Eseu-Moara cu noroc

Personalitatea creatoare a lui Ion Slavici se manifesta in secolul al 19-lea in

contextual cultural al societatii Junimea, unde Ioan Slavici aduce spiritul
ardelenescal satului si al orasului de provincie aflat la rascrucea dintre traditie si
modernitate. Arta narativa a lui Slavici se construieste pe tiparul realist a acestui
curent literar care are in prim-plan viata sociala si efortul indivizilor de a-si
castiga un loc privilegiat in societate asigurat de avere, zestre, mostenire. Acest
curent literar propune personaje fascinate de puterea banului construite pe
tipologii precum avarul, arivistul. Modalitatile de expresie ale realismului sunt
discursul la persoana a 3-a, naratorul omniscient si omnipresent, finalul inchis
care nu lasa loc de intreprinderi. In ceea ce priveste modul in care Ioan Slavici isi
defineste stilul realist este raportarea continua in filosofia morale. Aceasta
defineste lumea ca loc al infruntarii dintre bine si rau, unde cei care fac binele
sunt rasplatiti, iar cei care fac raul sunt pedepsiti de o instanta superioara, de o
lege mai presus de intelegerea omeneasca. Aceste trasaturi au indreptatit critica
literara sa-l numeasca pe Slavici scriitorul realist al literaturii noastre. Opera lui
Slavici cuprinde: ,,Nuvele din popor(1872) unde sunt publicate majoritatea
nuvelelor lui Slavici, printre care: ,,Padureanca’’ , ,,Budulea Taichii’’ , ,,Popa
Tanda’’ , ,,Pacat boieresc’’ , ,,Moara cu noroc’’. Slavici a scris si basme si
romanul ,,Mara’’.

Tema nuvelei caracterizeaza prin complexitate si se dezvolta pornind de la

monografia lumii satului ardelenesc la sfarsit de secolul 19 cand oamenii ravnesc
spre un loc de frunte in ierarhia sociala.Tematica se completeaza cu aspectul
moral al infruntarii(CONFLICTULUI) dintre moralitate (BINE,FRUMOS,ADEVAR) si
imoralitate (RAU,COMPROMIS,MINCIUNA,CRIMA). Tematica psihologica se
defineste in jurul personajului Ghita, cel care traieste un puternic conflict interior
declansat de dorinta lui de a fi bogat.Mesajul artistic fixeaza idea ca conflictul
nuvelei este complex, de natura(CONFRUNTAREA A DOUA LUMI DIFERITE),
psihologica si morala(LUPTA DINTRE BINE SI RAU). Astfel, din perspectiva sociala,
nuvela prezinta un conflict exterior datorat de incercarea lui Ghita de a-si depasi
conditia speciala, pentru care se confrunta cu personajul antagonist, Lica
Samadaul. Din perspectiva psihologica, nuvela prezinta conflictual interior trait de
Ghita care este sfasiat de dorinte puternice si contradictorii: pe de-o parte el vrea
sa ramana cinstit si fericit alaturi de familie, pe de alta parte vrea sa se
imbogateasca repede si fara efort. Semnificatia titlului fixeaza spatial caruia i se
circumscribe actiunea, adica o carciuma construita pe locul unei vechi mori
numita ironic ,,Moara cu noroc’’. Titlul este construit ca o antifraza(SENS
OPUS,RASTURNAT) intrucat moara invocata aici nu mai macina graul, ca simbol al
binelui, ci macina sufletele oamenilor si devine un loc al pierzaniei. Astfel,
naratorul transforma motivul consacrat al hanului ca loc de popas si refugiu intr-
un motiv al decaderii, al dezumanizarii.

Discursul epic se construieste la persoana a 3-a de catre un narrator omniscient

si omniprezent care prezinta actiunea respectand insiruirea cronologica a
evenimentelor pe un fir epic linea. Discursul epic este construit pe principiul
simetriei dintre incipit si final, promovand in ambele fragmente acelasi principiu
de ordin moral, potrivit caruia linistea sufleteasca garanteaza fericirea omului. De
asemenea, atat incipitul, cat si finalul, au in prim-plan un personaj reflector care
sintetizeaza conceptia naratorului cu privire la lume si viata: mama Anei.In text
sunt prezente momentele subiectului:

Expozitiunea prezinta carciuma de la Moara cu Noroc ca fiind asezata la rascruce

de drumuri, izolata de restul lumii, inconjurata de pustietati intunecate.

Intriga este reprezentata de aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu Noroc, un

personaj charismatic, seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi care
tulbura echilibrul familie. El isi impune inca de la inceput regulile, iar Ana, nevasta
lui Ghita intuieste ca acesta este un ,,on rau si primejdios’’. Cu toate ca isi da
seama ca Lica reprezinta un pericol pentru el si familia lui, Ghita nu renunta
datorita ideii de a se imbogati cuprinde faptele si intamplarile textului. Mai intai,
Ghita isiia toate masurile de aparare impotriva lui Lica: merge la Arad sa-si
cumpere douapistoale, doi caini si angajeaza o sluga. Insa din momentul aparitiei
lui Lica, incepeprocesul de instrainare a lui Ghita fata de familie. Devine tot mai
irascibil, nu maizambeste ca inainte, iar pe sotia lui o cam batea. La un moment
dat, Ghita incepesa regrete ca are familie si copii pentru ca nu-si poate asuma
total risculimbogatirii alaturi de Lica. Datorita generozitatii Samadaului, starea
materiala a luiGhita se imbunatateste, doar ca Ghita incepe sa se obisnuiasca cu
raul. El isiindeamna sotia sa joace cu Lica, aruncand-o definitiv in bratele lui si
ajunge sa fieimplicat in furtul de la arendas si in uciderea unei femei si un copil.
Retinut de politie, i se da drumul acasa numai pe “chezasie”. Prin faptul ca jura
stramb la proces, acoperindu-i nelegiuirile lui Lica, Ghita devine complice la
crima.Hotaraste sa-l parasca pana la urma cu ajutorul lui Pintea, insa nu este
sincer nicicu el, oferindu-i dovezi despre vinovatia lui doar dupa ce-si va putea
opri jumatatedin bani.

Punctul culminant este atunci cand Ghita ajunge pe ultima treapta a

degradariimorale si in momentul in care vrea sa se razbune pe Lica isi arunca sotia
in brateleacestuia. Spera pana la sfarsit ca sotia lui va rezista tentatiei, dar
dezgustata delasitatea sotului ei i se daruieste lui Lica tot in mod de razbunare.
Cand isi daseama ca sotia lui, Ana, l-a inselat, o ucide.