Moara cu noroc

Nuvelele lui Slavici , aparute in 6 volume , au contribuit la progresul literaturii romane in directia oglindirii realiste a vietii sociale . In aceste nuvele intalnim o ampla reflectare a vechilor randuieli rurale , a obiceiurilor si datinilor , a credintelor si superstitiilor , a morale si prejudecatilor oamenilor simpli , un autentic tablou etnografic , psihologic si social al satului transilvanean , Unul dintre "pacatele" pe care Slavici le-a sanctionat necrutator a fost patima banului . Nuvela "Moara cu noroc " publicata in anul 1880 si reprodusa un an mai tarziu in volumul "Novele din popor " alaturi de nuvelele "Scorman " , "La crucea din sat " . "Crucile rosii " , "Budulea Taichii " , "este o nuvela solida cu subiect de roman " dupa spusele lui George Calinescu . Opera lui Slavici , dupa Magdalena Popescu prezinta trei etape : prima etapa a idealismului si reveriei , a doua dramatica si obsesiva iar a treia didactica si instructiva . Cea mai reprezentativa parte a operei sale o constituie nuvelele asupra carora critica a spus ca ilustreaza estetica realista . Nuvela este o specie a genului epic in proza , cu o constructie riguroasa , mai ampla decat a schitei sau a povestirii , avand un fir narativ central , accentul punandu-se pe caracterizarea personajelor . Acestea sunt relativ putine , caracterizate succint si graviteaza in jurul personajului principal .Este o nuvela psihologica deoarece s-a dezvoltat pe fundamentul realismului si naturalismului , avand caracteristicile specifice -subiectul dezvaluie procesul de parvenire al eroului Ghita , sunt studiate caracterele oamenilor simpli , personajele sunt conflictuale , dilematice , cu o intriga interioara marcata de nelinisti , in razboi nedeclarat cu realitatea , care pana la urma invinge . Naratorul este unul omniscient , neimplicat care realizeaza naratiunea la persoana a III -a , aceasta fiind una realista ,heterodiegetica , auctoriala . Relatarea evenimentelor este realizata in mod linear , iar inlantuirea dintre capitole se face treptat , faptele fiind credibile si verosimile .PE langa perspectiva narativa , focalizarea fiind zero ,intervine si tehnica punctului de vedere prin interventiile batranei , personaj episodic care exprima mesajul moralizator , reprezentand vocea intelepciunii .Prin intentia moralizatoare ,nuvela este realista cu note clasice : omul" sa fie fericit cu saracia sa " , "asa le-a fost data " .

Pe langa functia de dramatizare a actiunii , care capata astfel accente scenice , dialogul este si o modalitate de caracterizare a personajelor .Monologul se imbina cu dialogul , monologul interior adresat si cu stilul indirect liber , acestea fiind principalele mijloace de investigare psihologica a personajelor .Descrierea este prezenta in toate formele ei , de la prezentarea obiectelor , a interioarelor , a vestimentatiei pana la portretele si descrierile de cadru si atmosfera : " Daca aruncai privirea imprejur , la dreapta si la stanga vedeai drumul de tara serpuind spre culme , iar la vale ...nu zareai decat iarba si maracini " .Aceasta secventa descriptiva are rolul nu numai de a plasa actiunea in spatiu ci si de a anticipa , prin sugestii simbolice evolutia si deznodamantul tragic al personajelor .Stilul nuvelei este sobru , concis si fara podoabe artistice . Limbajul este unul regional ardelenesc , intelesul clasic fiind sustinut si prin zicale si proverbe populare . Tema nuvelei o constituie consecintele pe care setea de inavutire le are asupra destinului omului .Aceasta tema sustine caracterul psihologic al nuvelei tratand efectele nefaste ale banului intr-o societate ardeleneasca la sfarsitul secolului al XIX-lea .Nuvela prezinta in primul rand un conflict intern trait de Ghita care este sfasiat de dorinta contradictorie de a se inavuti alaturi de Lica , dar, in acelasi timp , de a ramane si om cinstit si un conflict extern complex , de natura sociala , dar si morala si psihologica . Titlul este unul ironic deoarece toposul ales - carciuma "Moara cu noroc " inseamna de fapt moara cu ghinion pentru ca usurinta castigurilor de aici ascunde abateri etice grave . Actiunea nuvelei este plasata in spatiul campiei ardelene , in lumea crescatorilor de porci . Ea se deruleaza pe parcursul unui an ,intre doua repere spatiale cu valoare religioasa : Sfantul Gheorghe si Paste .In final apa si focul purifica locul , proces numit catharsis .Compozitia este clasica , solida , alcatuita din 17 capitole . Nuvela debuteaza cu o filozofie a vremii , rostita de batrana .

Expozitiunea consta in prezentarea situatiei economice , familiale si sociale ale lui Ghita .Nemultumit fiind de statutul de cizmar si de saracia pe care trebuia sa o infrunte zilnic , Ghita nu asculta sfatul soacrei sale si hotaraste sa ia in arenda pentru cativa ani carciuma de la "Moara cu noroc " , pentru a se face om cu stare . Un timp afacerile prospera , incat seara se aduna toti membrii familiei si numara cu satisfactie banii adunati peste zi .Echilibrul familiei se distruge in momentul in care Lica Samadaul , seful porcarilor de prin partea locului , apare . Acest moment reprezinta intriga intrucat va declansa un sir de fapte prezentate in desfasurarea actiunii , ce vor avea ca efect degradarea morala si sufleteasca a eroului . Constientizand faptul ca a-l infruntanpe Lica inseamna a renunta la toata agoniseala de pana acum, Ghita accepta targul si ii devine complice .Este multumit in momentul in care Lica il rasplateste cu sapte porci desi isi da seama ca sunt furati .Treptat insa ,incepe sa il mustre constiinta ,nestiind cum sa impace dorinta de a ramane om cinstit cu tentatia banului .Se inchide in sine ,se indeparteaza de familie , face compromis dupa compromis ,pana ajunge a nu se mai recunoaste el insusi .Degradarea sa morala culmineaza cu juramantul stramb la procesul intentat lui Lica ,sub acuzatia de crima si jaf .Ghita sustine ca nu l-a vazut parasind carciuma in noaptea crimei .Vrand sa se salveze , il da in vileag pe Lica lui Pintea , jandarmul , si el fost samadau si dusman de moarte al lui Lica .Pun impreuna la cale un plan de razbunare si ii intind o cursa lui Lica pentru a-l prinde cu jaful asupra lui. Cel care va cadea insa in cursa mai intai este insusi Ghita ,care o ucide pe Ana din gelozie , fiind dupa aceea omorat de Raut ,omul lui Lica .Punctul culminant consemneaza si moartea lui Lica ce se sinucide aruncandu-se cu capul intr-un stejar pentru a nu fi prins de jandarm .Slujitorii lui dau foc morii ,unde ard si trupuri'e celor doi soti . Deznodamantul o aduce din nou in centrul atentiei pe batrana care contempland dezastrul , pune tot pe seama destinului . Simetria inceputului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului . Simbolistica initiala a drumului se completeaza in final sugestia drumului vietii care continua si dupa tragedie : "apoi ea lua copiii si pleca mai departe "

Tehnicile narative folosite sunt paralelismul , antiteza si gradatia , pauza descriptiva ,introspectia , fluxul constiintei , monologul interior si anticiparea . Paralelismul se dezvolta la nivelul constructiei dintre prolog si epilog , dar si la nivelul evolutiei personajului de la statutul de om cinstit la cel de om necinstit care poate disimula in fata autoritatilor .Antiteza si gradatia se releva la nivelul conflictului interior dintre Ghita si sine , cat si la nivelul altor doua conflicte secundare ,in climax deoarece gandurile si sentimentele lui Ghita se dezvolta ascendent pana la deznodamant . Pauza descriptiva apare in expozitiune cand naratorul prezinta fiecare element din imprejurimi precum si cele cinci cruci care demonstreaza ca locul este insemnat . Introspectia este completata de fluxul constiintei si releva statutul personajului de reflector al propriilor sentimente , ganduri si fapte . Prin monologul interior se accentueaza analiza psihologica dar se evidentiaza si rolul elementelor paraverbale . Anticiparea se regaseste la nivelul prologului si expozitiunii prin relatiile antonimice dar si prin relevarea unor elemente cheie - "moara cu noroc " , loc binecuvantat de cinci cruci .

In centrul nuvelei se afla Ghita ,personajul principal ,unul dintre cele mai reprezentative personaje din literatura noastra .El se impune prin complexitate si

puterea de individualizare iar destinul sau ilustreaza consecintele nefaste ale setei de inavutire .Complexitatea si capacitatea de a ne surprinde in mod convingator fac din Ghita un personaj rotund . Procesul devenirii lui Ghita este surprins prin mijloacele moderne ale analizei psihologice , monologul interior si dialogul polemic , faptele si gandurile acestuia si prin insumarea opiniilor celorlalte personaje . Devenirea sa tragica se adanceste prin caderea sa dintr-o ipostaza in alta , dinspre omul moral spre cel imoral . Prima ipostaza , prezentata prin intermediul caracterizarii indirecte , este aceea de om moral care respecta codul etic al comunitatii si tine la respectul oamenilor . Ca adevarat "pater familias " el manifesta iubire si responsabilitate fata de ai sai , dorinta de a-i proteja si dorinta de autodepasire spre mai binele familiei .Acestui model uman i se asociaza dimensiunile unui erou civilizator ce vrea sa instaureze autoritatea legilor morale in lumea salbatica aflata sub stapanirea samadaului : "Dar binecuvantat era locul acesta de cand venisera carciumarul cel nou cu nevasta lui tanara si soacra-sa cea batrana " . Harnicia si priceperea eroului , destoinicia si spiritul lui practic se vadesc in rapiditatea cu care transforma hanul din ruina intr-un loc cautat de drumetii care nu mai vorbeau despre "Moara cu noroc " ci despre "carciuma lui Ghita " .Imaginea casnica a serilor de sambata , in care Ghita numara castigul de peste saptamana cu Ana si cu batrana , evidentiaza regimul sufletesc asociat al acestei prime ipostaze :multumire interioara , echilibru , incredere in sine , optimism ,fericire calma impartasita cu familia .Cand linistea celor cinci este tulburata de aparitia lui Lica Samadaul , Ghita incearca sa i se impotriveasca ferm si demn. Numai ca , prima eroare - de a nu renunta la arenda hanului cand intelege ca nu poate ramane acolo impotriva vointei lui Lica - declanseaza situatia de criza . Caracterizarea indirecta prin nume subliniaza faptul ca Ghita poarta numele desacralizat al Sfantului Gheorghe , astfel el nu poate fi decat antieroul care se lasa invins de balaur .

Cea de-a doua ipostaza aduce in prim - plan omul dilematic care penduleaza intre dorinta de a ramane om cinstit si ispita castigului nemuncit .

Vointa si forta launtrica ale lui Ghita se naruie treptat , sub ispita navalnica de a "vedea banii gramada inaintea sa " si sub influenta fortei malefice a lui Lica .Sfasiat de imbolduri si trairi sufletesti contradictorii , Ghita se inchide in sine , refuza comunicarea cu Ana si devine taciturn , sumbru , irascibil .In lupta cu binele , teama , suspiciunea , sentimentul instrainarii alterneaza cu sentimentul culpabilitatii . In raport cu celelalte personaje , grija tandra si duiosia sunt tot mai des inlocuite de raceala si vorba rastita , el ajungand sa-si doreasca sa "n-aiba copii si nevasta " . Ghita cearta slugile ,e mohorat , violent , ii plac jocurile crude si primejdioase , are gesturi de brutalitate fata de Ana pe care pana atunci o ocrotise ca pe un copil . O arunca in bratele Samadaului dintr-o pornire irationala spre autodistrugere : "Joaca muiere , parca are sa-ti ia ceva din frumusete" desi " fierbea in el cand li se vedea fata strabatuta de placerea jocului " . In relatia cu celelalte personaje , Ghita alege duplicitatea , vrand sa para "om cinstit " dar devine partas si complice la faptele necinstite ale Samadaului .Scena procesului reprezinta un moment cheie in devenirea personajului . Desi convins de vinovatia lui Lica in jefuirea arendasului si in dubla crima din padure , Ghita depune marturie falsa contribuind la disculparea lui Lica si condamnarea lui Sila Boariu si a lui Buza-Rupta . Optiunea eroului este determinata nu de frica ci de constiinta faptului ca Lica are stapani puternici care il protejeaza : "Lica nu e om singur , ci un intreg rand de oameni din care unii se razbuna pe altii " . Ghita este astfel nu numai victima patimei de imbogatire ci si invinsul unui destin tragic . Intelegand ca si-a distrus iremediabil casnicia si viata , se observa prin comportament ca renunta la jocul dublu si la disimularea geloziei si a urii si actioneaza intaia oara cu fermitate . Revenirea la valorile morale autentice nu mai este cu putinta si eroii vor plati cu viata abaterea de la norma etica .

Ana este un personaj plat care se structureaza pe o singura trasatura de caracter si care foloseste drept referinta personajelor implicate in conflict . Ea este introdusa in naratiune tocmai pentru a contribui la conturarea mai pregnanta a lui Ghita :

"Prea tanara , prea asezata si oarecum prea blanda din fire " ; ea este prima care inregistreaza schimbarea de comportament a sotului . Pe un alt plan ea evolueaza in acelasi ritm cu Ghita . La inceput Ana era tanara si frumoasa , fragila si subtirica , reprezentand un model de frumusete feminina , de bunatate si duiosie .In spatele acestei imagini , se ascunde insa o femeie apriga si inteligenta care isi apara din toate puterile familia . Bun cunoscator al psihologiei feminine , Slavici sondeaza adancurile sufletesti ale Anei si observa procesul prin care iubirea este inlocuita treptat de dispret .Ea il accepta pe Lica mai intai din dorinta de a-si recastiga sotul si in final din placere . Respinsa de Ghita , care nu mai face din ea un tovaras si un martor , Ana se lasa atrasa de Lica . Ea invata sa glumeasca desucheat , confunda depravarea cu joaca . Ramane in carciuma crezand ca astfel se va razbuna pe indiferenta sotului sau , insa , se va trezi cu spaima , instrainata de sine si cerand Samadaului sa o ia de acolo. Uciderea ei reprezinta singura finalizare posibila a unui destin care si-a pierdut esenta , imposibil de recastigat . Desi personaj negativ , Lica este fascinant prin vraja malefica pe care o raspandeste in jur. Intrarea sa este pregatita minutios de narator care da tot felul de informatii despre statutul de samadau .Nicolae Iorga spunea ca "Lica este cel mai viu dintre peronajelei nuvelei "Moara cu noroc" , cel mai bine reprezentat si cel mai inteligibil " . Spre deosebire de celelalte personaje , lui Lica i se face si potretul fizic , din perspectiva Anei , care este impresionata si infricosata totodata de barbatia infatisarii lui , de autoritatea si siguranta pe care le degaja : "Lica , un om de treizeci de ani , inalt , uscativ , supt la fata , cu mustata lunga , cu ochii mici si verzi si cu sprancenele dese ... . Lica era porcar , insa din cei ce poarta camasa subtire si alba ca floricelele ,pieptar cu bumbi de argint . " .Lica vine la moara si cere imperativ sa vorbeasca cu carciumarul , desi este intampinat de cele doua femei care se ofera sa ii raspunda la intrebari . Inca de la intrarea lui in scena , Lica se comporta ca un stapan peste oameni si locuri . Inteligent , bun cunoscator al firii omenesti , el se conduce dupa un cod moral propriu , in afara legilor si a statului .

Consider ca opera literara "Moara cu noroc " de Ioan Slavici este o nuvela psihologica deoarece are toate trasaturile acestei specii literare : analiza

conflictului interior al personajului principal ,urmareste procesul instrainarii lui Ghita fata de familie si degradarea morala a acestuia produsa de ispita imbogatirii . "Viziunea slaviciana ar fi putut sa ia drept epigraf cuvintele marchizului de Custine : << Frica e molipsitoare ca tristetea >> intregind marginea unei societati careia colegii de generatie al prozatorului ardelean ii detectasera numai geografia ultimului termen : tristetea numita <<deceptionism >> sau <<pesimism>> . " (Mircea Zaciu - "Viaticum " )