La mare- Lucian Blaga

Viţe roşii,
viţe verzi sugrumă casele-n lăstări sălbatici
şi vânjoşi-asemenea unor plopi ce-şi
strânâg în braţe prada.
Soarele în răsărit-de sânge-şi spală-n mare
lancile, cu care a ucis în goană noaptea ca pe-o fiară.
Eu
stau pe ţărm şi-sufletul mi-e dus de-acasa.
S-a pierdut pe-o cărăruire-n nesfârşit şi nu-şi gaseşte
drumul înapoi.

Paza bună-Tudor Arghezi

S-a întors cercetătoarea

Să le spuie la surori
Că-i deschisă toata floarea
Şi câmpia, de cu zori.

Şi-au plecat aproape toate

La cules, cu mii si mii,
Lăsând vorbă la nepoate
Să-ngrijească de copii.

Căci muscoii si bondarii

Şi-alte neamuri de pădure,
Pe şoptite, ca tâlharii,
Umblau mierea să le-o fure.

Însă paza-n stupi e bună,

Că târziu, dupi apus,
Colo jos, subt stupi, la lună,
Ei zaceau cu burta-n sus.

Nervi de toamnă-Georoge Bacovia

E toamnă, e foşnet, e somn...

Copacii, pe stradă, oftează;
E tuse, e plânset, e gol...
Şi-i frig, şi burează.
Amanţii, mai bolnavi, mai trişti,
Pe drumuri fac gesturi ciudate -
Iar frunze, de veşnicul somn,
Cad grele, udate.
Eu stau, şi mă duc, şi mă-ntorc,
Şi-amanţii profund mă-ntristează -
Îmi vine să râd fără sens,
Şi-i frig, şi burează.

Zile de toamna - George Coşbuc

Ieri vedeam pe lunca flori

Mandri fluturi zburatori
Si vedeam zburand albine
Ieri era si cald si bine

Azi e frig si nori si vant

Frunzele cad la pamant
Florile stau suparate
Vestejesc de bruma toate

Ieri era frumos pe-afara

Ca-ntr-o calda zi de vara
Azi e toamna pe pamant
Vreme rea si bate vant.

Cărbunii-Octavian Goga

Cărbunii când ţi-or arde-n vatră

În seri de ani târzii şi goi,
Tu stând la lespedea de piatră
Să te gândeşti c-am ars şi noi...

Iar când din ochii de jăratic

Vor tresări scântei-scântei,
Să ştii că visul meu sălbatic
S-a mai aprins o dată-n ei.

Ce te legeni?...-Eminem

- Ce te legeni, codrule,
Fără ploaie, fără vânt,
Cu crengile la pământ?
- De ce nu m-aş legăna,
Dacă trece vremea mea!
Ziua scade, noaptea creşte
Şi frunzişul mi-l răreşte.
Bate vântul frunza-n dungă -
Cântăreţii mi-i alungă;
Bate vântul dintr-o parte -
Iarna-i ici, vara-i departe.
Şi de ce să nu mă plec,
Dacă păsările trec!
Peste vârf de rămurele
Trec în stoluri rândurele,
Ducând gândurile mele
Şi norocul meu cu ele.
Şi se duc pe rând, pe rând,
Zarea lumii-ntunecând,
Şi se duc ca clipele,
Scuturând aripele,
Şi mă lasă pustiit,
Vestejit şi amorţit
Şi cu doru-mi singurel,
De mă-ngân numai cu el!

Floriile-Vasile Alecsandri

Iata zile-ncalzitoare
Dupa aspre vijelii!
Vin Floriile cu soare
Si soarele cu Florii.

Primavara-ncantatoare
Scoate iarba pe campii,
Vin Floriile cu soare
Si soarele cu Florii.
Lumea-i toata-n sarbatoare,
Ceru-i plin de ciocarlii.
Vin Floriile cu soare
Si soarele cu Florii.

Pacat, zau, de cine moare

Si ferice de cei vii!
Vin Floriile cu soare
Si soarele cu Florii.

Copilita, nu vrei oare,

Nu vrei cu mine sa vii,
Cand Floriile-s cu soare
Si soarele cu Florii?

Sa culegem la racoare
Viorele albastrii?
Hai! Floriile-s cu soare
Si soarele cu Florii.

Eu ti-oi da de orice floare

Mii de sarutari si mii.
Hai! Floriile-s cu soare
Si soarele cu Florii.

Iar tu, dulce zambitoare,

Te-i face ca te manii
Hai! Floriile-s cu soare
Si soarele cu Florii.

Lună în câmp-Nichita Stanescu

de Nichita Stănescu
Cu mâna stângă ţi-am întors spre mine chipul,
Sub cortul adormiţilor gutui
Şi de-aş putea să-mi rup din ochii tăi privirea,
Văzduhul serii mi-ar părea căprui.

Mi s-ar părea că desluşesc, prin crenge,

Zvelţi vânători, în arcuiţii lei,
Din goana calului, cum îşi subţie arcul.
O, tinde-ţi mâna stângă către ei.

Şi stinge tu conturul lor de lemn subţire

Pe care ramurile l-au aprins,
Suind sub lună-n seve caii repezi
Ce-au rătăcit cu timpul, pe întins.

Eu te privesc în ochi şi-n jor se şterg copacii,

În ochii tăi cu luna mă răsfrâng
... şi ai putea, uitând, să ne striveşti în gene
Dar chipul ţi-l întorn, pe braţul stâng.

De-ai şti... - Veronica Micle

De-ai şti, iubite, cât de mult

Mi-i dor ca glasul tău s-ascult,
Ai veni pe-aripi de vânt
Şi mi-ai spune un cuvânt.

Vorba fie rea sau bună,

Am vorbi-o împreună,
M-ai vedea, eu te-aş privi,
Vorbele s-ar înmulţi.

Tu mi-ai spune una mie,

Eu ţi-aş spune multe ţie
Făr-de rost şi chibzuire,
Însă toate de iubire.

Vino dar pe-aripi de vânt,

Vin de-mi spune un cuvânt,
Că mi-i dor atât de mult
Glasul tău să-l mai ascult.

Ţara mea-0tilia Cazemir

Frumoasă mi-e ţara străveche,

Întinsă pe munţi şi pe văi,
Cu fete cu flori la ureche,
Cu mândri şi ageri flăcăi!

Frumoasă mi-e ţara cea nouă,

Când râde cu râs tineresc,
Cum râde grădina când plouă
Şi florile când înfloresc.