,/ $ 1 ~urit iubirea noastra". Repetitia exclamativa ,.Floare:
alba st ra. floar~:albastra!... accentueaza simbolul iubirii eterne, sub forma unet
triste lamentatn, generate de intensitatea cu care geniul percepe e$ecul erotic
provo~at de contrastul p~ternic dintre iluzie $i realitate. . .
10
~lti~ul vers al P?ez1e1, _,,Totu$i. .. este trist in lume!", contine esenta medi~~t !
geniu~u1 asupra :~1stente1 umane, dominata de tristete $i neimplinire a funtet
su~~r!?ar_e, _ca~e 1$1_c~ut~ perechea ideala, spre a reface cuplul originar; miracolul
fenc1rn pnn iu~ire, ndicata la rangul de ideal, devine o iluzie care nu-$i poate afla
corespondent in planul realitatii.
Procedeele romantice utilizate de Eminescu in aceasta poezie sunt:
manifestarea p_lena~a a sentimentelor $i fanteziei creatoare prin intermediul a~e!,
1
8 preluarea mot1vulu1 romantic al ,,florii albastre", devenit laitmotiv al poez1e ,
p,oee<Jee
,,.,,. prezentarea cad~~lui ~atural cu elemente specifice, problematica omului de geniu,
roniant,,.,.,
interferenta specular hterare idila $i pastel, combinarea registrului stilistic popular cu
eel cult.
in ceea ce prive$te stilul eminescian, se remarca perfectiunea formei, care
sustine structura ideatica a poeziei. Lingvistul ·lorgu lordan remarca ,,simbolismul
9 ' fonetic" in ,,Floare albastra", in sensul ca imbinarea sunetelor are capacitatea de a
Tr~s~tun
stilistice crea reprezentari inedite in imaginatia cititorului.
La nivel morfologic, diferenta dintre cele doua planuri este redata prin alternanta
timpurilor verbale astfel: monologul iubitei se centreaza pe verbe la timpul prezent '• I•

sau viitor, iar cugetarile geniului sunt structurate in jurul axei temporale: trecut - al
iubirii iremediabil pierdute - $i prezentul destramarii iluziei $i revenirii la realitate.
Lexical, formele populare se imbina cu termenii livre$ti, accentuand diferenta
dintre planuri: ,,mi-i spune", ,,voi·cerca", ,,mi-oi desface", ,,nime-n lume n-a s-o $tie"
$i ,.campiile asire", .,piramidele".
in ceea ce prive$te stilistica poeziei, imaginile artistice se imbina armonios cu
figurile de stil. Cuvantul ,,dulce", utilizat de patru ori in text, ca adjectiv sau adverb,
are valoare de simbol, redand apropierea gestuala dintre indragostiti, unicitatea
fetei, dar $i suferinta profunda generata de irevocabila destramare a visului de
iubire.
Din punct de vedere prozodic, poezia respecta conventiile traditionale, avand
Elemente de
prozodie masura de 7-8 silabe, rima imbrati$ata $i ritmul trohaic.
ingemanarea dintre visul de iubire $i cugetarea deta$ata a geniului confera
10 poeziei ,,Floare albastra" caracterul de sinteza a gandirii eminesciene, anticipand
lncheiere problematica exprimata detaliat in poemul ,,Luceafarul".

121