Personalitatea creatoare a lui Ion Slavici se manifesta in secolul al 19-lea in
contextual cultural al societatii Junimea, unde Ioan Slavici aduce spiritul ardelenescal satului si al orasului de provincie aflat la rascrucea dintre traditie si modernitate. Arta narativa a lui Slavici se construieste pe tiparul realist a acestui curent literar care are in prim-plan viata sociala si efortul indivizilor de a-si castiga un loc privilegiat in societate asigurat de avere, zestre, mostenire. Acest curent literar propune personaje fascinate de puterea banului construite pe tipologii precum avarul, arivistul. Modalitatile de expresie ale realismului sunt discursul la persoana a 3-a, naratorul omniscient si omnipresent, finalul inchis care nu lasa loc de intreprinderi. In ceea ce priveste modul in care Ioan Slavici isi defineste stilul realist este raportarea continua in filosofia morale. Aceasta defineste lumea ca loc al infruntarii dintre bine si rau, unde cei care fac binele sunt rasplatiti, iar cei care fac raul sunt pedepsiti de o instanta superioara, de o lege mai presus de intelegerea omeneasca. Aceste trasaturi au indreptatit critica literara sa-l numeasca pe Slavici scriitorul realist al literaturii noastre. Opera lui Slavici cuprinde: ,,Nuvele din popor(1872) unde sunt publicate majoritatea nuvelelor lui Slavici, printre care: ,,Padureanca’’ , ,,Budulea Taichii’’ , ,,Popa Tanda’’ , ,,Pacat boieresc’’ , ,,Moara cu noroc’’. Slavici a scris si basme si romanul ,,Mara’’.
Tema nuvelei caracterizeaza prin complexitate si se dezvolta pornind de la
monografia lumii satului ardelenesc la sfarsit de secolul 19 cand oamenii ravnesc spre un loc de frunte in ierarhia sociala.Tematica se completeaza cu aspectul moral al infruntarii(CONFLICTULUI) dintre moralitate (BINE,FRUMOS,ADEVAR) si imoralitate (RAU,COMPROMIS,MINCIUNA,CRIMA). Tematica psihologica se defineste in jurul personajului Ghita, cel care traieste un puternic conflict interior declansat de dorinta lui de a fi bogat.Mesajul artistic fixeaza idea ca conflictul nuvelei este complex, de natura(CONFRUNTAREA A DOUA LUMI DIFERITE), psihologica si morala(LUPTA DINTRE BINE SI RAU). Astfel, din perspectiva sociala, nuvela prezinta un conflict exterior datorat de incercarea lui Ghita de a-si depasi conditia speciala, pentru care se confrunta cu personajul antagonist, Lica Samadaul. Din perspectiva psihologica, nuvela prezinta conflictual interior trait de Ghita care este sfasiat de dorinte puternice si contradictorii: pe de-o parte el vrea sa ramana cinstit si fericit alaturi de familie, pe de alta parte vrea sa se imbogateasca repede si fara efort. Semnificatia titlului fixeaza spatial caruia i se circumscribe actiunea, adica o carciuma construita pe locul unei vechi mori numita ironic ,,Moara cu noroc’’. Titlul este construit ca o antifraza(SENS OPUS,RASTURNAT) intrucat moara invocata aici nu mai macina graul, ca simbol al binelui, ci macina sufletele oamenilor si devine un loc al pierzaniei. Astfel, naratorul transforma motivul consacrat al hanului ca loc de popas si refugiu intr- un motiv al decaderii, al dezumanizarii.
Discursul epic se construieste la persoana a 3-a de catre un narrator omniscient
si omniprezent care prezinta actiunea respectand insiruirea cronologica a evenimentelor pe un fir epic linea. Discursul epic este construit pe principiul simetriei dintre incipit si final, promovand in ambele fragmente acelasi principiu de ordin moral, potrivit caruia linistea sufleteasca garanteaza fericirea omului. De asemenea, atat incipitul, cat si finalul, au in prim-plan un personaj reflector care sintetizeaza conceptia naratorului cu privire la lume si viata: mama Anei.In text sunt prezente momentele subiectului:
Expozitiunea prezinta carciuma de la Moara cu Noroc ca fiind asezata la rascruce
de drumuri, izolata de restul lumii, inconjurata de pustietati intunecate.
Intriga este reprezentata de aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu Noroc, un
personaj charismatic, seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi care tulbura echilibrul familie. El isi impune inca de la inceput regulile, iar Ana, nevasta lui Ghita intuieste ca acesta este un ,,on rau si primejdios’’. Cu toate ca isi da seama ca Lica reprezinta un pericol pentru el si familia lui, Ghita nu renunta datorita ideii de a se imbogati cuprinde faptele si intamplarile textului. Mai intai, Ghita isiia toate masurile de aparare impotriva lui Lica: merge la Arad sa-si cumpere douapistoale, doi caini si angajeaza o sluga. Insa din momentul aparitiei lui Lica, incepeprocesul de instrainare a lui Ghita fata de familie. Devine tot mai irascibil, nu maizambeste ca inainte, iar pe sotia lui o cam batea. La un moment dat, Ghita incepesa regrete ca are familie si copii pentru ca nu-si poate asuma total risculimbogatirii alaturi de Lica. Datorita generozitatii Samadaului, starea materiala a luiGhita se imbunatateste, doar ca Ghita incepe sa se obisnuiasca cu raul. El isiindeamna sotia sa joace cu Lica, aruncand-o definitiv in bratele lui si ajunge sa fieimplicat in furtul de la arendas si in uciderea unei femei si un copil. Retinut de politie, i se da drumul acasa numai pe “chezasie”. Prin faptul ca jura stramb la proces, acoperindu-i nelegiuirile lui Lica, Ghita devine complice la crima.Hotaraste sa-l parasca pana la urma cu ajutorul lui Pintea, insa nu este sincer nicicu el, oferindu-i dovezi despre vinovatia lui doar dupa ce-si va putea opri jumatatedin bani.
Punctul culminant este atunci cand Ghita ajunge pe ultima treapta a
degradariimorale si in momentul in care vrea sa se razbune pe Lica isi arunca sotia in brateleacestuia. Spera pana la sfarsit ca sotia lui va rezista tentatiei, dar dezgustata delasitatea sotului ei i se daruieste lui Lica tot in mod de razbunare. Cand isi daseama ca sotia lui, Ana, l-a inselat, o ucide.