Testament

Termenul de arta poetica a fost pus in circulatie de Aristotel prin Poetica dezvoltat apoi de Horatiu prin epistola Ad Pisones , apoi de Boileau care scrie Arta poetica ce reprezinta canonul clasicismului .In aceste opere , arta poetica este o lucrare teoretica referitoare la principiile , limitele , legile esentiale ale artei literare in general , o expunere sistematica a unui ansamblu de precepte referitoare la creatia poetica .Derivata din prima acceptie , pastrand deci caracterul programatic si teoretic al artelor poetice clasice , arta poetica a capatat si semnificatia de apologie a propriei arte . Tudor Arghezi este unul dintre cei mai importanti poeti moderni deoarece , dupa Eminescu , acesta reprezinta al doilea moment de evolutie al limbajului poetic romanesc . Mutatia pe care o aduce nu este una la nivelul structurii ci este una la nivelul sintactic . Criticii au observat la Eminescu si si Arghezi reprezinta doua ipostaze : una a curgerii line si cealalta a curgerii bolovanoase .Daca momentul Eminescu a reprezentat un moment de cristalizare a limbajului poetic , momentul Arghezi semnifica zguduirea , spargerea tiparelor moderne . Acesta vine sa distruga structura frazei , figura de stil obisnuita fiind dislocarea . Dupa debutul Macedonskian (debuteaza in revista Liga crestina a lui Macedonski cu poezia Tatal meu ) , Tudor Arghezi isi incepe efectiv cariera la Linia dreapta . El debuteaza in 1927 cu volumul Cuvinte potrivite unde asaza ca poezie de inceput poezie Testament care este considerata arta poetica deoarece ea dezvolta cele doua metafore dominante ale poeziei argheziene :revolta sau negarea unei autoritati si artistul vazut ca mestesugar , ca artizan care faureste limbajul poetic . De asemenea prezinta conceptia poetului despre valoarea estetica a poeziei (de exemplu : orice cuvant capata valente poetice daca este bine potrivit ; preluarea conceptiei lui Baudelaire estetica uratului-orice cuvant poate deveni obiect estetic , poezia poate fi si o floare a raului ) si despre rolul poetului (frumosul aryistic se obtine prin truda , inspiratia se subordoneaza mestesugului Cuvinte potrivite ) .

Critica literara a indentificat in poezia lui Arghezi replica de secol XX a miracolului eminescian . Poetul s-a afirmat , a produs o innoire a poeziei comparabila doar cu cea savarsita de Eminescu .Trei sunt caracteristicile prin care universul arghezian este opus celui eminescian :materialitatea limbajului , componenta ludica a poeticii sale si interesul pentru universul realismului . Estetica uratului este reprezentata in volumul Flori de mucigai dar si in ciclul Agate negre unde printr-o metafora si un oximoron ni se prezinta o viziune a poetului arghezian asupra categoriilor estetice cu trimitere la estetica uratului de Karl Rosenkrantz . Tema poeziei exprima conceptia despre arta a lui Arghezi si defineste intreaga creatie lirica a poetului , in care cuvantul este atotputernic , stapan absolut al Universului , iar opera literara este rodul harului divin si al trudei . Titlul este sugestiv pentru ideea fundamentala a poeziei , aceea a relatiei dintre generatii si responsabilitatii urmasilor fata de mesajul primit de la strabuni . De asemenea, titlul ilustreaza si in sens propriu faptul ca poezia este un act oficial intocmit de poet , prin care lasa mostenire urmasilor opera sa literara :Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte / Decat un nume adunat pe-o carte . Creatia literara constituie o acumulare spirituala , mostenita de la strabunii mei , realizata cu mult effort si in mod evolutiv : prin rapi si gropi adanci /Suite de batranii mei pe branci . Continuarea traditiei strabune si a operei infaptuite de stramosi , constituie o treapta in evolutia spiritual a omenirii , simbolizata aici prin fiule , o adresare directa care da poeziei un ton familiar , intim , ce apropie predecesorii de viitorime :si care tanar sa le urci te-asteapta /cartea mea-I fiule o treapta .

Ca mesager al trudei si durerii strabunilor , poetul asaza cartea la capataiul civilizatiei omenesti , cu indemnul din nou adresat direct , de a respecta acest bun spiritual si de a-l adduce spre progress asemuind opera cu Biblia : Asaz-o cu credinta capatai /Ea e hrisovul cel dintai . Evolutia spirituala este ilustrata prin instrumentele pe care poetul le enunta in poezie de la munca fuzica, sapa , brazda ,omenirea a progresat catre o activitate intelectuala ,condei , calimara : Ca sa schimbam acum , intaia oara /Sapa-n condei si brazda-n calimara . Limbajul poetic vine din vorbirea batranilor , din limba populara ; izvoarele creatiei poetice si poezia insasi sunt redate prin metafore si sintagme poetice dispuse in serii opuse : Din graiul lor cu -ndemnuri pentru vite /Eu am ivit cuvinte potrivite , cenusa mortilor-Dumnezeu de piatra . Inovatia stilistica argheziana face ca poetul sa valorifice cuvintele in sens esthetic , sa le dea o noua semnificatie , intrucat cuvantul este atotputernic : Le-am prefacut in versuri si icoane , /Facu-I din zdrente muguri si coroane [] Cuvantul arghezian este omnipotent , el poate sa mangaie sau sa pedepseasca , sa aline sau sa ocarasca : Am luat ocara si torcand usure /Am pus-o cand sa-mbie, cand sa-njure . Cuvantul este divin , este dat de Dumnezeu , poetul facand trimitere la Biblie unde se spune ca mai intai a fost cuvantul iar generatiile viitoare au datoria de a-l pastra si al inalta : Am luat cenusa mortilor din vatra/ Si am facut-o Dumnezeu de piatra /Hotar inalt cu doua lumi pe poale /Pazand in piscul datoriei tale

Datoria poetului este aceea de a ilustra in poezia sa simbolizata prin vioara , durerile neamului romanesc , imaginea groteasca a stapanului jucand ca un tap injunghiat fiind subliniata de idea biciului rabdat intors in cuvinte , ca symbol al izbavirii si pedepsirii celor ce au provocat suferintele . Limba poetica in care sunt exprimate aceste idei este surprinzatoare prin inovatie stilistica , Arghezi aducand in literature romana estetica uratului , o noua maniera literara de a exprima frumosul , dandu-I astfel o noua valoare : Din bube , mucegaiuri si noroi /Iscat am frumuseti si preturi noi . Tudor Arghezi considera poezia o domnita rasfatata , aleasa , plina de sensibilitate si de noblete spiritual Intinsa lenesa pe canapea /Domnita sufera in cartea mea . Ultima strofa da o definitie concreta asupra poeziei literare care , in conceptia lui Arghezi , este o imbinare armonioasa intre har , talent , truda si effort , intre care exista o uniune perfecta : Slova de foc si slova faurita/Imperecheate-n carte se marita defineste metaphoric poezia , in egala masura har si mestesug . Limbajul artistic se individualizeaza in intreaga noastra literature prin modalitati originale si inovatoare, metafore surprinzatoare ca semnificatii pentru sensul de opera ; poetul foloseste o multitudine de metafore :Dumnezeu de piatra , ciorchini de negi ; epitetele se disting prin inovatie , prin alaturarea de cuvinte surprinzatoare : dulcea lui putere , durerea surda si amara ; sintaxa surprinde prin inversarile de topica si dand in varf ca un cirochin de negi /Rodul durerii de vecii intregi ; limbajul popular este semnificativ in poezie prin expresiile si cuvintele populare : pe branci ,plavani Versurile au o metrica variabila iar lexical este abrupt , colturoz in consonanta cu asprimea ideilor transmise .

Ca o concluzie , Testament de Tudor Arghezi este o arta poetica de sinteza pentru orientarile poeziei interbelice , cu elemente traditionale si moderniste . In viziunea critica a lui Ovidiu Crohmalniceanu Arghezi a deschis princepialele drumuri ale poeziei romanesti interbelice. Miraculoasa e siguranta cu care a intuit aproape toate formele liricii modern [] e placa turnata a liricii romanesti . Orice act creator spiritual implica si cultul poetului pentru traditie , pentru stramosi si totodata responsabilitatea creatorului fata de urmasi , idee exprimata de Arghezi in mod explicit : Poezia e insati viata , e umbra si lumina care catifeleaza natura si da omului senzatia ca traieste cu planeta lui in cer . Pretutindeni in toata natura este poezie ca si cum omul si-ar purta capul cuprins intr-o aureola de icoana .