Riga Crypto si lapona Enigel

 
   Mai mult decat in cazul altor poeti, conceptul de modernism este ilustrat de creatia lui
Ion Barbu, poetul dublat  in mod exceptional de matematicianul Dan Barbilian.
  Referindu-se la aspectul dual al personalitatii sale creatoare, Ion Barbu, unul dintre cei
mai importanti scriitori romani interbelici, afirma: ,,Pentru mine, poezia este o prelungire a
geometriei, asa ca, ramanand poet, n-am parasit niciodata domeniul divin al geometriei.,,
 Barbu a perceput poezia ca pe o cale intelectualizata de comunicare cu universul, astfel de
creatie cu semnificatii puternic intelectualizate este si balada ,, Riga Crpto si lapona Enigel,, ,
inclusa in volumul ,,Joc secund,, .
   Poemul  oglindeste conceptia barbiana asupra limitelor existentiale de nedepasit, dar si
orientarea sa modernista cu accente romantice, specifica acestei etape de creatie. 
   Modernismul se defineşte ca un curent literar apărut în secolul al XX-lea, care implică
ideea de negare a tradiției. Astfel, modernismul poate fi pe deplin înţeles doar dacă e privit în
opoziție cu traditionalismul, primul promovând nonconformismul, dinamismul, inovația, iar
cel de-al doilea respectând cu strictețe regulile impuse de tradiție. 
    Primele încercări de modernitate culturală apar odată cu opera ,,Florile răului", scrisă de
Charles Baudelaire şi publicată în anul 1857, însă apogeul a avut loc în primele decenii ale
secolului al XX-lea prin coexistenta cubismului francez, a expresionismului german şi a
futurismului italian. 
   Pentru modernismul românesc din perioada interbelică cele două curente literare coexistă,
modernismul fiind impus şi susținut de către criticul literar Eugen Lovinescu, considerat
teoreticianul modernismului, cu ajutorul revistei şi al cenaclului,,Sburătorul".
      Acest poem este de factura modernista datorita prezentei unor trasaturi predilecte,
tendinta de a sparge tiparele, regulile impuse de traditie sunt dinamitate, accentul cazand pe
autenticitate. In Riga Crypto si lapona Enigel tendinta de a inova poate fi observata la nivel
prozodic: strofele sunt inegale cu o masura variabila intre 5 si 9 silabe, rima variabila, o
combinatie intre monorima, rima incrucisata si imbratisata, reprezentand o noutate. “-
Enigel,Enigel/ Ti-am adus dulceata,iaca/ Uite fragi, tie dragi/ Ia-i si toarna-i in puiaca”.  
Alta trasatura modernista identificata in textul lui  Barbu este intelectualizarea textului
poetic, pentru care poezia nu mai trebuie sa genereze doar “simtaminte si pasiuni” ( precum
zicea Titu Maiorescu) ,ci, mai ales, idei, adresandu-se astfel nu doar afectului, ci si ratiunii.
Un aparent “cantec batranesc”, balada releva un sistem de semnificatii puternic
intelectualizate care ilustreaza drama fiintei superioare.
  Tema poemului, iubirea interzisă a două ființe provenind din lumi diferite, este una de
factură modernă, ea reflectând viziunea poetului potrivit căreia nimeni nu poate evada din
limitele propriei existențe.
Principalele motive literare intalnite in text sunt: motivul transhumantei, al visului, al
nuntii, precum si motivul drumului initiatic. Mai mult, concepția modernistă cu accente
romantice este observabilă încă de la începutul poemului. Prologul conține rugămintea unui
„nuntaș fruntaș" adresată menestrelului de a cânta despre povestea laponei Enigel și a rigăi
Crypto.
 Menestrelul este un personaj care amintește de atmosfera romantică tipică epocii
medievale, denumirea fiind direct relaționată cu muzicienii din acea perioadă. ,,Menestrelul
trist" și dorinţa nuntașului referitoare la ton ,,Azi zi-mi-l stins, încetinel" conferă acestei
prime secvențe o ușoară melancolie, propice relatării unei povești de dragoste
neîmplinite. Astfel, viziunea romantică a autorului este vizibilă din primele strofe.
Tema poemului și viziunea despre lume a poetului sunt ilustrate nu doar de incipit, ci și de
finalul baladei. Crypto devine o ciupercă otrăvitoare, fiind astfel pedepsit pentru încercarea
de a ieși din limitele impuse de propria natură.
Nunta lui Crypto cu ,,măsălarița-mireasă" evidențiază ideea că este posibilă doar
însoțirea cu o ființă care face parte din aceeași lume. Prin urmare, este pusă în lumină
concepția modernistă a autorului, dar, totodată, este valorificată și tema poeziei privind
iubirea interzisă de legile firii.
  Titlul baladei anticipa relatiile de opozitie pe care este construita poezia prin mentionarea
personajelor principale, niste fiinte care apartin unor lumi opuse: Ryga Crypto, reprezentant
al regnului vegetal, si lapona Enigel, reprezentanta a umanitatii. Astfel, titlul evidentiaza
rolul central pe care il au cele doua personaje in transmiterea mesajului poetic.
  Simetria este oferită de deschiderea şi închiderea poeziei cu evocarea celor două nunți: cea
umană şi cea vegetală. Astfel, Riga Crypto se transforma, sub influenta soarelui, într-o
ciupercă otrăvitoare, căsătorindu-se cu măsalarița mireasă", o plantă toxică din regnul lui, cu
care este compatibil. Nunta dintre Crypto şi Enigel este imposibilă, iar relațiile de simetrie au
rolul de a înfățişa o lege cosmică ce presupune uniunea celor care aparțin aceluiaşi regn,
având acelaşi statut ontologic. 
   Concluzionand, putem spune că tema, dar și maniera de valorificare a acesteia
oglindeste viziunea despre lume și creatia autorului, prin împletirea romantismului cu
modernismul interbelic. Incompatibilitatea dintre o ființă vegetală şi o fiinţă umană este
creionatã într-un mod original de-a lungul tablourilor poetice, poezia lui Barbu reuşind să
impresioneze cititorul şi să treacă astfel proba timpului