Riga Crypto si lapona Enigel

Modernismul reprezinta un curent in arta si literatura secolului al

XX-lea, caracterizat prin negarea traditiei si impunerea unor noi
principii de creatie , astfel modernismul inglobeaza in "pantec" curente
artistice inovatoare: simbolism, expresionism, dadaism, suprarealism si
se afla in opozitie cu formele culturale preexistente.
In literatura romana, E.Lovinescu este cel care teoretizeaza
modernismul ca doctrina estetica ,dar si ca manifestare. Prin
intermediul revistei si al cenaclului Sburatorul, se promoveaza tinerii
scriitori si se imprima o tendinta modernista in evolutia literaturii
romane. Conceptia literara a lui Lovinescu are la baza asa numita lege
a imitatiei, in opinia criticului, literatura romaneasca se putea
dezvolta doar daca scriitori autohtoni ar fi preluat drept modele opere
apartinand literaturii universale.Criticul a atras atentia ca preluarea
modelelor nu se rezuma la simpla imitare,ci presupune adaptarea lor la
specificul romanesc.
Lovinescu si intreaga generatie modernista a manifestat preferinta
pentru poezia filosofica sau de meditatie estetica, dar si
pentru poezia intelectualista, dar cu o puternica incarcatura de
lirism. Instrumentelor artistice se innoiesc prin tehnici ca
imgambamentul, rima alba sau versul liber.
Fenomenul artistic barbian s-a nscut n punctul de interferen al
Poeziei cu Matematica, de aceea poezia lui este cu mult deosebit
de cea a lui Arghezi i Blaga, mai ales din pricina caracterului ei
ermetic. Mai exact spus, nelegerea poetului asupra a ceea ce trebuie
s fie poezia e mai aproape de concepia unor poei moderni i
singulari ca Stephane Mallarm sau Paul Valry, dect de concepia
mai general, impus de romantism. Poetul a fost dublat de un
matematician i c modul lui de a gndi n spiritul abstract al
matematicii s-a impus i n planul reprezentrilor poetice. Ion
Barbu nsui afirm: "Ca i n geometrie, neleg prin poezie o anumit
simbolic pentru reprezentarea formelor posibile de existen Pentru
mine poezia este o prelungire a geometriei, aa c, rmnnd poet, nam prsit niciodat domeniul divin al geometriei."

Etapa baladica si orientala este considerat de critic etapa cea mai

valoroas deoarece primeaz invenia poetic, mbinarea limbajului
popular cu cel savant, construcia unei mitologii proprii i ludice,
folosirea imaginilor i cuvintelor cu o mare for de sugestie. Ca i
ceilali autori moderni, Ion Barbu este un artizan al limbajului, al
jocurilor de cuvinte.
Poezia Riga Crypto i lapona Enigel face parte din volum Joc
secund, publicat n anul 1930. Este o perspectiv modern asupra
acestei specii literare epice, fiind de fapt un poem alegoric.
Tema i structura narativ
Tema i structura narativ ar ncadra poezia n romantism, dar Ion
Barbu surclaseaz interpretarea superficial la acest prim nivel,
ntruct, simbol al fiinei superioare, al omului de geniu, Enigel
deplnge fiina uman dual, ce oscileaz n permanen ntre ideal
i material, ntre raionai i instinctual. Subtilitatea estetic a baladei
este de factur, modern, exprimnd o concepie cu totul nou a
poetului Ion Barbu despre cunoatere, prin trei ci eseniale: eros
(senzual), raiune i contemplaie poetic.
n spirit modern este interpretat i incompatibilitatea celor dou
fiine care alctuiesc cuplul erotic, din perspectiva apartenenei la
regnurile animal/vegetal i aflate n relata de opoziie. Fpturile
superioare, nzestrate cu sensibilitate i raiune, aspir ctre
cunoatere, dar se deprteaz astfel de natura primordial, nlnduse n abstractul existentei. Ciuperca, o plant involuat, este simbolul
vieii pur vegetative, situat pe prima treapt a naturii primitive,
aproape de esena creaiei. De aceea, poezia a fost considerate o
meditatie despre rostul omului si al vietii. Motivele poetice care se
ntlnesc sunt: transhumana, tentaia Sudului, atracia pentru
Soare, visul i sufletul-fntn.
Titlul baladei trimite cu gndul la marile povesti de dragoste nefericita
din literatura universala , Romeo si Julieta , Tristan si Isolda, insa la Ion
Barbu , membrii cuplului sunt antagonici (fac parte din regnuri diferite),
personaje romantice cu caliti excepionale , dar negative , in raport
cu norma comuna ( Crypto e "sterp" i "naravas" iar Enigel e "preacuminte").

Titlul baladei este construit pe ideea cuplului, dar n acest caz acesta
nu se ntregete datorit incompatibilitii dintre cei doi eroi, care
fac parte din regnuri diferite. Fiecare se afl pe o treapt superioar n
propria lume, dar povestea de dragoste este imposibil mai ales
datorit aspiraiilor fiecruia
Opera, din punct de vedere morfologic, are ca titlu 2 substantive
comune si 2 substantive proprii. Denotativ, cuprinde referiri la un rang
social, o etnie si doua personaje literare. Substantivele proprii
povestesc filonul filozofico-dramatic prin simbolurile evidentiate :
Crypto- izolare, inchidere, umbra, deci moarte, in timp ce Enigel
reprezinta finite, deschidere, lumina, deci viata.

Formula literar-compozitie+structura
Compozitia reprezinta un instrument estetic prin care se ilustreaza
ideea poetica a nuntirii, doar ca cele doua jumatati sunt incompatibile.
La nivel formal, poezia este alcatuita din 2 parti reprezentante pentru
cele 2 nuntiri, una consumata, implinita si una povestita, initiatica.
Formula literar este aceea de poveste n poveste sau poveste n
ram, narat de un cntre popular, un menestrel, la rugmintea
unui nunta frunta, cele patru catrene de la nceputul poeziei,
constituind rama sau prologul. Faptul ca i se cere menstrelului
repetarea unei povesti ilustreaza ideea de mitizare pe care poetul o
doreste, caci repetarea este o forma mnemotehnica de a
reactualiza sensuri metafizice. Prima poveste devine cadrul celei
de-a doua, iar menestrelul impune rezonanta de basm .
Daca prima parte este reprezentata de rama baladei si nunta
consumata, partea a doua se constituie din mai multe secvente:
portretul lui Crypto, portretul laponei, intalnirea celor doi si chemarile
urmate de refuzul principiului feminin. Finalul consfinteste pedepsirea
lui Crypto, care isi depaseste limitele, aspirand la implinirea sub
semnul apoilinicului.

Ryga simbolizeaza regnul criptogamelor, ce traiesc in spatiul umezelii

si intunericului, iar intuitia poetica a lui Ion Barbu asaza intr-un trup
firav, vegetal, aspiratia catre Gnostic. Acesta este evidentiat de
epitetul naravas prin care se ilustreaza faptul ca nu vrea sa isi
accepte conditia existentiala. Numit metaforic si inima ascunsa, riga
se inmulteste prin proprii spori, deci nu evolueaza prin nuntire, fiind o
forma de increat, nemuritor prin stagnare, ce asteapta ocazia de a
parasi lumea materiei.
Enigel este, asa cum ii sugereaza si numele, desprinsa din umbra
deasa a polului, aspirand spre germinatie si caldura. Ea reprezinta
exemplarul cu visuri de implinire dincolo de limitele universului dat,
aspiratia principala fiind catre sud datorita nevoii umane de afectiune .
Lapona cauta trairea, senzualitatea dar si implinirea sufleteasca,
deoarece sufletul omului este fantana-n piept, constientizand
necesitatea sa izvorasca vesnic si sa pulseze. Enigel reprezinta latenta
senzualitatii (toarce verdeata) si potentialul de vitalitate, cei doi
sugereand antiteza dintre materie si spirit.

Intalnirea celor doi are loc in spatiul oniric, datorita faptului ca riga nu
poate comunica in realitate, ca fiinta umana. Secventa este urmata de
trei chemari ale fetei, ciuperca oferindu-i nemurirea increatului, fiind
sugerata maniera eminesciana de invocare a persoanei iubite.
Cele trei chemari ale lui Crypto- element de simetrie
In prima chemare cuprinde referiri la bogatiile din lumea vegetala uite
fragi tie dragi, afrodiziacele ce simbolizeaza parfum, pasiune,
fragezime, dar si aspiratia lui Crypto de a trai sub semnul iubrii.
Raspunsul fetei face referiri la continuarea drumului spre soare, simbol
al absolutului si al cunoasterii eu ma duc sa culeg fragi fragezi mai la
vale .
A doua chemare face referire la depasirea conditiei, Riga Crypto dorind
sa fie cules ca simbol al nuntirii. Prin nunta s-ar putea realiza depasirea
conditiei parcurgandu-se drumul de initiere de la vegetal la uman.
Imposibilitatea nuntirii este exprimata prin opozitia soare umbra, ce

simbolizeaza relatia fiecaruia cu universul, refuzul avand la baza

nevoile fiintei umane de afectivitate, teama de a nu esua afectiv si
inferioritatea speciei criptogamelor. Enigel are nevoie de o specie egala
cu fiinta umana atat fizic cat si afectiv, in refuzul sau reprosand ca riga
nu este destul de matur asteapta de te coace.Enigel nu este
interesata de trup, fiind constienta ca starea de increat e doar o
aparenta a fericirii, iar in lumea ciupercilor nu exista vis, evolutie sau
nuntire.
Prin ultima chemare, drumurile celor doi se despart definitiv deoarece
Riga Crypto vede in soare un cosmar existential visuri sute de macel,
ma despart e rosu mare, pete are fel de fel, iar fata vede in soare
cel ami de pret pentru pamanteni ma-nchin la soarele intelept ca
sufletu-i fantana-n piept si roate mare mi-e stapana ce zace-n sufletul
fantana. Apar aici doua simboluri incifrate ce acorda nuanta
ermetica modernismului barbilian: roata simbol al cercului, al
ciclului inscris, fantana simbol al cunoasterii de sine in
aspiratia catre absolut. Vocea naratorului sugereaza implicarea
afectiva a instantei autor, deoarece o determina pe Enigel sa regerete
ca refuzul ei a dus la dezamagirea lui Riga, sfarsindu-se prin destinul
tragic si dialogul esuat.
Intrebarea retorica lumina iute cum sa-i placa? face trimitere la fiinta
inferioara, criptica, la somnul fraged care ascunde inima trista a lui
riga. Ciuperca nu poate ajunge la inel, simbol al nuntii, fiindca
aceasta nu este sortita nuntirii, iar lapona nu reuseste pentru ca idealul
nu poate fi atins fara treptele initiatice.

Finalul

Datorita refuzului fetei, Riga este supus luminii solare, cea care il
omoara, simbolic devenind din ciuperca plapanda o ciuperca
otravitoare. Soare se dovedeste laitmotiv si catalizator al vietii, fiind
totodata si ucigasul esentei criptice. Riga va nunti ca o ciuperca
otravitoare, asemeni lui nereusind sa-si depaseasca statutul si conditia.
Trei mituri fundamentale de origine greac sunt valorificate n opera
poetului: al soarelui (absolutul), al nunii i al oglinzii. Drumul spre
sud al laponei are semnificaia unui drum iniiatic, iar popasul n inutul
rigi este o prob, trecut prin respingerea nunii pe o treapt
inferioar. In Ritmuri pentru nunile necesare, este nfiat
naintarea sufletului prin trei etape cosmice, trepte ale iniierii, pn
la desvrirea spiritual, nuntirea n cmara Soarelui. Itinerarul
trece prin cercul Venerii (iubirea ca energie degradat" reduce omul
la ipostaza de fiin instinctiv), apoi sufletul trebuie s mai urce o
treapt, cercul lui Mercur, mai pur, al intelectului, al cercetrii.
Dincolo de nflcrrile impure ale dragostei i de atmosfera mai
curat a inteligenei, iniierea complet are loc prin adevrata nunt"
a trupului i spiritului cu nsui focarul vieii, Soarele (cunoaterea
absolut). Aspiraia solar a laponei sugereaz faptul c aceasta se
afl pe treapta lui Mercur, iar chemrile personajului alegoric, riga
Crypto, sunt ale cercului Venerii. Frigul inutului polar, perfeciunea
geometric a apei cristalizate configureaz treapta raiunii pure, n
timp ce impuritatea din cercul Venerii e sugerat de spaiul n care se
amestec elementele primordiale: hum uns", aer ud".
Expresivitatea poeziei este realizata la nivel morfosintactic prin
opoziia trecut/prezent a verbelor la persoana a III-a singular, mrci
care atest structura epic a poemului i absena eului liric: tria,
poposi, a rmas, a fript, mprea, fceau, vorbi, se
desface, ncrete, plesnete, nu e. n ceea ce privete modurile
de expunere, pe lng naraiune i descriere, balada Riga Crypto i
lapona Enigel exceleaz prin dialog, ceea ce explic utilizarea
verbelor/pronumelor la persoana I i a II-a singular: zi-mi, mi-a
fript, i-am adus, rogu-te, m duc, ai nfipt, eu, mine mnchin etc.
Prozodia

Prozodia este modern: versurile au msur variabil, de la 5 la 9

silabe, rima este o mbinare savant ntre rim ncruciat, mbriat
i monorim, strofele sunt inegale, avnd ntre patru i apte versuri.
Creaia liric a lui Ion Barbu apare, aa cum afirma Alexandru Rosetti,
ca o plant cu rdcinile adnc nfipte n solul nostru
Opinie
In opinia mea, balada aduce o perspectiv modern asupra acestei
specii literare epice, fiind de fapt un poem alegoric. Asemnarea cu alt
poem alegoric al literaturii romne, Luceafrul de Mihai Eminescu este
subliniata de elemente sugestive ca incompatibilitatea dintre lumi si
problema cunoasterii, autorul nsui intitulandu-si opera un Luceafr
ntors.
Ambele poezii trateaz aceeai tem, a iubirii imposibile i a
incompatibilitii dintre dou fiine care aparin de lumi diferite.
Caracterul alegoric al poeziei este dat de faptul c se pune accentul pe
problema cunoaterii: la fel ca i fata de mprat, riga Crypto
dorete s-i depeasc statutul de fiin inferioar, dar n final
constat c acest lucru este imposibil. Diferena esenial este c n
cazul poeziei lui Barbu fiina superioar este omul, lapona Enigel, care
aspir spre o cunoatere absolut. Drama este ns aceeai: cineva
trebuie s plteasc tentaia i tentativa de a-i depi
condiia.
Un alt element comun ntre cele dou poezii este interferena
genurilor epice. Dei amestecarea genurilor este o trstur
specific romantismului, faptul c poezia modern a lui Barbu are la
baz o balad, explic aceast particularitate. Fiind o balad, se
pstreaz structura narativ deoarece poezia are un fir epic i
personaje. Caracterul dramatic este oferit de dialogurile dintre
personaje, dar i n aceast poezie acestea au valoare de simbol,
fapt care subliniaz lirismul.
In concluzie ,la nivel ideatic, Ion Barbu aduce o perspectiva
moderna asupra temei iubirii deoarece iubirea nu este vazuta ca un
miracol, dar nici ca un eveniment care exprima tragismul existential
atunci cnd nu se mplineste. Riga Crypto nu se mplineste n planul

iubirii, dar nici nu moare. Nu poate fi vorba nici de o resemnare ca n

cazul Luceafarului, deoarece i se refuza ratiunea, fiind condamnat sa
traiasca ntr-o continua iluzie din cauza nebuniei. Mesajul are
semnificatii gnostice, ilustrandu-se permanent nevoia de nuntire si
evolutie.