Riga Crypto si Lapona Enigel (Ion Barbu)

In perioada interbelica se manifesta doua mari tendinte, traditionalismul concentrat in

jurul revistei gandirea, promovata de Nechifor Crainic si modernismul teoretizat de
Eugen Lovinescu care prin cele doua carti de doctrina “Istoria literaturii romane
moderne” si “ Istoria culturii romane” incearca sa sincronizeze literatura romana cu
literatura europeana considerata avansata . Eugen Lovinescu este promotorul revistei si al
cenaclului “Sburatorul”.
Spiritul poetic modernist implica o valorificare a zonelor obscure a vocabularului in
lirica lui Arghezi, prevalenta pentru mister si metafora in lirica lui Blaga, sau ermetizarea
discursului in cazul poeziei in cazul lui Barbu. In spatiul deloc intins al operei poetice a
lui Barbu, pe numele sau adevarat Dan Barbilian, coexista cateva forme de lirism fiecare
ajunsa la expresia perfecta astfel incat, in toate ciclurile sale poetice exista capodopere.
Riga Crypto si Lapona Enigel este balada inclusa in ciclul Uvedenrode din volumul “ Joc
secund” 1930. Apartinand celei de-a doua etape a creatiei barbiene, etapa baladic-
orientala, balada compune o noua forma de lirism, lirismul absolut “ impersonal”, “ ritual
de initiere in lucrurile esentiale”. “ Fascinata doar de natura si devenirea Fiintei, opera lui
Ion Barbu reintegreaza cu orifica seninatate, fiinta umana unui context cosmic si mitic”
Ioana Em. Petrescu.
R1
In spirit modernist universul liric barbilian isi intemeiaza reperele pe baza unor
simboluri profunde, cu un pronuntat caracter filosofic ce fac trimitere la cunoastere,
creatie si la rolul creatorului in lume, astfel, primele 4 strofe ce reprezinta rama baladei
cuprind toate elementele specifice unei arte poetice. Cantecul desemneaza creatia literara,
iar faptul ca acesta poate fi intreperatat cu foc sau stins “Cu foc l-ai zis acum o
vară;/Azi zi-mi-l strâns, încetinel” reflecta complexitatea operei. Menestrelul este
asimilat creatorului, iar valoarea sa, superioritatea spirituala, este sugerata prin
comparatia “ca vinul vechi ciocnit la nunta”. Cuscrul mare il desemneaza pe
receptorul neavizat care observa doar si il trateaza pe artist ca pe un mascarici
dandu-I “Cu pungi, panglici, beteli cu funtă,” pe cand lectorul avizat este nuntasul
fruntas, cel care intelege sensurile ascunse si cunoaste poveste, iar precizarea “La
spartul nunţii, în cămara” sugereaza un spatiu privilegiat, intim, o apropiere necesara
pentru “pactul de lectura” intre cititor si autor.
Un al doilea argument ce sustine caracterul modernist al lucrarii, este utilizarea
procedeelor specifice acestui curent literar, in acest sens putem observa prezenta
oximoronului ce reprezinta asocierea socanta a doi termeni cu intelesuri antagonice”
Visuri sute, de măcel” ce pune in lumina imposibilitatea, aproape disperarea lui Crypto
care nu va putea niciodata sa acceada spre soare si implit spre cunoasterea senzoriala.
Remarcam in egala masura si metaforele criptice ( incifrate) pe tot parcursul poemului,
fapt ce-I confera o sensibilitate aparte poeziei. O metafora esentiala pentru opera lui
Barbu este “Greu taler scump cu margini verzi/De aur, visu-i cercetează.” care reda
imaginea aurorei boreale simbolica pentru lumea lui Enigel ( DE COMPLETAT DIN
CLASA). O alta metafora semnificativa este roata alba ce face trimitere la simbolul
cercului, sugerand echilibrul lumii lui Enigel. (de comentat)
La nivel tematic se remarca o reiterare a imaginii iubirii imposibile, dublate de
cunoasterea prin eros, asa cum apare si in poezia Luceafarul a lui Mihai Eminescu. In
viizunea lui Ion Barbu, omul se raporteaza la univers si printr-un alt tip de intelegere,
una superioara, rationala, prin care poate tinde catre absolut. De altfel secventa rama
dezvolta tema creatiei si a rolului creatorului in lume.
R2.
O prima secventa ce ilustreaza tema centrala a cunoasterii este consituita de monologul
Laponei, ( VEZI LA CLASA SEMNIFICATIA) o faptura arhetipala (un model primar al
mentalului colectiv” reprezinta constiinta umana in aspiratia sa catre cosmic si
universal, catre lumina, ordine si armonie. Enigel, asaza in antiteza doua tipuri de
cunoastere complet incompatibile. Unul ii aparinte lui Crypto si defineste existenta sa
inferioara, aspect subliniar de metafora umbrei “eu de umbra mult ma tem” de care in
calatoria ei fata alege sa se detaseze, “ la umbra numai carnea creste” . Metafora
sufletului fantana defineste lumea luminii si a intelegerii profunde specifice spiritului
uman in opozitie cu termenul apoetic “ carnea” care defineste cunoasterea trupeasca.
O a doua secventa relevanta pentru tematica abordata se regaseste in ultima parte a
poeziei, Lapona reusind sa depaseasca momentul tentatiei desi ezita “ Plângi,
preacuminte Enigel!” si intra definitiv sub semnul soarelui. Asocierea astrului cu un
aprins inel “Dar soarele, aprins inel, Se oglindi adânc în el;” sugereaza o hierogamie, o
logodna cosmica, o nuntire necesara intre fata dominata de ratiune si cunoasterea
absoluta. Pentru Crypto insa aspiratia catre o conditie superioara este distructiva, iar
propierea soarelui ii produce transformarea intr-o ciuperca otravitoare “pahar e gandul
cu otrava/ Si sucul dulce inacreste”. (COMPELTAT CAIET)
Totodata eroul plateste pretul pentru ca a visat o iubire peste puterile sale, ajungand sa-
si piarda mintile “Ca la nebunul rigă Crypto,/Ce focul inima i-a fript-o,”
R3
Caracterul modernist al lucrarii si viziunea artistica a lui Ion Barbu se materializeaza la
nivelul textului prin intermediul unor elemente de structura si continul semnificative
dintre care atrag atentia titlul si compozitia.
Titlul identifica protagonistii, cei in jurul carora se concentreaza substanta diegetica, si
aminteste de marile povesti de dragoste precum Romeo si Julieta, Tristan si Isolda, la fel
ca in textele din literatura universala, si cele ale lui Barbu redau o idila nefericita, in care
iubirea se dovedeste imposibila, mai mult, incopatibilitatea eroilor este anticipata si de
prezentarea conditiei protagonistilor despre care aflam ca sunt un rege si o lapona
venita din Nord. Daca in cazul lui Crypto asocierea cu termenul “cryptos” este clara,
sugerand caracterul ascuns, in ceea ce o priveste pe Enigel numele I-ar putea fi asociat
atat cu latinescul “Angel” cat si cu raul “Ingul” care curge in nord. Indiferent de
interpretare fetei ii sunt tribuite particularitati precum “profunzimea spirituala, spiritul
iluminat, superioritatea fata de instanta masculina. Subtitlul balada sustine caracterul
epic discursului anuntand specia pe care o ilustreaza desi lucrarea are elemente de
balada, legenda, basm sau chiar poem.
La nivel compozitional, textul insumeaza 27 de strofe inegale numarul de versuri variind
de la 4 la 7 ca o particularitate a modernismului.
In concluzie, Ion Babrbu imagineaza intr-un poem de mare profunzime
incompatibilitatea dintre doua fapturi cu idealuri si conditii diferite conturand o lucrare
devenita emblematica pentru (drogangii ) pentru modernismul romanesc si creatiana
barbilian.