SIMBOLISMUL EUROPEAN

1.Notiuni introductive

“Orice faza noua in evolutia artei corespunde decrepitudinii senile a sfarsituluisecolului anterior. Acest
lucru se datoreaza faptului ca orice manifestare de artaajunge sa se epuizeze; din copie in copie, din
imitatie in imitatie, ceea ce a fost plinde prospetime se usuca, ceea ce a fost nou si spontan devine
comun.”¹ Principiul enuntat de Jean Moras sta la !aza sim!olismului care urmareste oreinnoire a
formelor culturii. Asadar, sim!olismul se de"neste ca un curent artistic,a"rmat la sfarsitul secolului al #$#
%lea, in &ranta ca o tripla reactie la' romantism,parnasianism si naturalism. (u sim!olismul incepe, in
plan european, poeziamoderna.Acesta a fost un curent cosmopolit, de a"rmare a spiritului european%
care si%aasumat si e)periente e)traeuropene. (entru de dezvoltare al miscarii a fost &ranta,mai e)act
Parisul; multi dintre reprezentatii ei erau insa straini' grecul Jean Moreas,amintit anterior, americanii
*tuart Merrill, +iele%ri"n s.a.m.d.-n centru secundar de efervescenta sim!olista l%a constituit elgia
francofona, prineorges /oden!ac0, 1mile +er0aeren, teoreticianul Al!ert Moc2el. $n3uentasim!olista se
va e)tinde rapid in tot spatiul 1uropean, mai ales in 1st 4unde sedezvolta un s5m!olism rus, polonez,
mag0iar roman6 iar de aici ajunge in America7atina si in America de 8ord. 9ermenul de “s5m!olism”
intra in circulatie dupa :<, cand Jean Morean pu!lica unmanifest literar intitulat “7e s5m!olism” 4 in
suplimentul literar al ziarului 7e &igarodin : septem!rie6.*im!olismul a avut propriile mijloace de
e)primare si sugestie si a indeplinit inistoria universala un rol ce nu poate " inteles fara cercetarea acestui
curent inspeci"citatea lui.(rezul sim!olist se opune e)cesului de confesiune, speci"c
romanticilor,considerand ca sentimentul nu tre!uie numit, ci sugerat prin sim!ol. Pe de altaparte,
cunoasterea doar prin prisma interioritatii este considerata a " una limitata. $n ceea ce priveste
parnasianismul, sim!olistii com!at descriptivismul speci"c,!azat pe o o!iectivitate e)cesiva. $n conceptia
lor, poezia tre!uie sa poarte si marcadiscreta a su!iectivitatii care, com!inata cu te0nica descriptiva a dat
nasterepastelului “stare de su3et”.*im!olismul promoveaza poezia ca forma de cunoastere in care se
regasesc toate

cele trei elemente sim!oliste' eul, realitatea concreta si realitatea meta"zica. Acest curent acorda poeziei
o intaietate pe care nici un alt curent nu i%a maiacordat%o pana atunci. Poezia este vazuta ca un mod de
investigarea interioara sie)terioara. &olosindu%se de un mod nou de e)ploatare a lim!ajului si e)presiei,
eivor modi"ca poezia premergatorilor, pe scurt, intr%o “magie sugestiva”=.

2.Caracteristici ale simolismului

(a si caracteristici ale acestui current literar amintim urmatoarele'% preferinta pentru sim!oluri; totusi,
nu sim!olismul descopera virtutile e)presiveale sim!olului' acesta a fost o modalitate de cunoastere si de
e)presie a poetilordintotdeauna, romanticii, de e)emplu, "ind la randul lor mari iu!itori de sim!oluri. %
corespondentele' acestea sunt, de fapt, o e)primare a unor ec0ivalente care sesta!ilesc intre anumite
stari interioare, trairi, senzatii, sentimente si anumiteelemente e)terioare, din natura, din realitatea
inconjuratoare. Punctul de plecare segaseste in cele!rul sonet al lui (0arles audelaire, intitulat c0iar
(orespondente, incare omul apare traversand paduri de sim!oluri> si unde Parfumurile, culorile
sisunetele isi raspund.>% sim!olistii au cultivat programatic un gen de corespondente intre tipuri diferite
desenzatii, numite sinestezii' unui anumit sunet ii corespunde un parfum sau oculoare, iar asociatia
aceasta se face spontan in constiinta poetului, nu este unconstruct arti"cial. 1ste mereu citat versul lui
/im!aud, care sta!ileste astfel decorespondente intre litere si culori' A negru, 1 al!, $ rosu, - verde, O !
leu>. *au,pentru sim!olismul romanesc, e)presia lui . acovia' o pictura parfumata cuvi!rari de violet>.
$n acelasi spirit, c0iar daca pare un lucru usor super"cial,Macedonslci o!isnuia sa scrie cuvintele
jumatate cu o culoare, jumatate cu altaculoare;% pentru sim!olisti, poezia este o arta a sugestiei,
incercand sa ajunga in zonainefa!ila a e)perientei umane. A numi un lucru, spuneau acesti primi poeti
moderni,inseamna a%i rapi misterul' a%l sugera, iata visul?>. @e aceea, folosesc asociatiiinsolite intre
lucruri, paralele e)primate doar pe jumatate, suprima unul dintretermeni cand folosesc comparatia,
prefera e)primarile eliptice, incantatiile etc;% muzicalitatea, atat interioara, cat si e)terioara, ca in
/omantele lui Minulescu, aversurilor. +erlaine declara' @e la musiue avant toufe c0ose? >, iar
Macedons2i, inarticolul Poezia viitorului 4:BC6, considera ca Poezia viitorului nu va " decat muzicasi
imagine, aceste doua eterne si principale sorgin" ale ideii.>;% sim!olismul creeaza, programatic, poezie in
vers li!er, renuntand la rigorileversi"catiei clasice;% temele favorite ale poeziei sim!oliste' nevrozele
4constituindu%se intr%o adevarata

moda dupa volumul 7es nevroses de Maurice /ollinat, c0iar si la noi, in poezia luiMacedons2i, iar apoi,
de"nitiv asimilata, ia acovia6, descompunerea universului,decadenta, disolutia materiei, !olile,
parfumul, 3orile, legate intotdeauna de mistersi moarte, muzica viorilor si a clavecinului, o!sesia mortii,
starile angoasate,depresia, corespondentele dintre anotimpurile ploioase si putrefactia morala,disolutia
sentimentelor, orasul neurastenizant si noroios, culorile cenusii, terne etc.

!.Simolismul romanesc"# $eor%e acovia"&Plum'

Poezia sim!olistD romEneascD apare la sfErFitul secolului al #$#%lea, perioadDmDcinatD de adEnci

contradicGii sociale. Pe fondul Hnapoierii industriale Fi aluneiagriculturi ce mai pDstra rDmDFiGe
feudale, contradicGiile dintre clase seascut.(reaGia literarD de la sfErFitul secolului trecut Fi Hnceputul
secoluluinostrue)primD o stare de spirit anti!urg0ezD.*criitorii devin tot mai sensi!ili
lasuferinGeleIdezmoFtenitorilor” , ei dezvDluie e)ploatarea Fi asuprirea, comunicDe)asperarea
provocatD de monotonia vieGii provinciale din acea vreme.(a Fi Hn&ranGa, sim!olismul este Fi la noi
produsul oraFului .1l se naFte ca urmarea in3aGieide poezie minorD a epigoniilor eminesciene Fi a
semDnDtorismului carefDcea a!uzde teme morale, de lim!aj GDrDnesc, de IGDrDnism sectar”.$n
principiu, sim!olismul romEnesc, asemeni oricDrui alt curent literar, cunoaFteofazD de apariGie Fi de
rDspEndire 4:%:B6, una de ma)imD Hn3orire 4:B%:B:<6Fi o alta de regres, pEnD la dispariGia sa
din peisajul literar 4cDtre :BK6.PoeziaromEneascD premergDtoare sim!olismului nu%Fi pierde lirismul
aFa cum s%a HntEmplat cu poezia francezD, francezD,ci, dimpotrivD, ea s%a Hnviorat su! pana
lui1minescu, Macedons2i, (oF!uc.*tatutul lui acovia este aparte, c0iar dacD de!utul Fi a"nitDGile Hl
apropie desim!oliFti. Opera lui este receptatD, Hn timp, atEt ca e)presie a sim!olismuluiautentic4toGi
sim!oliFtii noFtri minori se regDsesc Hn poezia lui ca teme, motive FiatmosferD6,cEt Fi ca depDFire a
modelului, spre zona e)presionismului Fi aavangardei.eorge acovia creeaza o poezie monocorda, cu “o
atmosfera coplesitoare deizolare, de toamne reci, cu ploi putrede, o atmosfera de plum!, in care
plutesteo!sesia mortii, a neantului, o descompunere a "nite organice”. 41ugen 7ovinescu61manatie a
starii de spirit proprie intelectualitatii sarace, impinse la periferiasocietatii, nemultumita si dezorientata,
mistuita de revolte surde, poezia !acovianainfaptuieste cea mai originala e)presie lirica a e)asperarii de a
trai intr%o lume auratului. $n poezia lui acovia natura este e)presia unei dezorganizari su3etesti, aunei
nevroze.-nul dintre principalele mijloace de transmitere a starilor su3etesti consista inutilizarea
sugestiilor cromatice. ama de culori a poetului este restransa' negru, gri,violet, plum!uriu. Plum!ul este,
de altfel, si titlul celei mai representative opera ale

sale, cuvant care are drept correspondent in natura metalul ale carui trasaturispeci"ce sugereaza stari
su3etesti, atitudini poetice' greutatea metatului sugereazaapasarea su3eteasca, culoarea cenusie
semni"ca monotonie, malea!ilitatea sareprezinta la!ilitatea psi0ica, iar sonoritatea surda a cuvantului 4K
consoane si ovocala6 sugereaza inc0iderea de"nitive a spatiului e)istential, fara solutii de iesire. 9e)tul
este structurat in doua catrene constituite pe !aza sim!olului plum!, careeste reluat in < dintre cele 
versuri ale poeziei. (ele doua strofeLsecvente poeticecorespund celor doua planuri ale realitatii'
realtitatea interioara, su!iectiva,sim!olizata de sentimental iu!irii si realitatea e)terioara, o!iectiva, sim!
olizata decimitir si de cavou.Prin intermediul unor mijloace artistice, care inscriu poezia in lirica sim!
olista, inprima strofa este e)primat spatiul in care eul liric se simte claustrat, ce poate "societatea,
mediul, odaia, propriul su3et sau propria viata. Oricare dintre acestespatii este sugerat de sim!oluri din
campul semantic al elementelor funerare'“sicriile de plum!”, “3ori de plum!”, “funerar vestment”,
“cavou”, “coroanele deplum!”  trimitand, ca stare, catre iminenta mortii.*tofa a doua de!uteaza su!
semnul tracigului e)istential, generat dedisparitiaLmoartea afectivitatii' “dormea intors amorul meu de
plum!”. (uvantul“intors” constituie misterul poeziei. 1ste vor!a, pro!a!il, de intoarcerea mortului cufata
spre apus, dupa cum remarca 7. laga.7irismul !acovian sonorizeaza un “plans intern” al unui eu a3at in
neputinta de ainteractiona cu celelalte forme ale e)istentei.(otempland o lume care moare, simtindu%se
el insusi atins de aripa de plum! amortii, eul !acovian se a!andoneaza lirismului “dezacordat”, ori da curs
uneipantomime mor!ide