La primul trb sa scrii date despre autor si încadrarea textului în nuvela psihologica , la itemul 2 trb sa

scrii 2 scene narative , iar la al 3 lea trb sa scrii strctura nuvelei si estetica

Moara cu noroc
Argumentare nuvela psihologica

Ioan Slavici este un important scriitor din a doua jumatate a sec 19, reprezentat de seama junimii lui
titu maiorescu, al realismului inclus alaturi de creanga caragiale si eminescu in epoca marilor clasici.

In timp ce creanga si eminescu reprezentau spiritul moldovei, caragiale pt spiritul munteniei, Slavici
va fi un scriitor pt spiritul transilvanean.

Se naste intr-o familie saraca din satul Shiria din orasul Arad, tatal lui fiind cojocar. Acesta isi dorea
ca fiul sau sa devina avocat, visul lui se implineste. De la scoala din Shiria se duce la cea din Arad, apoi
in Timisoara iar bacul il va da la Satul Mare. Pt studii superioare merge la Viena, sustinand examenul
de stat si devenind avocat. Cea mai apreciata profesie de Slavici a fost cea de profesor,pt a schimba
lumea, pe langa cele de avocat si jurnalist.Acesta aprecia faptul ca trebuie sa lucrezi cu tine insuti , sa
fi exemplul echilibrului.

Ioan Slavici tintea spre un ideal moral: cel ce iubeste inspira iubire, se fereste de conflicte, nu
deranjeaza, e rabdator, drept si de buna credinta , nu minte , nu se pierde in nimicuri si e modest nu
e numai un bun educator ci si un om bun si vrednic de stima si respectul tuturor, om model pt viitorii
oameni.

Un episod care ii va schimba destinul, este cel in care slavici il intalneste pe Eminescu la viena

Acesta ii propune sa publice in Convorbiri literare iar mai tarziu sa se stabileasca la iasi

Debutul lui salvici sa lansat cu comedia '' fata de birau'' care a fost un esec, care la determinat pe
slavici sa aleaga definitiv pt creatia literara registrul sobru

Intreaga opera literara a fost adunata in 14 volume.

Printre operele sale de reneume amintim: Mara, Popa tanda, Budulea Taichi, cat si Moara cu noroc, o
nuvela de analiza psihologica, apreciata de critici literari precum tudor vianu care afirma ca Ioan
slavici introduce oralitatea populara in scriile sale inaintea lui Creanga. In plus, acesta apreciaza la
Slavici limbajul abstract folosit in povestirea sentimentelor si crizelor morale ale personajelor.

Tinand cont de particularitatile textului, Moara cu Noroc se incadreaza in specia genului epic prin
faptul ca este scrisa in proza, are ca mod de expunere predominant naratiunea, gandurile si
sentimentele naratorului se transmit indirect prin intermediul personajelor si actiunilor lor.
Moara cu Noroc este un text epic care prin elementele esentiale de continut se incadreaza in nuvela,
textul are o intindere medie, urmarind un singur fir narativ principal si alte cateva secundare, cu
accentul pus pe evolutia protagonistului.

Este considerata o nuvela de analiza psihologica pentru ca, predominant, subordonand naratiunea
specifica unei opere epice, este monologul interior, inserat prin secvente citate pentru a arata
fidelitatea cu care reda gandurile si sentimentele protagonistului: Trei ani, numai trei ani am sa pot
sta aici si ma pun pe picioare incat sa lucrez cat 10 calfe si sa dau altora de carpit", ,,Ano, gresesti
cand crezi ca trebuie sa te temi de Lica"

O alta tehnica prin care Moara cu Noroc devine nuvela de analiza psihologica este cea de conflict
moral in care personajele isi exteriorizeaza direct dorintele si temerile. Lica este explicit cand ii cere
lui Ghita bani pentru afacerile sale, iar Ghita, pentru a tempera din avantul lui Lica, invoca pe sotie ca
element care ar putea sa le tulbure colaborarea: ,,Adu-mi cheile.....toate cheile:De la saltarul mesei ,
de la dulap,. de la orice lada" Alaturi de replica lui Ghita :,,Atunci ia cat iai, dar fi cuminte si mai lasa
ca sa nu simta nevasta-mea si soacra-mea"

O a treia tehnica utilizata pentru a da textului aspect de nuvela psihologica e aceea a inregistrarii
reactiilor pe care le simt personajele in planul interior, fie a constiintei, fie a laturii fizice provocate de
replicile si actiunile altor personaje.Naratorul omniscient cunoaste planul psihologic al
protagonistului care nu are niciun fel de secrete pentru el, la fel cum nici planul exterior nu va avea
secrete. Un exemplu ilustrativ identificam in cap V:,,Ghita ar fi avut pofta sa sara la el si sa-l sfasie in
bucati, dar nu putea pentru ca ceilalti doi erau in apropiere....ii era parca ii seaca sangele din vine"

Si acordul in natura si grija sufleteasca a personajelor ii ofera textului lui Slavici aspect de nuvela
psihologica. Sentimenul ca nu mai are scapare, ca ochiul lui Dumnezeu il urmareste si pe pedeapsa
este iminenta sunt simbolizate in secventa narativa din cap XV cand Lica se adaposteste in biserica
din Fundureni: ,,Ploaia se varsa siroaie si se batea de acoperamantul bisericii, ferestrele mari
zanganeau mereu sub zguduitura trasnetului, fulgerele luminau intr-una chipurile sfintilor ce priveau
tinta, cu ochii lor nemiscati la omul abatut din cale...."

Un al doilea argument care incadreaza Moara cu Noroc in tipologia operelor de analiza psihologica il
constituie constructia celor 2 planuri: exterior si interior

Rod al unui narator omniscient, planul exterior devine de altfel un aspect in care nuvela se incadreaza
in realism. Naratorul face numeroasa trimiteri troponimice ardelenesti: Ineu, Oradea, Fundureni.
Ilustreaza evenimente importante din viata protagonistului: procesul, calcarea arendasului, popasul
femeii de 28 de ani.

Planul exterior asimileaza ca particularitati veridicul si verosimilul implicand personajul mai ales la
nivelul actiunilor.

Planul interior ocupa un loc important in economia nuvelei psihologice, naratorul sondand cu
minutiozitate cu tot ce se intampla in sufletul lui Ghita. El surprinde starile personajului care sunt
antitetice, fluctuante, personajul nereusind sa se stabileasca definitiv pe nicio stare: cand se hotara
sa-i fie complice lui Lica il cuprindeau remuscarile ca a devenit un om imoral si cand se hotara sa fie
moral, incepea sa aiba regrete pentru ca pierdea timp pretios ce l-ar fi putut imbogati.
Conflictul exterior, care apartinep planului realitatii, pune in dizarmonie pe Lica cu Ghita, prin
solicitarea sa , de a-i deveni complice, Lica ii ia libertatea lui Ghita . Conflictul exterior in urma caruia
Ghita ramane total dezamagit de sine, de alegerile facute pana atunci, astfel incat conflictul exterior
genereaza un furtunos conflict interior

Conflictul interior e de natura umana(morala), apare prin scindarea constiintei lui Ghita. Pe langa
Ghita de altadata care intelegea sa se imbogateasca prin harnicie dar intr-un ritm lent, se naste noul
Ghita, tentat de posibilitatea de a se imbogati rapid incalcand morale etice.

O prima scena narativa ilustrativa pentru tema realista a consecintelor devastatoare pe care le are,
dorinta de imbogatire e cea din secventa capitolului al treilea ce surprinde prima aparitie lui Lica la
han. Dupa indrazneala a 3 insi care au venit la han facand consumatie fara sa plateasca, anuntand ca
seful lor, Lica, va regla cu hangiul, venirea lui Lica este intampinata cu prudenta de Ghita. Lica se
comporta ca un stapan al locurilor, ignorand nepoliticos pe Ana si batrana , adresand lui Ghita
intrebari aluzive. Punea intrebari stiind raspunsurile lor sa inspaimante pe noul carciumar. Moartea
ungurului, carciumarul cel precedase pe Ghita, avusese o moarte naprasnica, trebuind sa devina
pentru Ghita subiect de meditare, putandu-se repeta in existenta oricui s-ar fi dovedit neobedient
fata de Lica. Scena e mai mult dialogata, replicile ilustrand incapatanarea fiecarui personaj care isi
apara valorile; pe de o parte Lica, suprematia in zona Ineului, iar Ghita, independenta. Pentru a fi clar
fara de Lica, ii marturiseste la intrebarea legata de drumeti ca este discret. Ignorand declaratia, Lica
isi impune vointa prin formula: "Eu vreau sa stiu totdeauna cine umbla pe drum, cine trece pe aici,
cine zice si cine ce face si vreau ca nimeni in afara de mine sa nu stie. Cred ca ne-am inteles?" Scena
simbolizeaza intalnirea a doua tipologii umane: acelui care este necrutator cu ceilalti , isi construieste
evolutia generand frica si cel care vrea sa evolueze dedicandu-se cinstei si muncii. Simtindu-l pe Lica
foarte puternic, Ghita ii face fata cu mare dificultate, dezvoltand in exterior un limbaj si o atitudine
sigura ("pe carciumar sa nu-l intrebi niciodata caci el vede si aude atat de multe incat el trebuie sa
uite de graba"), iar in interior o slabiciune, o nesiguranta prevestitoare parca mortii ("pe Ghita il trecu
un fel de junghi prin inima" , "Asa raspunse racit in tot trupul")

Scena este ilustrativa pentru schimbarea majora din viata lui Ghita la nivel psihologic si moral. Din
momentul acesta, el va invata disimularea, practicand-o cu o arta ce-l va face imposibil de citit de
catre Ana si batrana. Cu toata maestria sa in disimulare, Lica fiind psiholog ii va intui dezbaterile si
slabiciunile (dorinta de a se imbogati si de a ajunge la oras) speculandu-le pentru a-l transforma in
sluga lui.

O a doua scena narativa ilustrativa pentru tema realista este aparitia lui Lica din capitolul 5. Lica
soseste la moara pe un drum latularnic insotit de 2 calareti. Acestia sunt intampinati de cainii lui
Ghita care pazeau hanul. Lica, cunoscand limba cainilor reuseste sa imblanzeasca dulaii. Ana il
instruieste pe laie sa se duca pe vale in sus de-a lungul rachitelor sa sa ii dea de veste parintelui ca
Lica Samadaul a ajuns la moara.

Ghita cand afla ca Lica a ajuns, sa grebeste sa ajunga la acesta dar este oprit de Ana care il
avertizeaza in privinta porcarilor. Ghita este tulburat de un conflict interior sa ii multumeasca sotiei
sale pentru sfat sau sa ii spune ca greseste.Acum înțelegea și Ghiță gândul nevestei sale, îl înțelegea
și parcă nu-i venea să plece, parcă-i venea să zică: "Ano! greșești când crezi că trebuie să te temi de
Lică".

Intalnirea dintre Lica si Ghita este plina de suspans. Dupa o scurta vorba despre cainii carciumarului,
Lica scoate de la brau un teanc de bucati de piele, insirate pe o veriga de sarma, acelea fiind
insemnele turmelor lui Lica, ce erau puse pe urechea din dreapta a porcilor.Dupa ce lica ii ofera
insemnele lui Ghita, acesta ii da sarcinea de al informa despre cine mana turmele de porci care trec
pe drum. Ghita se confrunta din nou cu un conflict, fie sa respinga oferta samadaului, fie sa devina
informatorul sau. Ghita la inceput refuza propunerea samadaului, dar sub amenintarea ca '' Ori îmi
vei face pe plac, ori îmi fac rând de alt om la Moara cu noroc.''Ghita este pus pe ganduri. Ghita ar
accepta oferta daca ar fi sigur ca nu i-ar mai cere mai mult. Atmosfera devine mai tensionata in
momentul in care Lica manios ii cere Toate cheile: de la saltarul mesei, de la dulap, de la orice ladă si
o parte din banii castigati de Ghita la moara. Ghita este coplesit de emotii ar fi avut pofta sa sara la el
sa il sfasie in bucati. Scena se termina cu un dialog intre samadau si tovarasii sai cum ca Ghita nu ar fi
de incredere.

La nivel compozitional nuvela este alcatuita din 17 capitole. Ea are o structura clasica pentru ca si
capitolul 1 si capitolul 17 se focalizeaza pe imaginea batranei care concentreaza un tip de mentalitate
conservatoare ce promoveaza decenta intotdeauna preferabila lacomiei. Batranei i se ofera rolul
major in nuvela de a o deschide si de a o inchide, repilicile ei fiind daltuite in discursul epic pe
frontispiciul nuvelei ca o intelepciune eterna. Naratorul prefera deschiderea si inchiderea nuvelei
prin vorbele batranei pt ca o autorizeaza sa -i reprezinte inclusiv conceptia lui despre ispita banului.
In timp ce batrana ramane personaj static uni dimensional, Ghita i se opune ca tip uman activ, adept
al emanciparii. De la capitolul 2 pana la 16 urmeaza bogata suita de actiuni la care ghita adera pt a-si
schimba destinul social. Chiar daca vede ca batrana are deptrate, nu gaseste in el puterea de a
recunoaste si de a se intoarce prin cainta spre drumul decentei. Pe langa simetrie, nuvela are un
aspect ciclic. Cei 2 copii ai cuplului ilustreaza noua generatie careia prin liberul arbitru i se va da
posibilitatea sa aleaga intre cumpatare si imbogatire.

Din punct de vedere estetic in nuvela Moara cu noroc actiunile prezentate au caracter veridic si
verosimil.Veridic in nuvela este cronotopul ; pe de o parte, ,toposul reprezentat de arad oradea
salonta ineu fundureni intreaga pusta aradeana descrisa ca o stepa de western autohton, iar pe de
alta parte timpul actiunii fixat intre sf gheorghe si paste de-a lungul unui an de zile. In sfera
verosimilului intra aspecte legate de viata taranilor romani din ardeal confruntati cu tentatia de a-si
parasi satele natale pt a merge in orase pt ca acolo se dezvolta o viata economica intensa sub
impulsul capitalismului si a unei noi industrializari. asa dar nuvela surprinde amplul exsod rural spre
oras care era atunci perceput ca un El dorado (taram imaginar tot fiin din aur). Un alt indicator care
incadreaza nuvela in realism e legat de constructia personajelor care sunt tipice. Tipologia lor este
marcata de un defect dominant: ghita este tipul ambitiosului, Ana tipul femeii adulterine, Lica tipul
justitiarului, Batrana tipul omului intelept

In concluzie, opera literara “Moara cu noroc” de Ioan Slavici este o nuvela psihologica deoarece are
toate trasaturile acestei specii literare, precum analiza conflictului interior a personajului principal,
urmarea procesului instrainarii lui Ghita fata de familie si urmarea degradarii morale al acestuia
produs de ispita imbogatirii.