Terna ~i viziunea despre lume

,,Luceafarul"

~ ~,<q>oemul ,,Luceafarul" de Mihai Em. .

Literare Romania Juna" in aprilie •te~~u, a fo st p~bhcat in ,,Almanahul Societatii Academice Social-
➔(august 1883). 1883
' a iena. Ultenor va fi reprodus la la~i, in revista Convorbiri literare
. Geneza
.. textulu ·
1 este vasta, reprezentata de e .
~1 surse mitice ( mitul zburatorulu · - . xpe~ienta personala de
(basmul F t A

" a am gradina de aur" cules i, m1 1un cosmogomce grece r1 'tu . geniu. neinteles, desigur valorificand
de K . . ~ • mi n cre~tme), precum ~i surse folclorice
Scho~e?11auer,Kant). umsh). Fructifica conceptiile filozofilor ideali~ti ( Platon,
~ Lm~mul este sustinut de meditatia filo . . . .
basmulu1, cu elemente dramatice· zofi~a ~• expres1v1tatea hmbajului tumat in schema epica a
este un I 1· · secvente reahzate prin dialo · d ·
~ mono og tric, dialogul accentuand in It' . . g ~~ ramatism sentimental. In esenta poemul
A

~ Terna este problematica omul . d . a tmea idellor care-1 confera caracterul filozofic.
A

iub·trea. A ~ad

'
ar este drama geniul ui e
• . 1 gemu m. raport cu . oam enu·· comum· ( soc1etatea),
• cunoa~terea ~i
c • . ut, v1su cosmic al fete1 d ar t h'
a voce mtenoara care actioneaza c ft A •
A
e imp a , imera Catalinei, dialectica demonului
spre o frumusete superioara al at _a d1 an m mers~l contmuu al societatii ~i exprimand ca geniu nazuinta
textului sunt romantice: ,,lu~ea~r:::~
infati~eaza facerea universului, iar d;~
~;e :,ele tre~ e~pe poetice ale alegoriei Luceafarului. Motivele
na ',:'~en__ml '"~?~mo~onia~', ,,marea", ,,codrul", ,,floarea",
supranatur ale. " onul ~1 ,,mgerul mrati~eaza elementele fantastice ale dimensiunii
➔ Titlul poemului se refera la m f .
nefericita opusa omului comun rt~ •;u1 central al te~tul_m ,,Lucea~rul" vazut ca o fiinta singuratica ~i
al lui Hyperion, eel superior. . I u une~te doua m1tun, unul romanesc, al stelei cazatoare ~i altul grecesc
~ Sim~tria compo~itionala_ reiese din faptul ca primul ~i ultimul tablou sunt compuse dintr-un plan
te~estru . ~1 un~l cosmic. :'-I ~ 01 Iea tablou prezinta numai planul terestru, iar al treilea numai planul cosmic. in
~nma ~I ~ t~e1a _P~rte ~e mt~lne~c elemente fantastice, partea a doua combina specii lirice aparent
mco~pattb ile (1d_Il~ ~1 el~g1a), _1ar ultima parte contine elemente de meditatie (idila ~i pastel). Incipitul este
specific basmulu1 ~1 prec1zeaza coordonata temporala (ritmul mitic) ~i cea spatiala (spatiul mitic) iar finalul
reia ideea centrala a incompatibilitatii. '
➔ Poemul este structurat in 98 de strofe ~i patru unitati compozitionale, apar doua planuri eel terestru-
~ ~i eel cosmic universal aflate in antiteza romantica.
I.(!!) Tabloul I debuteaza cu formula de basm care plaseaza povestea de iubire intr-un timp ~i spatiu general
valabil ~i sugereaza inca de la inceput irealitatea idilei.
Versurile urmatoare contureaza portretul fetei de imparat care se transforma intr-un simbol al tineretii ~i
al inocentei. Portretul acesteia este concretizat prin intermediul unor superlative ~i comparatii de factura
populara care exprima frumusetea ~i perfectiunea ( ,,prea frumoasa fata"), unicitatea ( ,,era una"), sacralitatea
(,,cum e fecioara intre sfintif~i luna intre stele")?°l:>e altfel fata de imparat poate fi considerata ~i un simbol al
omului comun care aspira catre implinire, dore~te sa-~i depa~easca conditia limitata de muritor. Astfel fata
i~i indreapta atentia catre Luceafar, de care se simte atrasa tocmai datorita superioritatii ~i nemuririi lui.
Atractia este reciproca, Lucea:farul regasind in fata modalitatea de relevare a sentimentelor umane
necunoscu te lui, o cale de cuno~tere ~i implicit de desavar~ire. Intalnirea lor are loc in oglinda, in somn, in
vis, spafii ale nonrealitatii sugerand imposibilitatea unei intalniri reale.
~ Fata roste§te doua chemari, iar Lucea:f'arul se smulge din sfera sa ~i se intrupeaza din cer ~i mare
intr-un
,,tanar voievod" §i din noapte ~i din soare intr-un ,,mort frumos cu ochii vii" un zburator angelic ~i demonic
care o sperie prin nemurirea lui, astfel incat fata ii refuza cererea de a-1 urma ~i ii cere la randul ei sa devina
muritor. Fluxul alegoric din prima parte a poemului se incheie cu decizia Luceafarului de a recurge la
sacrificiul suprem, de a-§i jertfi nemurirea.
~ Tabloul al doilea descrie o idila pamantean a intre fata de imparat devenita Catalina ~i Catalin.
Catalin
este ,,viclean copil de casa", ,,Baiat din flori ~i de pripas,/Dar indraznet cu ochii", reu§ind sa o 1nvete pe fata
me~te~ugul iubirii dupa modelul vanatorului ~i schimband traseul privirilor ei dinspre ,,in sus" inspre ,,in
jos". Fata ajunge sa-~i piarda unicitatea devenind ,,frumoasa", ,,mandra", ,,copila", ,,Catalina", nume
asemanato r cu al muritorului tocmai pentru a demonstra asemanarea celor doi. Ei sunt exponenfi ai aceleia§i
lumi, simbolul perechii in plan uman. Cand fata con~tientizeaza asemanarea de structura §i de ideal cu
muritorul Catalin accepta dragostea acesuia uitand" visul de luceferi".
 -0 --0
ro- ~-3
C ••

soade :
filo zof ica ce det ali aza pla nul universal cosmic ~i are doua epi
e o meditati e da Demiurgul lui
➔ Tablou al III-lea est cti c ~i lectia de cunoa~tere pe care i-o
i pri n spa fiu l int erg ala Spatiul unde
Calatoria Luceafarulu far ul Ain tra in s~e ra a~so~~tului spa~ial ~i temporal. priului vid ~i de
ca, Lu cea
Hyperion / Rupt de lume_a fiz~ , neantul adanc, ca ab1sul uitari1 , caractenzat de groaza pro de
traie~te Demiurgul este mfimtul a~ ce str aba te lum ini le de ste le, depa~e~te creatia, e mai presus
e un uri din versul ,,El
setea de absoqie. Luceafarul est ace stu ia se rea liz eaz a printr-un singur cuvant ,,dor"
ani zar ea
spafiu, timp ~i moarte. Um
zboara, gand purtat de dor". cadru romantic,
ri~ de _i~ ila pa m~ t~a na din tre -~a~li~ ~i Catalina, intr-un e feerica intima-
~ IarAtabl_oul alAN-1~~ ~~, asp1rat1e1 spre fenc1re a perechi1 pamantene . Atmosfera est ' '
accentuand 1deea 1mphmm un or mo tiv e tipic rom ant ice, specific eminesciene:
, recreata prin intermediul c prin dragoste: ,,Durerea mea
protectoare pentru cei doi tineri , Ca tal in, dev ine bar bat ul uni
un, intamplator tie a
sara, luna, crangul. Barbatul com vis ul me u din urm a". Im agi nea tradarii este de fapt o revela
dintai/~i este dominat de
o curma/Caci e~ti iubirea me a l tim pu lui car e nu lasa nimic identic cu sine. Totul
im pu lsu de a-
schimbarii specific umane sub inv oca re a Lu cea far ulu i sem nifica dorinta fi.intei pamantene
e. A tre ia nd pe-o
mi~care, de schimbare, de moart ste le cu no roc : ,,C ob ori inj os , luceafar bland/Aluneca
tia un ei
~i prelungi fericirea prin protec
d,/Norocu-mi lumineaza!". lumi: ,,chip de
raza/Patrunde-n codru ~i in gan con sta tar ea dif ere nte lor fundamentale intre cele doua
fap t re,
Refuzul Luceafarului este de
str am t-n em arg ini re, no roc ul- determinare, mortalitate-nemuri
forma, cercul chip de
lut"-nefiinta capabila de orice ali tat e, rac eal a ~i ide ntitatea sinelui ,,Ce-ti pasa tie,
ntr a rat ion
caldura -pasiune, schimbare co cul vo str u sra nt/Norocul va petrece/Ci eu in
lumea mea ma
/Tr ain d in cer
lut/Daca-oi fi eu sau altul? nu est e de amaraciune sau tristete,ci de
seninatate rece.
e". In fin al, ton ul prezenta celor
simt/Nemuritor ~i rec
pre zen fa un or fi.g uri de stil importante: antiteza evidentiaza ul
ser va m eul prin care este construit poem
~ La nivel stilistic ob -ge niu , ale go ria , pro ced
ic), ~i relati a om metaforele
do ua planuri (terestru ~i cosm l est e un dai mo n car act eri zat de focul launtric sugerat de
c. Ge niu e tatal"
constituie ipostazele eului liri tic a a Lu cea far ulu i est e sug erata prin metaforele ,,soarele
e", originea mi
,,privirea arde", ,,coroana ard
ca, meditativa a
~i ,,muma noaptea". car act eri sti ce op ere i sun t det erminate de muzicalitatea elegia
~ Ele me nte le de pro
zo die incruci~ata.
do mi na nt iam bic , ma sur a versurilor de 7-8 silabe, rima mente ale
ve rsu rilo r date de ritmul pre e o cap od op era a cre ati ei em inesciene, intrucat prezipta ele
~ in op ini a me a, ,,Luc
eafarul" est conditiei geniului
lt cun o~ tin tel e om ulu i com un. Viziunea autorului asupra
mu
zb oru lui cosmic, depa~ind cu za pri n con tradictii intre doua atractii: rel
ativ ~i absolut.
l se car act eri zea ne ca
este tipic rom an tic a: geniu lim baj ulu i sau , pri n ex pre sivitatea sa artistica, putem spu
~ in co nc luz ie, pri n pa
rticularitatile extraordinar.
ino va tor al lim ba jul ui po eti c concepand un po em fi.lozofi.c
Em ine scu est e un
 Conc luzie :
dom inant e antonimice
GENIUL
- obiec tivita te ------ ------ ------ ----- OMU LCO MUN
- subie ctivit ate
- ~apa ~itate de a-~i depa~ i sfera - incap acita te
- inteh genta /ratiu ne pura
- instin ctual itate
- puter ea de a se sacri fica - dorin ta de fi ferici t
I

- izola re, singu ratate - socia bilita te

· · ea des-
· !1· tema §1.· viziun
· t e "m care sa. , prez1n
Reda cteaz a un "eseu de 600 - 900 d e cuvin
i Eminescu.
pre l~me refle ctate 1ntr- un text poeti c studi at, apaf! inand lui Miha
In elabo rarea eseul ui, vei avea in veder e urma toare le repere:
~· ..llr..
• . -'7
.~ evide nper ea a doua trasaturi care fac posibilaincadrarea textu lui poeti
c stttdi- I
ti~~-/
at intr-o perioada, intr-un curent cultural/literar sau intr-o orientare tema
studiat, /
prez entar ea a doua imagini artis tice/i dei poeti ce din textu l poeti c
relev ante pent ru tema §i viziu nea despre lume;
·-i
lui poe- 1
~ust rare a a patru elem ente de comp ozitie ~i de limbaj ale textu
inar /
tic studi at, semn ificat ive pentr u tema ~i viziu nea despre lume (imag
c, lait- ,
poet ic, titlu, incip it, relat ii de opoz itie fi de sime trie, moti v poeti
moti v, figuri sema ntice tropi, elem ente de prozodie etc.);
I
e lume I
susti nere a unei opini i despre modul in care tema ~i viziu nea de;pr 1
se refle cta in_textu l poeti c studiat. _ _ ____ ____. _

Con te,;·1
□ Rom antis mul se carac terize aza prin:
♦ sensi bilita te;
♦ indiv idual itate creat oare;
♦ afirm area origin alita! ii;
♦ idealu l, ca tema centr ala;
♦ dorin ta de libert ate, indiv idul §i autoe xprim area;
♦ respi ~gere a conve n!iilo r impu se de clasici.
p~op ti§ti (Ion
□ in litera tura roma na, roma ntism ul se regase§te in opera scriit orilor
) ori in ope-
Helia de-Ra dules cu, Costa che Negruzzi, Vasile Alecsandri, Alecu Russo
rele maril or clasici.
□ M. Emin escu - ultim ul mare roma ntic.

incad rare in cure nt/m i1car e/ori entar e litera ra

□ Izvoare: na de aur
♦ Luceajarul de Miha i Emin escu valorifica idei din basm ul Fata din griidi
omul
♦ valorifica surse mitologice §i izvoare filosofice (desp re antin omiil e dintre
de geniu §i omul de rand) .

D Apa.J1ine romantismului prin:
♦ tema;
♦ amestecul genurilor;
♦ suprapunerea terestrului cu cosmicul;
♦ ridicarea problematicii geniului in raport cu lumea, iubirea §i cunoa§terea
D Schema epica a poemului este reprezentatii de elementul narativ preluat din basm,
care devine pretext pentru refiecfia filosofica.
D Iubirea se prezintiiin diverse ipostaze sau tipare:
♦ terestra (cuplul Catiilin §i Catalina);
♦ cosmicii (fata de impiirat §i luceaf"ar).
';~P rezentarea a doui imagini artistice/idei poetice
D Terna iubirii este evidenfiata prin prezenfa omului de geniu, zborul spre primordi-
al pe~tru implinirea dragostei, dar §i prin aspectele fabuloase ale naturii terestre §i
cosrmce.
D Motivele romantice de la inceputul poemului - luceaf"arul, marea, castelul, fereastra,
oglinda - susfin atmosfera de contemplape §i de reverie.
D Viziunea despre lume: omenirea este vazutiicafiind cevameschin, pentru care omul
de geniu nu trebuie sa renunfe la nemurirea conferita de statutul sau.
♦ se evidenJ:iaza superficialitatea piimantenilor, dar §i faptul ca ace§tia nu i§i pot
depii§i condiJ:ia
♦ viziune subiectiva.
{:'!l Elemente ale textului poetic /
D Titlul - face referire la un astru ceresc·
♦ trimite la motivul central al textu1:U-
♦ susfine alegoria pe tema romantica; locului geniului in lume;
♦• une§te doua mituri: unul romanesc, al stelei calauzitoare, §i altul grecesc, al lui
Hyperion, sugerand natura dubla a personajului romantic.
D Com~oziponal - patru piirfi; simetrie compoziponala, romantica: opozipa planului
cosmic cu eel terestru.
♦ in prima §i in ultima parte, cele doua planuri, terestru §i cosmic, interfereaza;
♦ partea a doua - consacrata planului terestru, prezentand iubirea umana;
♦ a treia - planul cosmic, unde Demiurgul ii dezvaluie lui Hyperion motivele pentru
care nu poate da curs rugamintii de a-1 transforma in muritor.
D Incipitul poemului: ' nalitafii. Romanticii resping conven1iile impuse de clasici, cum ar fi regula celor trei
♦ romantic, dezvaluie o perspectiva mitica, atemporalii;
♦ specific basmului·
♦ cadrul abstract es~e umanizat·
♦ . portretul fetei de impiirat - realizat prin superlativul absolut de factura popula.ra.
D Prm_ml tablo~ -: prez~ntii iubirea imposibilii dintre fata de impiirat §i lucearar:
♦ izolarea §I smguratatea accentueazii predispozitia la reverie·
♦ in vis, fata frumoasii de impiirat se indragoste§t; de luceaf"ar;
40
♦ invocapa fete1 are drept consecmta~ mtruparea astrulUI• m tr- o 1po• staza angelica
• • A A
prima data, apoi in ipostaza demonica.
□ Relatiile de simetrie se evidentiaza prin invocatiile fetei de imparat catre Lucea-
f"ar, prin metarnorfoziirile aces~ia, dar §i prin refuzurile fetei.
□ Al doilea tablou, concentrat in plan terestru, dezvolta tema romantica a iubirii
idilice dintre doi piimanteni - Ciitalin §i Catalina.
♦ primind un nume individualizator, fata de impiirat i§i pierde unicitatea;
♦ idila se desfii§oara in termenii terestrului, cei doi alcatuind un cuplu
compatibil;
□ Tabloul al treilea - asociaza motivul calatoriei interstelare, ilustrat in zborul Lu-
ceaf"arului catre Demiurg §i motivul perisabilitaµi fiin\ei umane.
♦ dialogul cu Demiurgul §i refuzul acestuia;
♦ relatia de opozipe intre cele doua lumi, incompatibilitatea intre omul de rand
§i eel de geniu.
□ Finalul propune un nou dialog cosmic-terestru.
♦ Iubirea terestra, simbolizata prin cuplul Catalin-Catiilina. se unpline§te in-
tr-un cadru romantic specific;
♦ Luceafarul riimane in sfera proprie, dincolo de marginirea umana, care nu poa-
te sii-§i depii§easca limitele §i nu se poate realiza in afara spa\iului propriu.
□ Figura de stil dominanta: antiteza;
0 Prozodia: 98 de catrene, cu masura de 7-8 silabe, cu rima incruc~ata. §i ritm iambic.
~
□ tema romantica a conditiei omului de geniu §i viziunea despre lume - releva. lilni-
tarea omului de rand la viata de muritor §i condiµa celui superior; ·
D conditia geniului ,,nemuritor §i rece" dobande§te conotaµi tragice in acest poem al
unei iubiri imposibile §i al singura.ta.\ii absolute a celui condamnat la nemurire
0 ,,iubirea este leagan de gingii§ii erotice, o necesitate spirituala. de a tra.i viata spe-
fei cu toate deliciile de ordin sufl.etesc, superior" (G. Clilinescu, Viata lui.Mihai
Eminescu) . '
Rezolvare:
Romantismul este o mi§care artisticii §i literara., apiirutii la siar§itul secolului al
XVIII-lea, caracterizata prin sensibilitate, individualitate creatoare, afirmarea origi-
unita1i: de loc, de timp, de ac1iune, resping tipologia urnana, alegerea personajelor din
inalta societate. Ei sunt pasionati de mister, de exotic, au gust pentru macabru, creeaza
personaje §i situatii exceptionale, dezvolta tema individualitaµi, a libertatii de expri-
mare §i a atingerii idealului.
In literatura romana, elemente romantice se pot identifica in operele scriitorilor
p~opti§ti (Ion Heliade-Radulescu, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Alecu Russo).
Influenfele curentului persista ntult timp dupa declinul sau in culturile vest-europene,
41
 -.,...._ fVIA ,>:::: - . .
; I U"rll \.:,.t,' , V -

atingand punctu1 ul .
. c n11nant in opera lui Mih . E .
mant1c european. ai mmescu, considerat ultimul mare ro-

' Problemat1ca geruulu1 este dezbatuta de Enunescu din persp·ectiva filosofica

• • • v v •
.. a lui
evidentiereaadouav trasvavturi
-:-:=;:::=:~;-::-:;-:---
carefacp .bilv ~----- -- - -- i-l Arthur Schopenhauer. Potrivit teoriei filosofului german, cunoa!}terealumu e~ ac~~-
A '
at1ntr-operioada,v Amtr OSl
A
amcadrareatextuluipoeticstudi- sibila numai ornului de geniu, singurul capabil sa dep~easca sfera stramtii a subi.ecti~ -
- --- ------- -uncurentcultural/lite
-------___;.::.::::!..:::: ~~ orientaretematica l tatii §i sa se obiectivizeze, aplicmdu-se exclusiv domeniului cunoa!}terii. Spre deosebir~
A

Poemul Luceafarul de Mihai Em. . . . . d~ el, ornul de rmd nu-§i poate dep~i condi\ia subiectiva. Eminescu reinterp~~te~a
anului 1883 • C . . . mescu, pubhcat m1at1al la Viena, apoi in toamna doctrina schopenhaueriana, inzestrmdu-§i eroul at.at cu atributele cunoa!}teni ratio-
m " onvorb1n hterare" valor·fi 1 ca 1"d ei. d.m b asmul Fata in gradina de aur,
V

cules de Rich d K . h . ' nale cat §i cu o puternica capacitate afectiva, care devine punctul generator al :3:1e~o~
ar lllllsc dar "l surse -.;t0 l · ·· - riei din poem: fata de imparat nu este pentru Hyperion doar obiectul cunoa§teru, ci §l
il e d mtre
· omul de geniu §i' omul
"" de rand.
.... ogice §1 lZVoare filosofice , despre antinomi-
intruchiparea iubirii.
Creatia poetica emin · v • •
.1 ' esciana ap~me romant1smului prin tema, amestecul genu- • I
:1 or, s uprapunerea t erestrului cu cosmicul §i prin dezvoltarea problematicii geniului ilustrarea a patl'U elemente de compozi\ie §i de limbaj ale textului poeti~ ~ - \
1n raport cu 1 · b. · diat semnificative pentl'U tema §i viziunea despre lUD\e (imaginar poetic, ti~ \
umea, 1u irea §1 cuno~ terea. Schema epica a poemului este reprezentata
tlu incipit relatii de opozitie §i de simetrie, motiv poetic, laitmotiv, fl.gun \
de elementul narativ preluat din basm, care devine pretext pentru reflectia filosofica.
se~anticeitropi, elemente de prozodie etc.)
C~acterul dramatic este conferit de predominanta dialogului. Substanta lirica provine
dm faptul ca poemul proiecteaza problematica geniului in raport cu societatea, dar §i Titlulp oemului Luceafiirul este format dintr-un substantiv propriu ~c~at ho-
din afectivitatea accentuata §i din multitudinea de procedee artistice. tara.t ce denota un astru ceresc. in acest fel, elementul paratextual face trumtere la
Iubirea este prezentata in diverse ipostaze sau tipare: terestra (cuplul Catalin §i moti~l central al textului §i sus\ine alegoria pe tema romantica a locului geniul~i i n
Catalina), cosmica (fata de imparat §i lucearar). Indragostitul e titan, demon sau geniu, lume vazut ca o fiinta solitara. §i nefericita, opusa omului comun. De asemenea, titlul
iubita oscileaza intre Venera §i Madonii. une§~e doua mituri: ~nul romanesc, al stelei calauzitoare, §i altul grecesc, al lui Hype-
Compozipa romantica se realizeaza prin opozitia planurilor cosmic §i terestru §i rion, sugerand natura dubla a personajului romantic. • V • •

a celor doua ipostaze ale cuno~terii: geniul §i omul comun. Simetria compozitionala
se realizeaza prin interferenta celor doua planuri in prima §i in ultima parte, in timp ce
partea a doua reflecta doar planul terestru, iar a treia este consacrata planului cosmic.
prezentarea a doua imagini artistice/idei poetice din textul studiat, relevante
pentru tema §i viziunea despre lume
~ Terna iubirii este evidentiata prin prezenta omului de geniu, zborul spre primordial
pentru implinirea dragostei, dar §i prin aspectele feerice ale naturii terestre §i cosmice.
M otivele romantice de la inceputul poemului - luceararul, marea, castelul, fereastra,
oglinda - su~in atmosfera de contemplatie §i de reverie. Alte motive, ca ingerul §i de-
Compozitional, poemul eminescian Luceafiirul este structurat m patru PBI11. In
prima §i in ultima parte, cele doua planuri, terestru §i cosmic, interfereaza, pe cand in
partile a doua §i a treia, ele se separa, partea a doua fl.ind consacrata planului terestru,
pre~entand iubirea umana, dintre Catalina §i Catiilin, iar cea de-a treia planului cosmic,
unde Demiurgul ii dezvaluie lui Hyperion motivele pentru care nu poate da curs ruga-
mintii de a-1 face muritor.
~ Incipitul poemului romantic dezvaluie o perspectiva mitica, atemporala, prin in-
lfrmediul unei formule specifi.ce basmelor: ,.Afost odatii ca-n pove§ti,/Afost ca nicioda-
tii". Cadrul abstract este umanizat. Portretul fetei de imparat, realizat prin superlativul
absolut de factura populara ,,o prea frumoasii fatii" eviden\iaza o autentica unicitate
terestra.

.
monul' intensifica tensiunea lirica a trairii emotiei erotice. Zborul cosmic, motiv lite-
rar ce releva setea de iubire ca act al cunoa§terii absolute, se intersecteaza cu motivul
Cadrul initial al primului tablou in care apare fata de imps.rat este specific roman-
tic. Izolarea §i 'singuratatea accentueaza predispozi\ia la reverie. In vis, fata frumoasa
trecerii timpului. de imparat se indragoste§te de Luceaiar, a carui prezen\a o invoca printr-o formula
incantatorie: ..,Coboarii-n jos, luceafiir bla.nd,/Alu.neca.nd pe-o razii,/ Piitrunde-n casii §i
Viziunea despre lume este conturata prin ochii Demiurgului: meschina., omenirea
in ga.nd/ $i viafa-mi lu.mineaza.!-". Invoca\ia fetei are µrept cons~~in\a,_ pentru inc~put,
este descrisa prin nimicnicia §i efemeritatea ei, pentru care omul de geniu nu trebuie
intruparea astrului intr-o ipostaza angelica, filnd sinteza contrarillor dintre mare §1 cer:
sii renunte la nemurirea conferita de statutul sau. Prin urmare, oamenii ,,numai doar
Piirea un ta.nar voievod/ Cu. par de aur moale,/Un va.niit giu.lgi se-ncheie nod/Pe umerele
dureaza-n vant/De§erte idealuri" §i,,doar au stele cu noroc/ ~ prigoniri de soarte", ,,Caci
•~oale". Fetei i se ofera stapanirea marii, dar ea r,:fuza. A d~ua i~voca\ie este_urmatl
toti se nasc spre a muri/§i mor spre a se na§te". in acest fel, se evideniiaza superficiali-
de metamorfozarea in ipostaza demonica, sinteza a contrariilor dintre soare §1 noaptE
tatea pamantenilor, dar §i imposibilitatea depii§irii condiiiei lor.
,,Pe negre vitele-i de par/ Coroana-i arde pare,/Venea plutind in adeviir/ Sciildat in fc

42
 y • • • ul . d g niu §i viziune a despre lume
de soare". Fetei i se oferii stiipanirea cerului, dar ea refuzii §i de aceasta data, cerandu Conside r ca tema romant ica a cond1t1e1 om Ul e . e • d 1 . t de murito r i;:i
-i ilustrate in acest poem filosofic re1eva linu·t area omului de ran
y
a via a "
luceaf'"arului intruparea in muritor. Din iubire, acesta acceptii sacrificiul de a deveni .
mu- conditia celui superio r, izolat chiar prin calitatil e sale excepp onale, ram.as ,,nemuritor"
y ,

ritor, prin care i§i dovede§te condiµ.a superioarii: ,,Da, ma voi na§te din pa.cat,/ Primind
o altii. lege;/ Cu vecinicia sunt legat,/ Ci voi sii. ma dezlege". prin f~rta gandirii, dar .,rece" in plan afectiv. ..
De itltfel, conditia geniulu i .,nemur itor §i rece" doband e§te conota pi . • st
Rela¥i!e de simetrie se evidenµ.aziiprin invocaµ.ile fetei de impiirat ciitre Lucea- tragice m ac_e
f"ar, metamorfoziirile acestuia, dar §i prin refuzurile fetei. poem al unei iubiri imposib ile §i al singurata.\ii absolute a celui condam n~t 1~
~~m~ e,
Al doilea tablou, concent rat in plan terestru , dezvoltii tema romanti cii a iubirii dar §i la singuriitate, ilustran d, simbolic, ideea ca ,,iubirea este leagan de gmga§U
erotice ,
idilice dintre doi piimanteni - Ciitiilin §i Catalina. Primind un nume individualizator, o necesita te spiritua la de a tra.i viata spetei cu toate deliciile de ordin sufletes
c, supe-
fata de impiirat i§i pierde unicitatea, devenind un muritor banal, iar asemiinarea nume- rior" (G. Ciilinescu, Viata lui Mihai Emi,;es cu), rarii ca acest sentim ent sa. fie
posibil in
lor sugereazii apartenen!a, la acee~i categorie a omul~i comun. Idila se desf'~oa raport cu protago nistul.
ra in
termenii terestrului, cei doi alciituind un cuplu compatibil:,,fncd de mic /Te cuno§tea in concluzie, se conture azii o viziune a lumii prin prisma iubirii §i a omului
m de ge-
pe tine.f$i guraliv fide nimic,/T e-ai potrivi cu mine...". niu. Iubirea doritii este, in final, o iubire imposib ila, iar superio rul este condam
nat la o
Tabloul al treilea asociazii motivul ciila.toriei interstel are, ilustrat in zborul Lucea- via~ii nesfar§ita, f'ara iubire.
fiirului catre Demiurg §i motivul perisabilitatii fiintei umane: ,,Ei numai doar
dureaza-n
vant/De§erte idealuri". 'Hyperion ii cere Demiurgului, in numele iubirii, sii-1
dezlege de
nemurire, insa. acesta ii subliniazii antiteza dintre cele douii lumi, sugeran d ~
eriori-
tatea omului de geniu, care nu cunoa§te limitele timpulu i §i spatiului, fiind capabil
de
i~e~uri in_alte: ,,Ei doar au stele cu noroc/$i prigonir i de soarte,/Noi nu avem nici
timp,
nici Zoe,/$i nu cunoa§tem moarte". Se evidentiaza., astfel, relatia de opozitie
intre cele
douii 1~, incompatibilitatea dintre omul de rand §i eel de ge~iu. J '
~ Fm~u_I ~rop~e_ un no~ dial_ og cos~c-t erestru. Iubirea terestra., simbolizata. prin
upl':1 Ca~-C atiilina , se impline§te mtr-un cadru romanti c specific: ,,Sub firul
lung
de mandn tei/ $edeau doi tineri singuri". Luceaf"arul ra.mane in sfera proprie,
dincolo
de miirginirea umana., care nu poate sa.-§i depii§easca limitele §i nu se poate realiza
in
afara spafi~ui_ propriu:,, Traind in cercul vostru stramt/Norocul va petrece, / Ci
eu in lu-
mea mea ma simt/Nemuri tor ~i rece". Planulu i terestru i se asociaz a motivul
teiului
si~~oliz an~ dragostea implini ta dintre Catalina §i Catalin, motivul codrulu i,
fortun~
labilis (m~~~ sof1:ii sc~bat oare). Planulu i cosmic i se asociaz a motivul
singura.ta.tii,
al stat_ormc1e1 care scapa determi narilor destinu lui uman, al nema.rginirii.
Figu:a de ~t~ specifica romanti smului este antiteza, care predom ina. la nivelul
~oemulm, sub~i~n ~ :elafia de opozifi e dintre fata de impa.ra t §i luceaf'ar,
respect iv,
mt~e luceaf'ar §1Cata.Im. Cea dintai este marcata prin vorbele fetei caci eu sunt
efti mort" ...e/tu
. '. _care s~g~r~aza nu numru diferent a dintre cei doi, motivan d imposib ilitatea
y • •
'" v•
une1 relatn dar §1 hm1tare a gA dir
. , ' . .. . an 11 fiete1,· care nu se poate desprin de de lumea ei spre
..
::::;.u~ire: evidenf i~d mcomp atibilita tea dintre ei. Antitez a dintre Luceaf'a
r §i Ca.tfilin
m1aza ~ele doua aspecte, §i anume omul superio r §i omul de rand.
Prozod1c poemul est al Ytu• d"
• • y .' • • e ca it m 98 de catrene , cu ma.sura. de 7-8 silabe cu rima.
mcruci§ ata §I ntm iambic.
'

sustine
, rea unei· opmu
· .. despre modul in care tema
y A
ti viziune a despre lume se
refl ecta m textul poetic studiat

44 45
 Terna ~i viziunea despre lume
,,Plumb"

e Bac ovi a, este o con fes iun e liric a, o elegie existentiala publicata in
~oezia ,,Plumb" scrisa de Ge org umb" aparut la
uri" sub pse udo nim ul Ge org e An doni ~i ulterior in 1916 in volumul ,,Pl
_I 9~ I m revista ,,Vers ~ . . . .
At. /tjc f.L d~ - .
ms1stentele lui Io~ Pil~at.. t~ boh sta prm tem a ~1 motive, pnn cultlvarea simbolului, a
m este tlca s1m
J; Textul poetic se mscne a, teh nica repetitiilor ce confera poeziei mu
zicalitate ~i
esp ond ent e, dec or,c rom atic
sugestiei, prin cor
dramatism. forma unui
gie , deo are ce exp rim a sen tim ent ul de tristete ~i spaima de moarte , sub
Poezia este o ele
monolog liric. erficiala,
a poe tulu i intr -o soc ieta te me sch ina care nu-I intelege, o societate sup
Terna poeziei este conditi Pe de alta parte, descrierea realizata poa
te simboliza
eci eze val oar ea arte i ade var ate .
neputincioasa sa apr ,. din acest punct de
aru i ind ivid izo lat in uni ver sul lips it de orizont al ora~ului de provincie
conditia oric
arta poetica.
vedere , poezia poate fi considerata o cam pului semantic al moqii: plumbul, cim
itirul, sicriele,
ce cu val oar e de sim bol apa qin
Motivele liri za cu starile suflete~ti sau
nul , frig ul ~i van tul, ce con figu reaza decorul funerar. Ele se asocia a, spaima de
cavoul, som
fuz e, car e con stit uie obi ect ul poe ziei simboliste: singuratatea, izolare
existentiale nelamurite, con l 1,,stau singur" subliniaza senzatia
de pustiire sufleteasca.
sten tial , dis per are a. Lai tmo tivu
moarte, tragicul exi exprima corespondenta dintre un ele
ment al realitatii
ma t din sim bol ul ,,pl um b" ~i sare
Titlul este for
tran sm ise. Plu mb ul este un cuv ant obsesiv ce semnifica prin greutate apa
exterioare ~i starile suflete~ti este evi dentiata prin culoare, plie tisttl ~• mo
notonia, prin
la car e este sup usa fiin ta,
sufleteasca, presiunea
lips a sen tim ent elo r ~i tris tete a, pri n toxicitate/ moartea prin raceala,.
e;
sonoritate, caderea grea, prin duritat este util iza t in con fectionarea sigiliilor semnificand
mb ul
sse1ittieine s,1ipsa d:c v-iata-. De ase
me nea , plu
darii.
izolarea totala ~i imposibilitatea eva sm ul subiectiv ~i doua planuri (interio
r ~i exterior) ,
ren e sim etri ce se rem arc a liri
fn cele doua cat
c simbolista. Realitatea exterioara este
conturata prin
l!l ~i cor esp ond ent a spe cifi vers
realizand parale lism
ou) iar cea inte rioa ra pri n pre zen tarea sentimentului iubirii intr-un uni
simboluri ale izolarii (cimitir, cav emice
rea lize aza ~i pri n pre zen ta in fiec are strora a unei imagini artistice put
degradant. Paralelismul se
(sc§rtaitul coroanelor ~i strigatul). tiv, timpul imperfect ,,dormeau:' cee
a ce sugereaza o
chi de cu ver bul Ia mo dul ind ica
Poezia se des
net erm ina ta. ,,Si crie le de plu mb " dorm ,,adanc", sunt cufundate in
ut ~i
acfiune prelungita, inceputa in trec nat e co~ ciu gel e, este inlocuit cu plumbul pentru a fi
e sun t con fec fio
moarte; lemnul , materialul din car
eaza atractia pamantului.
evidenfiata greutatea Ior care facilit i, gin ga~ iei, sun t alaturate oximoronic plumbului,
fiind
de obi cei fru mu seti
Florile care sunt asociate ns sic riu cuprins de moarte atat pe orizon
tala, cat ~i
a. Un ive rsu l dev ine un ime
artificiale ~i prevestind moarte
urata intr-un ,,funerar ve~mant".
pe verticala, prin imbracarea sa fig o ma rca gramaticala a prezentei eului liri
c in texJ :
pri me i stro fe deb ute aza cu
Yersul__& treil§a al atatii (,,stau
i sin gul ar ,,st au" inte rio riza nd dis cursul prin aparifia motivului singur
verbul la persoana ina avea doua accepfiuni: universul inc
his al targului de
Me tafo ra sim bol ,,ca vou " poa te e
singur in cavou."),
pro pri ul tru p, con cep ut ca o tem nita pentru sufletul dom ic de inaltar
sau
provincie, care nu cultiva valorile r tind e cat re spr gerea tiparelor impuse de cei din jur
sau
i. Om ul sup erio
in vederea depa~irii propriei conditi lini intr -o nou a dimensiune pe masura aspiratiilo
r sale. La
pul ) pen tru a se imp
de propria sa materialitate (tru sur sa de suferinta care strabate intreaga sa liri
ca.
pro pri ulu i des tin est e o
Bacovia, neputinta depa~irii ui ~i al singuratatii aduce o percepfie tac
tila resimtita
pei saj ul ma cab ru al cav oul
Aparifia vantului in verbului onomatopeic ,,sc§rtaiau".
o ima gin e aud itiv a pri n pre zen ta
organic completata de
oan ele de plu mb , car e sim bol ize aza amplificarea presimtirii unui
Sunetul funebru este produs de cor de plu mb " care ,,dorm adanc", apa qin and pla
nului
esp ond ent ul ,,si crie lor
inevitabil siar~it. Prin simetrie, cor ,,in tors " ( adv erb de mo d ce sugereaza intoarcere
a ,,cu fata
am oru l car e doa rm e
exterior, este in strofa a doua aza ,,am orul de plu mb " sugerand estompar
ea definitiva a
Dis cur sul se inte rio rize
spre apus", adica moartea).
 sentimentelor. Strigarea celui decedat i~i are originea in credinta populara, dar ~i in filosofia cre~tina unde
apare logosul cu puteri demiurgice, cu ajutorul caruia a fost creata lumea. Fenomenul mortii este insa
ireversibil, fapt sugerat de o noua perceptie tactila (,,Era frig") care amplifica obsesia sfar~itului. ,,Aripile de
plumb", atribuite amorului, prefateaza o iminenta cadere, o prabu~ire definitiva in moarte.
Poezia ,,Plumb" transmite spaima de neant a fiintei, fiind realizata ca un tablou static, cu imagini vizuale
preponderente, dar impresia de co~mar se amplifica in prezenta unor imagini auditive: in prima strofa,
verbul onomatopeic reda zgomotul inspaimantator al obiectelor din cimitir, sugerand dezamagirea eului cu
lumea ,,scaqaiau coroanele de plumb", iar in strofa a doua vuietul se interiorizeaza, devenind un strigat de
disperare al fiintei. Simbolurile frigul ~i vantul reprezinta disolutia materiei ~i realizeaza, prin senzatii
ile, corespondentedintre planul naturii ~i golul sufletesc exprimat de laitmotivul ,,stau singur".
Elementele de prozodie clasice produc muzicalitatea exterioara0 prin rima imbrati~ata, masura fixa de
silabe, altemarea iambicului cu amfibrahul. Cat prive~te realitatea obiectiva se remarca aspectul dezolant
specific cavoului, spafiu inchis reprezentand universul intreg. Elementele funerare care il compun ,,sicrie de
plumb", ,,flori de plumb", ,,coroane de plumb", ,,funerar ve~tmant" (epitet) au particularitati cromatice (gri)
~i fizice (greutate) specifice plumbului care introduce sugestia de aparare ~i inertie. A~adar, decorul este
inert ~i inchis, specific simbolismului.
Realitatea subiectiva este dominata de senzatia de aparare sugerata de metafora ,,amor de plumb" ~i
\_ ,,aripile de plumb", inertia interioara relevata ~i de verbele la imperfect ,,stau" ~i ,,dormea" este dublata de
absenta sperantei, de imposibila inaltare, de fatala prabu~ire sugerata de verbul ,,atarnau" ~i de epitetul
,,mort" .
Solitudinea relevata de epitetul ,,singur" predispune la intoarcerea spre sine ,,intors" unde gase~te golul,
raceala ,,frigul" existential.
in opinia mea, poezia bacoviana ,,Plumb" reflecta apasarea sufleteasca provocata de solitudine ~i
claustrare, stari ce due la mortificarea sufletului. Solitudinea prezinta conditia omului modem ca fiinta
insingurata intr-o lume artificiala, aflata in disolutie.
in
. in co~cluzie, po~zia ,~Plumb" se incadreaza estetica simbolista, prezentand conditia poetului in
soc1etate ~1 e~ecul ex1stent1al care genereaza angoasa ~i anxietate celui claustrat intr-un univers ostil.
 Plumb, G. Bacovia
□ ultima etapii a simbolismului romanesc este reprezentatii de George Bacovia.
Plumb ■ Viziunea despre lume \
. M~~~ul·s~~1nulµi ~ ( - - - - - .1
0
□ Volumele sale de versuri (,,Plumb", ,,Scantei galbene•: ,,Cu voi") ilustreazii propria
·' • sl ml:!olul vietii ( D~rme~u adanc sicriele de 12lY.mb. concep\ie despre poezie, preferin\a acestuia pentru simbolurile culorilor, pentru
$i floh d e ~ ~ funerar vestmant _ motivele muzicale, pentru singuriitate, melancolie, spleen;
Stam singur in gi,vbu ... ~i era ant ? spatiu/mediu 'lnchis
$i scartaiau coroanele de plum~b:-.-··_·--➔-"? me d"1ul exterior B incadrare in curent/mifcare/orientare literara \
iubirea <-<---:=----:----~ □ reflectii direcµa simbolistii prin intermediul motivelor §i al atitudinii;
Donne~ intors amdrul meu de plumb □ se inscrie in curent prin utilizarea simbolurilor, a sugestiei, a analogiilor, a cores-
Peftori de plumb, ~-am inceput sii-l Strirr-.-_---➔~ disperarea pondentelor, prin muzicalitatea interioarii realizatii prin tehnica repetitiilor cro-
S~a~ s!ngur langii mort... §i era f:rjg_.~ 7 'lnfiorarea matica §i dramatismul triiirilor eului liric; ' '
. .. . _ . t $i-i atarnau aritrile de plumb ➔ sentimentul 'lnaltarii 0 irn.aginarul simbolist - cuvintele cheie: plumb, cavou, singur;
d1spant1a oncare, sperante( , ·,
□ elementele primordiale ale naturii, frigul §i vantul, produc disoluµa materiei §i sunt
Repere: sugestii ale ,.sf"ar§itului continuu" bacovian.
0 simbolul .. plumb": - metal greu
+ eviden!ierea a doua trisaturi care fac posibil w A adrare
stud" tA • w A amc
. .
atextulu1poet1c - cenu§iU
1a mtr-o penoada, mtr-un curent cultural/l"t A . -rece
tare tematica; l erar sau mtr-o or1en-
-toxic
+ prezentarea a doua imagini artistice/idei poetice din textul poetic studi- 0 Sicriul = simbolul mo~;
at, relevante pentru tema §i viziunea despre Iume; □ Mesajul: moartea fizica - moartea sufleteascii;
O Starea de angoasa resimµta in momentul con§tientizarii faptului ca moartea spi-
+ ~ustrar:ea a pa~ ele~ente de compozi!ie §i de limbaj ale textului poe- rituals. reprezinta dispari\ia existen\ialii;
tic ~di~t, s~~~cative ~~ntru tema §i viziunea despre Iume (imaginar 0 Ganduri cenu§ii, intunecate, det~are de mediul exterior;
poe~1c, titlu: mc1p1t, rela!n de opozitie §i de simetrie, motiv poetic, lait-
0 Coresponden\a: timp - suflet; interior - exterior.
mot1v, figun semantice/tropi, elemente de prozodie etc.);
~ suspnerea unei opinii despre modul in care tema §i viziunea despre Iume lrf Prezentarea a doua irnagini artistice/idei poetice \
se reflecta in textul poetic studiat. □ Terna poeziei o constituie moartea.
□ Se exprima starea de melancolie, triste\ea, solitudinea poetului care se simte in-
~ catu§at, sufocat spiritual intr-o lume care-1 apasa, in care se simte inchis definitiv,
□ simbolismul: f'ara nicio soluµe de evadare.
♦ promoveaza necesitatea unei innoiri a poeziei fap. de retorica romantica §i fap. □ Motivele specific simboliste: somnul §i singuritatea.
de impersonalitatea poeziei parnasiene;
♦ exprima dorin~ de a impune in poezie sensibilitatea, visul, muzicalitatea; ■ "Elemente ale textului poetic \
♦ opera e dominata de ambiguitate, de nostalgie, de melancolie; □ Titlul- ,.plumb", ce se constituie intr-un simbol, cuvant care are drept corespon-
♦ exprimii inefabilul; dent in naturi metalul greu, sugerand apasarea su.fleteasca.
♦ se urmare§te stabilirea unor corespondente intime intre eul liric §i lumea ♦ culoarea cenu§ie induce starea de angoasa;
exterioarii; ♦ sonoritatea surda a cuvantului - inchiderea defi.nitiva a spaµului existenµal
♦ cultivii sugestia; □ Relatia de simetrie:
♦ elementul cheie al poeziei simboliste devine simbolul, cu rolul de a sugera, care, ♦
'
prezenta simbolului ,,plumb"
insa, trebuie sa fie autentic §i spontan, o asociere intre senzatie, emotie §i ima- ♦ rima l; primul §i ultimul vers din poezie, prin sintagma ,,de plumb", afl.ata la
gine sensibila. ' ' inceputul versului al doilea din fiecare strofa..

50 51
 □ Lirismul subiectiv - prin marcile subiectivitatii, verbe la persoana I, singular,
1 Elementul cheie al acestei poezii de"!ne simbol~, cu rol~ d~ _a su~era, car~~~
..,stam': ..,am inceput" §i adjectivul posesiv ,,(amorul) meu".
□ Compozitional: doua secvente poetice, care corespund celor doua planuri ale
realitatii: '
' mita. stare liricii, f'ara a implica ratiunea. Pune accentul pe i11!agin~1ie, pe ~dealism §
♦ reilitatea exterioara, obiectiva, simbolizata de cimitir §i cavou;
♦ realitatea interioara, subiectiva, simbolizata de sentimentu l iubirii, a carui in-
vocare se face cu disperare.
□ Cadrul spapal - inchis, apasator, evidenµat prin metafora..,sicrie de plumb~ ..,cavou".
□ Repetarea simbolulu i ,,plumb".
□ Muzicalitatea interioari - disonanta:
♦ paralelism ul sintactic al strofelor, plasarea sintagmei ..,de plumb" in pozitii
simetrice, inclusiv in rima interioara;
♦ sonoritatea cuvintelor repetate obsesiv;
♦ pauzele realizate prin cezura §i puncte de suspensie.
□ Prozodic:
♦ iambul alterneaza cu amfibrahul;
♦ rim:a este imbraµ§ata;
♦ masura versurilor de 10 silabe.
♦ constructia riguroasa a catrenelor, in care primul §i ultimul vers se inchid
prin cuva'.ntul ,,plumb", sugereaza atmosfera sumbra a moqii.
■ Opinial
D Creafia bacoviana evidenfiaza un eul liric solitar §i prizonier al unei con§tiinte
inspaimantate de sine, de neant §i de lumea in care traie§te §i in care nu se poate
integra.
□ Imaginarul poetic releva o lume ca un adevarat cimitir.
□ Eului nu-i mai ram.ane decat sa rataceasca prin lumea construita ca o inchisoare,
traind sentimentul solitudinii §i al angoasei.
□ Poetul dezvaluie o realitate care i§i are geneza in procesele sale suflete§ti, ea fiind
o proiecfie a starilor sale de spirit.
□ Lumea materiala este asimilata starilor suflete§ti, reducandu -se la culoare, stare,
mi§care, prefacand realitatea in mister.
Rezolvare :
Curent literar aparut in Fran~ simbolismul promoveazii necesitatea unei innoiri
a poeziei fafa de retorica romantica §i fata de impersona litatea poeziei parnasiene. Este
exprimata astfel dorinta de a impune in poezie sensibilita tea, visul, muzicalita tea.
Poezia simbolisti i este dominatii de ambiguitat e, de nostalgie, de melancolie ,
exprima inefabilul, a§a cum propunea poetul francez A. Rimbaud. Se urmiire§te
stabilirea unor corespond ente in time intre eul liric §i lumea exterioarii, simboli§ti i
consideran d ca nimic nu trebuie explicat in poezie, ci doar sugerat. De asemenea, ei
pledeaza pentru introducer ea cromaticu lui, dar sub forma nuantelor pentru a piistra
ideea de impresie.
52
buie sa fie autentic §i spontan, o asociere mtre senza~1e,_ emoyt~ !11magm_e sensib _
Poetul simbolist gande§te in simboluri §i traduce m 1magmi, m mod cru:ect, ~ anu.
1
pe orientarea asupra lumii interioare, mult mai interesant a decat ~xter:orul. Sunt
preferate anumite teme §i motive, precum reveria, natura, moartea, smguratate a, me-
lancolia, culoarea, muzica. .
in literatura romana, simbolism ul cuno~te patru momente unp~rtant~. V A
Prima etapii este cea a experientelor, cand Alexandro Ma~ed~1:5ki te~retizea za ~
revista ,,Literatorul" principiile acestui curent literar: ..,Poezia viitorul~~ va ~ numai
muzica §i imagine". Cel de-al doilea moment ii are in prim-plan pe poe~1?uliu Ce~ar
sv <::t fari Petica Dimitrie Anghel care inclina ciitre latura plast1ca a culorilor
_aves_cu, 'r! t~ de poezie melancolic o-m~zicala. 0 alta etapii este reprezenta a de Ion
~1 scnu un 1p •d 1 li
de vitalitate §1 e me Banco .e, ce propun
M~~~. l . sale exotice, pline
cu poeziile
t . ente v"cri iar ultimul moment este reprezenta t de George acovia
rm
sen Volumele ·• de versuri (.,Plumb': ..,Scantei ga lb ene,,, .., cu _voi"") ilu_streazapro pria
- sale
conceptie despre poezie, preferin1a acestuia pentru simboluril e culorilor, pentru mo-
tivele ~uzicale, pentru singuratat e, melancolie, spleen.
evidenperea a doui trisituri care fac posibili inc~a ~ u i poetic stu~:
at intr-o perioadi, intr-un curent cultural/literar sau mtr-o onentare tematica
PoeziaPlumb de George Bacovia reflecta direcµa simbolisti prin intermediu l mo-
tivelor §i atitudinii. De asemenea, se inscrie in curent pr~ utiliz:irea ~im~olur~ or, :
sugestiei, a analogiilor, a corespond entelor; prin muzicalita tea m1:_~r~oara re3:11~~ta
cu ajutorul tehnicii repeti1iilor, prin cromatica §i dramatism ul trarrilor eulu: hn~.
Textul nu cuprinde niciun termen explicit al angoasei, insii aceasta este sugerata, pnn
descrierea cadrului.
prezentarea a doui imagini artistice/i dei poetice din textul studiat, relevante
pentru tema vi viziunea despre lume:
Terna poeziei o constituie moartea. Se exprima starea de melancolie , triste\ea,
solitudinea poetului care se simte incitu§at, sufocat spiritual intr-o lume care-1 apasa,
in care se simte inchis definitiv, f'ara nicio solu1ie de evadare.
Motivele specific simboliste ce se regasesc pe parcursul discursulu i liric sunt
somnul vi singurata tea. Somnul, prin ruperea de lumea reala, reprezenta nd cadrul
diurn, releva. sugestia mortii: ..,Dormea intors amorul meu de plumb". Este o moarte
simbolica., afectiva, iar epitetul ..,intors" exprima misterul, facand referin\a la o cre-
dintii populara autohtona conform careia mortii se intore cu fata ca.tre apus.
'Corespon den1a intre materie §i spirit est~ eviden1iat a prin elementul de recu-
renta stam singur" iar imaginaru l simbolist este realizat in jurul cuvintelor cheie:
plu~b, cavou, singu~. Elementel e primordia le ale naturii, frigul §i vantul, produc di-
solu1ia materiei §i sunt sugestH ale ,,sfd.r§itului continuu" bacovian.
53
 b :iziunea d~s~re lume este exprimata prin intermediul temelor §i motivelor
a or ate, ~urpn!1zan__d problematizar ea lumii geniultli in raport cu lumea exterioa-
V
ra, pr~f~a'. departata de valorile adevarate ale vietii. Folosirea cromaticii pentru a
descne vizmnea impune o lume gri, terna, lipsita de speranta, ce constituie chinul
1
pe~etuu al e_~ui ~iri_c. Moartea este sugerata prin folosirea cuvintelor din aceea§i
sfera semant1ca, s1cne, cavou, coroane care scart:aie, dar §i prin repetitia simbolului
plumb, folosit ca determinant, ceea ce releva un imaginar poetic care de~ne impietrit.
Sensul acestei metafore-simb ol se dezvaluie in momentul in care se invoca ,,amorul
de plumb", ceea ce evidentiaza apasarea sufleteasca, sentimentul inabu§it, impresia
de univers inchis, ca §i cavoul in care se izoleaza eul poetic.
ilustrarea a patru elemente de compozipe fide limbaj ale textului poetic stu-
diat, semnificative pentru tema fi viziunea despre lume (imaginar poetic, ti-
tlu, incipit, rela!ii de opozi~ie fi de simetrie, motiv poetic, laitmotiv, figuri
semantice/tro pi, elemente de prozodie etc.)
Titlul poeziei este alcatuit din substantivul nearticulat ..,plumb", simbol care are
drept corespondent in naturi. metalul greu, sugerand apasarea sufleteasca. Cenu§iul
induce starea de angoasa, iar sonoritatea surda a cuvantului (patru consoane §i O singura
vocala inchisa) releva inchiderea definitiva a spapului existen~ial, rarii solutii de ie§ire.
Rela!ia de si.metrie este evidenpata prin prezenta simbolului ,,plumb", a§ezat ca
rima la primul §i la ultimul vers din poezie, de sintagma ,,flori de plumb", aflatii la ince-
putul versului al doilea din fiecare strofa.
Lirismul subiectiv este redat, la nivelul expresiei, prin marcile subiectivitatii
verbe la persoana I, singular,,,stam", ,,am inceput" §i acljectivul posesiv.., (amorul) me~~
Compozipona l, se disting doua. secven!e poetice, care corespund celor doua pla-
nuri ale realitiifii: realitatea exterioara, obiectiva., simbolizata de cimitir fide cavou, §i
realitatea interioara., subiectiva., simbolizatii de sentimentul iubirii, a ca.mi invocare se
face cu disperare.
Prima secventa poetica. surprinde elemente ale cadrului spatial inchis, apasator,
sufocant, cavoul simbolizand mediul universului interior, §i elemente ale decorului fu-
nerar: sicriele de plumb, ve,mantul funerar, florile de plumb, coroanele de plumb.
Versul-incipit ,,Dormeau ad!inc sicriele de plumb" cuprinde cele doua simboluri
rega.site in creatia bac!Jviana., §i anume sicriul §i plumbul. Personificarea ,,dormeau...
sicriele" sugereaza moartea, iar adverbul-epite t ,,ad!inc" accentueaza ideea somnului
etern. De altfel, motivul somnului este evidentiat prin verbul la imperfect ,,dormeau':
care sugereaza continuitatea fenomenului, transfer.ind totul in planul eternitatii.
Cadrul spapal descris este unul apa.sator evidenpat prin metafora,,sicri e de ~lumb",
oximoronul,,fl ori de plumb" fi epitetul antepus ,,funerar ve~nt". Mediul capata astfel
greutatea apa.satoare a plurnbului, iar eul poetic se retrage in spapul inchis al cavoului,
,i
simbol al izolarii de lumea exterioara. Repetarea simbolului,,plu mb" sugereaza existenta
mohorata, lipsita de transcendenta_ de posibilitatea inalµrii. Vantul este singurul el~-
54
ment care sugereazii mi§carea, insii releva. auditiv efectele reci ale morpi:,,$i scarfaiau
coroanele de plumb."
Cealaltii secven1a. poeticii debuteazii sub semnul tragicului existen~ial, generat de
disparitia afectivitiitii:,,dormea intors amorul meu de plumb". Reluarea motivului som-
nului p;in verbul la imperfect poartii sugestia mortii, iar adverbul-epitet ,,£ntors" relevii
imaginea mortului intors cu fata spre apus. Meta.fora ,,amorul meu de plumb" sugerea-
zii transformarea sentimentul~i de iubire in profundii suferin~ Totodata, metafora
,,aripile de plumb" accentueazii acest sentiment, de apasare sufleteasca, sugerand lipsa
oricarei sperante, imposibilitatea inaltarii, ciiderea surda §i grea, moartea.
Muzicalitatea interioara se realiz~azii prin paralelismul sintactic al strofelor, pla-
sarea sintagmei,,de plumb"in pozitii simetrice, inclusiv in rima interioara, eufonia cu-
vintelor repetate obsesiv §i pauzele realizate prin cezurii §i puncte de suspensie.
La nivel prozodic, iambul alterneazii cu amfibrahul, rima este imbrati§ata, iar ma-
sura versurilor, de 10 silabe. Constructia riguroasa a catrenelor, in care primul §i ultimul
vers se inchid prin cuvantul,,plumb".
sustinerea unei opinii despre modul in care tema §i viziunea despre lume se
refl~ctii in textul poetic studiat
Din punctul meu de vedere, poeziaPlumb, creapa bacoviana, evidenpaza un eu liric
solitar §i prizonier al unei con§tiin~e inspiiimantate de sine, de neant §i de lumea in care
traie§te §i in care nu se poate integra.
Imaginarul poetic relevii o lume ca un adevarat cimitir, iar elementele care suge-
reaza viata, ,Jfori': ,,amor", apar impietrite sub efectul metalului toxic, greu, apiisiitor,
plumbul. Prin urmare, eului nu-i mai riimane deca.t sa riitaceasca printr-o lume constru-
itii ca o inchisoare, traind sentimentul solitudinii §i al angoasei.
De altfel, la Bacovia, poezia inceteaza sa reprezinte lumea de obiecte; poetul_ dez-
valuie o realitate care i§i are geneza in procesele sale suflete§ti, ea fiind o proiectie a
starilor sale de spirit. in cazul poeziei Plumb, ridicarea acestei sensibilitap biz~e la
valoarea de singura realitate existentiala este in spiritual artei expresioniste. Poetul
transfera totul in muzica §i culoare, ipostazele devin ma§ti §i fiecare masca devine o
metafora deschisa ce implica trairea poetului.
in concluzie, prin terna §i motivele abordate de Bacovia, poeziaPZumb evidentiaza
transformarea realitatii obiective, receptata de o sensibilitate aflata sub imperiul unei
stari depresive, intr-o realitate interioara. Astfel, lumea materiala este asim.ilata starilor
suflete§ti, reducandu-se la culoar·e, stare, rni§care, prefacand realitatea in mister.
55
 Terna ~i viziunea despre lume

,,Povestea lui Harap-Alb" de Ion Crean y fi t bl" ,. ·

este considerat drept eel mai complex basm gcualat d?s . ptu . l~l~t lil re~~sta ,,Convorbiri Literare" in arml 1877 ~i
P . m 1s ona 1teratum romane
. on:1.md de la modelul basmului folcloric, caracterizat defilt · ·
circulat1e universala dar
,
r·-·--·· ···· ·--;. ---- .. .
e orgamzeaza conform propne1 v1zmni intr t t
·
·
·
·
y
~~ ereotipie, autorul reactuahzeaza teme de
basmelor populare( supralicitand procedeul triplicarii.) ' -un ex narativ ma1 complex decat al
Basmul cult_este o specie narativa plurepisodica implicand fabulosul cu num • y
ale unor valori simbolice, intruchipand binele i raul in diverse! . ' eroas_e pe:sonaJ~ purtat~are
raportare _Ia protagonist,_~ ser~e de functii unel! avand puteri su;r:a::~ e. Persona.Jele mdeplmesc prm
"nfa ..Act1~ea basmul.w...imphca prezenta fabulosului ~i este supusa unor stereotipuri conventionale c
1 . at1~.e~ par~urgerea drumului ma~~i de catre erou. Conflictele dintre bine ~i rau se in,cheie ~u are
v~cton~ b~elut. Reper~~e temporale ~1 spaf1~e sun_t vag!, nedeterminate. Elementele de compozitie tipice
vize~ ch~ee co~poz~t1on~e, formu~e spec1fice,c1fre ~1 obiecte magice, procedeul triplicarii.
. T1tlul ~une m ev1de~ta p_ersonal1tatea complexa a eroului surprinsa fotr-o structura
oximor~mc~~-'Harap-~b ) ?~m carey se face trecerea de la real la un univers fictiv(,,povestea"). Numele
personaJulw 11 reflecta cond1t1a duala de rob sau sluga ~i conditia nobila ~i puritatea celui aflat la inceput de
drum.
Doua episQag_e ce inrati~eaza constructia temei sunt supuner~rin vicle~ug a tanarului neinitiat si
_<!_emas~~ ~P~-~11!:i; astfel,evol~tia eroului reflecta concepi1a desprelumea scrHtorui'ufpifu°tr-o -~~~~iz.a.r.~
~ f3:!!_~.!!£._iif~; trecerea protagomstului prin incercari dificile contureaza sensul didactic aJ basmulci.
Una dintre incercarile dificile ale protagonistului o inrati~eaza intfilnirea 1n c~dru__.~. .Spfuml.-Dupa ce il
refuza de doua ori pe Span sa-1 ia ca sluga, fiul de crai il angajeaza pe acesta 1n slujba de calauza. Ajun~i la o
fantana, tanarul este pacalit de Span ~i intra in fantana pentru a se racori. In acel moment Spa.nut trage
capacul fantanii, iar fiul de crai accepta sub amenintarea pierderii propriei vieti sa devina sluga ~i prime~te
numele de Harap-Alb. Astfel fiul de crai nu ia in considerare sfatul tatalui sau ~i anume sa nu se
imprieteneas ca cu omul span ~i omul ro~; astfel i~i ingreuneaza misiunea, moti~ coborarii echivaleaza cu o
noua n~tere deoarece la ie~ire eroul se va numi Harap-Alb.
A doua secventa in care se reflecta tema ~i viziunea despre lume este cand Harap-Alb i~i 1ncheie
parcurgerea traseului initiatic prin demascarea Spanului. Ajun~i la curtea Imparatului Verde, fata prezinta
adevarata identitate a Spanului. Acesta ii taie capul lui Harap-Alb, insa fata il readuce la viata cu ajutorul
smicelelor de mar duke, al apei vii ~i al apei moarte. Calul ii omoara pe Span intruchipand spiritul justitiar,
implinind un ritual al regenerarii.
Subiectul basmului urm~t.~..mrululmAC.M~..P~~!~QQaj11Lprincipal, lilU'~J>.--N.~.?_Earf!!.!:.8.~"~~ ~~~~
µljjj~!:_ii_,J.~.f!!!ajaj ~~!~. ~~y~~J1!1P~~Jt.~4!£!,t~~-q~JP.tr.:.~ J>.! ~ s~petjo~ ~are i;nse~t~?~~~~~~-~
s.t,atutului §.9~.i~l_-~~ _s_p iri~ .~ .~!.9~.luj(~~~~l~f 9.e~~}-~~~~~~-r~.~-~-~)· . .
Actiunea se desf'~oara linear, cronolog1c, pnn iiilantwrea secventelor naratlve ~1 respecta modelul~,
structural stereotip ~i ciclic al basmului: o situatie initiala, de echilibru(expozitiunea), tulburarea
echililirulci( ktriga), pircuiger;i~unu(drum cu trecerea probelor(desr~urarea actiunii), actiunea
reparatorie(punctul culminant), ~i in cele din urma refacerea situatiei de echilibru ~i rasplatirea
eroului(deznodamant).
JncipJt\!l ,,Amu cica era o data"_are rolul d~ a-I intr?duet: ?e cititor i~ !ictiun~. ,,Amu" ~ste o_rg~-c~.~-
oralitatii care face trecerea de la real1tate la fict1une trezmdu-1 mteresul c1t1torulm pentru umversul flctiv, iar
oo~structia ,,~~.ra..Q_.dijm::.r~.~~J~P.~! -~~E.~!!!~mt~l.Qt In. basm,.unuLnedefi;nj !, ..g~~~te~~!!c!-.!~..H~Jjtp,p_ mj_ti~,
.c.ar£_ggi:~l!.g ~dul catre t~mpl!l s.a&rµ. ~i~~.-~P~l~~l Al!.~~~t!-µ~Jilljt qeo~~~.e..?nP.ax:at1.a .~~~~h11 ~ra 1~ y
,,o margine a pamfulhilui": tot in incipit este prezentata s1~t1a care ?e1:tw:b~ cursul actmn:lor repr~z~ntata
de ·o :,catte"·pe care 1II1paratul i-o trimite craiului ~i in care 11 cere sa-1 tn~.ta U? fiu ?e-al sau, dest01mc,
capabil sa fie lillparat in locul sau deoarece nu avea urm~i la tronf\5tfel fit1 m~1 mari pornesc la d_rum sp!'e
imparatia unchiului,.,lor, convin~i ca vor ~e~~i. Ei insa nu tree de proba podulw ~d~ sunt a~teptat1 de ta:3-I lor
deghizat murs. Can6mezinu l cere perrmsmnea de a pleca, acesta este refuzat ~1, fimd suparat, se duce m
 gradina unde se intfilne~te cu o batrana careia ii da un banut. Batrana il sfiituie~te sa nu plece la drum rara
calul,
~ainele ~i annele de cand tatal sau a fost mire. Urmand intocmai sfaturile batranei, voinicul pleaca la drum,
1ar dupa un scurt timp este supus primei probe. Trece cu bine aceasta incercare primind binecuvantarea
tatalui ~i totodata sfatul de a se feri de omul span ~i omul ro~.
Intriga constituie incalcarea sfatului parintesc ~i schimbarea statutului. Fiul craiului odata plecat la
drum ajunge in codru unde intalne~te un span care dore~te sa-i fie sluga. Acesta H refuza de doua ori iar a
.
tre1a oara il angajeaza drept calauza. Ajun~i la o fantana rara roata ~i cumpana span! intra in put pentru a-~i
'
umple plosca ~i il sfatuie~te pe fiul de crai sa faca la fel. Tanarul ii asculta pe span, care trante~te capacul
fantanii ~i-1 obliga sa-i povesteasca tot despre el. Sub ameninfarile mortii, feciorul jura ca ii va fi sluga
spanului ~i prime~te numele de Harap-Alb.
Des~urarea actiunii incepe cu sosirea celor doi la curtea Imparatului Verde unde Spanul il pune pe
Harap-Alb la diferite incercari. Prima incercare este sa aduca salata din gradina ursului. Aceasta proba o
dep~e~te cu ajutorul calului ~i a Sfintei Duminici, dar ~i cu ajutorul pielii de urs daruita de tatal sau. A doua
proba la care este supus este aducerea nestematelor ~i uciderea cerbului. Harap-Alb tine cont de sfatul
Sfintei Duminici ~i anume sa sape o groapa in care sa se ascunda dupa ce ii taie capul cerbului dintr-o
singura lovitura, iar ascunzatoarea nu putea ti parasita pana la apusul soarelui. In timpul unui ospat regal
Spanul ii porunce~te lui Harap-Alb sa i-o aduca pe fiica imparatului Ro~. Drumul spre curtea imparatului
Ro~ are rolul de a maturiza personajul. El cruta nunta furnicilor, salveaza imparatia albinelor ~i se
intovar~e~te c~ cei cinci nazdravani: Gerila, Flamanzila, Setila, Pasari-Lati-Lungila ~i Ochila, personaje
adjuvante. Ro~ Imparat il supune pe Harap-Alb la_ci~Lp.r.o_b~;_casa.de,arami,.Q.SpJtitl•.me£:i!t ?e I_lisip,
identificarea f~i ~i s1!~j~J10.cturna-la-odai~ ~c.e.s.teia; probe pe care acesta le trece cu ajutorul priefenifor sai.
Punctul culmmant al basmului il constituie demascarea spanului. Fata de imparat prezinta adevarata
identitate a Spanului,drept razbunare acesta ii taie capul lui Harap-Alb. Vazandu-~i stapanul omorat, calul 11
ucide pe span. Cu ajutorul apei vie ~i a apei moarte, aSmicelelor de mar duke, fata de 1mparat ii invie pe
Harap-Alb.
Basmul are deznodamant fericit, cei doi se casatoresc, iar eroul este inscaunat imparat.
Simetria incjP-it:fm~l_ se realizeaza prin cli~ee compozitionale, conventii care marcheaza intrarea ~i
ie~irea din fabulos. Incipitul este reprezentat de formula initiala ,,Amu cica era odata, intr-o tara ...", al carui
rol este de a realiza legatura dintre planul realitati,i ~i planul fabulos. Sunt prezentate reperele spafio-
temporale ,,o tara" ~i ,,odata" ce determina atemporalitatea ~i spatialitatea.
Finalul este unul inchis, reprezentat de victoria binelui asupra raului, final in care Harap-Alb i~i mcheie
calatoria inifiatica prin care a dobandit anumite calitati importante rasplatite cu imparatia unchiului sau ~i
casatoria cu fiica lui Ro~ Imparat. Basmul se incheie cu surprinderea dimensiunilor hiperbolice ale nuntii
imparate~ti, nunta la care a participat ~i naratorul, .. ~i-a durat veselia ani intregi ~i acum mai tine inca, cine se
duce pe acolo bea ~i mananca, iar pe la noi cine are bani bea ~i mananca, iar cine nu ~i rabda".
~a in o~~~- ~a,sE!,, pe_!~.<1,IJ.~j~.~~--~~E! . ?.?..~ !~~~t P~ b¥.a _q1;1.or. tipologii clasi~; pei:s.onaj~.PQ,?:i.ti~~:
pro~_s.9.i~fili~Harap-Alb ~i cei care i1 ajuta, ~LP,~l ~9!!aj~_n(?g~fo~e: ~?~stl!_l, respectiv Spanul
--~ ~$.!?Ei~l~~-~e_f!,~ ~~-!~~!~~~-i.~~-es~~ ~?J.~~\~~~~-~~Y._P,~-~~!!r~ P.9.~l!!~: EL~st~ .
caracterizat atat duect oe narator,_ de
..__,.__.., _ _ .,,_ y, -·~-r. _ _
celelalte
_____ ,., ..,.. . . . . ...- . . . . -- _. ...cat
. ,.,.__ ~.personaJe _ , ., . . _ . . . . . . . . . . . . .. _ ·--- I!'>•- ··-·pnn
. ,. ,._ autocaractenzare sau mdirect,
. ,. ,._,,.,.pnn
~,,... ..__.~1 fapte,
--,.•---·- ··
. . . . ...., ~-..-_,~ .._ _ , , , . _ _ .,. - · • - • · • - -·-·~
4

at~~qi~i~1!1.fl~put, fi~l ~:;~~ui nu tine cont de sfatul tatalui sau ~i anume sa se fereasca de oamenii rai:
,,iar mai ales de eel span, cat ii pute; sa n-ai de-a face cu dan~ii ca sunt foarte ~ugubeti". Numarul feta.rt~
mare de probe la care este S~P.U_S.Y<:> t ~vjg~_~tia c~~-:Ll!t~b!~~-~!.. ~-~ _c!ct~11!1 .P~t.~mic al pers2~~j~1!!1. d_evenit,
P.~~S.~!1a.~i~~!~: . <?~. ~nfen.or:_s_l1:1g~_~~qL
dupa-fiitatnTr~~-~~:~$.p'@ill~. ~~ ~ ap:A!P,._num~-~~~~!~_4gt,l~..~.~~
s,~_nen~~s!ApaQ., ~ V O • , V O V V ' V

In depa~irea probelor Harap-A1b a mvatat din expenentele antenoare sa nu se mai lase pacal1t, sa_
preµiiasca ~i cele mai neinsemnate viefuitoare ~i sa nu se mai ghideze dupa aparenfe. El_accepta prieterua
celor cinci ,,mon~trii": Gerila, Setil~ Flarnanzila, Ochila ~i Pasari-~at~-Lungila~ in rel~t1a :u ~panu}_ este
pusa pe tot parcursul calatoriei in ev1denta_on~area cavalereasca, lo1al1tatea fata de Span carma nu 11
ira identitatea in ciuda probelor d1ficile la care este supus.
desconsp Alb" b' . d 1 III
Naratorul este, in ?l~ve.~!~.~}!!L~~~P; .... .., ~ . .!ectiy,__ .eQ.~~~~~~~~!-- ~..E~~~~~~- ~ --· . ;~·
V

~•.._., ·-- ·-· ·:ie·fusa totala, deoarece m text sunt prezente ~entu subiective concret1zate asupra
ob~1.ectivtta
A - -
1ea nu esL . ( ·u1 . . d .
comentariilor ~i reflectiilor personaJelor. ,,F1 craiu1m, vazan u-se pnns m c_1e~ e ~1
t · v A A

mtam~1~1ortsau ~- ·ura- credinta") precum ~i adresarilor directe .catre cititori ( ,,Dar ce-mi pasa m1e, eu sunt
fara mc1 o pu ere, n J , -----··
 narativ a este ,,din spate" deoarece
dator sa-mi spu~ pove stea ~i va rog sa ma ascultafi"). Perspectiva
narato rul este omniscient,
um.or. Oralitatea reiese din
omn~prezent. Limba iul ..e__ersonaj_elO!.,.§.~_Ear.a~!~.ti.~~az~_prin or~l_i!~e ~i
proverbe ~i zicatori ,,cine poate oase
mult1tudinea expresiilor specifice limbii vorbite ,,vorba aceea" , din
ului de limbaj , de caracter, _de
roade , cine nu, nici came moale", iar .!!fil_orul reiese din cultivarea ·comic . ____ ...~- ·····- ~- ---- ..___
sitµafie, onom astic.
reflectarea
Ip_QQinia mea, ,,Povestea lui Harap-Alb" este un basm cult, avand ca particularitati
ualizarea personajelor, umorul ~i
conce pfiei despre-'i ume a scriitorului, umanizarea fabulosului, individ
te, adevar ~i cinste. Potrivit viziunii
oralita tea stilului. Insa ca orice basm pune in evidenta idealul de drepta
intelepciunea, bunatatea ~i cinstea,
despre lume a scriitorului, calitatile necesare unui bun imparat sunt
le parcurge cu bine.
calita p doved ite de Harap -Alb pe parcursul probelor dificile pe care
oglindire ~ viefii in :11oduri_
:'3asmu! es_t~~ 9-~P2P~e., ~..PQP~~ !~.~-r.?.~3!1" (Garabet Ibraileanu), ,,o
bildungsroman ~1 pastreaza neschimbat
fabulo ase" (G.Ca linesc u), un basm cult ce eviaenfiaza caracterul de
sensu l luptei dintre bine ~i rau.
 Particularitati de constructie a unui personaj - Harap-Alb

,,Povestea lui Harap-Alb " de Ion Creangli a fost publicatii in revista ,,Convorbiri Literare" in anul 1877
~i este considerat drept eel mai complex basm din istoria literaturii romane.
Harap-Alb este personajul principal al basmului, deoarece in jurul siiu se construie~te toatli actiunea.
Este un personaj real, pozitiv, dinamic, intrucat se schimbli pe parcursul actiunii, evoluand de la statutul de
fiu al craiului la eel de imparat. Pentru aceasta, Harap-Alb parcurge trei tipuri de calatorii: callitoria
inifiatica, caliitoria de verificare( in care demonstreazli ce a invlifat din experienfele anterioare ~i ~i-a format
personalitatea de erou) ~i calatoria finala( consfinfe~te statutul de erou ~i recunoa~terea acestuia de ciitre
ceilalfi).
Inifial, Harap-Alb este un tanar lipsit de curaj ~i neincrezator in foqele proprii, care suferli din cauza
cuvintelor aspre ale craiului ~i se ru~ineaza a-i spune tatlilui ca vrea sli piece in clillitorie precum frafii mai
mari. Durerea tatlilui este resimfitli cu putere de mezin ~i este cu atat mai mare, cu cat acesta pare a nu glisi
nicio solufie pentru a o atenua. Starea personajului este trlidatli de reacfiile sale: ,,fiul eel mic, facandu-se
atunci ro~ cum ii gotca, iese afara in gradina ~i incepe a plange in inima lui".
Se deosebe~te de la bun inceput de frafii sai, prin bunlitate, calitate raspllitita de sfaturile Sfintei
Duminici, dupa ce ii ofera unban. Incurajat de cuvintele batranei, Harap-Alb ii cere tatlilui sa-i permitli sli-~i
incerce norocul, fara ajutorul frafilor mai mari. Pentru el a deveni succesorul unchiului sau nu este un drept
ereditar ci o datorie de onoare pe care trebuie sa o indeplineasca, pentru a splila ru~inea plirintelui sliu. De
aceea drumul pe care pome~te este unul fara de intoarcere.
Titlul pune in evidenfa personalitatea complexli a eroului surprinsa intr-o structurii oximoronica (Harap-
Alb) prin care se face trecerea de Ia real Ia un univers fictiv(povestea). Numele personajului ii reflectii
condifia duala de rob sau sluga, iar condifia nobilli surprinde puritatea celui aflat la inceput de drum.
Acfiunea basmului implicii prezenta fabulosului ~i este supusa unor stereotipuri convenfionale, care
inrati~eazii parcurgerea drumului maturizarii eroului. Conflictele dintre bine ~i rau se incheie cu victoria
binelui. Reperele temporale ~i spafiale sunt vagi, nedeterminate. Elementele de compozitie tipice vizeazii
cli~ee compozifionale, formule specifice, cifre ~i obiecte magice, procedeul triplicarii.
Personajul este caracterizat in mod direct de catre narator (,,boboc in felul sau", ,,slab de inger", ,,mai
fricos ca o muiere" ) ~i de S:ffinta Duminicii: ,,luminate crai~or" , toate aceste structuri indicand lipsa de
experienfa dar ~i naivitatea eroului. Caracterizarea Sfintei Duminici pune in evidenta incii din incipit
caracterul de ,,ales" al personajului, anticipandu-i destinul.
Caracterizarea indirecta se realizeazii prin fapte, relafia cu celelalte personaje, nume ~i limbaj.
Eroul este sprijinit de ajutoare ~i donatori: fiinte cu insu~iri supranaturale (S:ffinta Duminica), animale
fabuloase (calul nazdravan, craiasa furnicilor ~i a albinelor) , fapturi himerice ( cei cinci nazdravani) sau
obiecte miraculoase( aripile craieselor, smicele de mar dulce, apa vie ~i apa moartii) ~i se confruntii cu
personajul antagonist(Spanul). Cu excepfia eroului care este vazut in evolutie, de la naivitate la intelepciune,
celelalte personaje au cate o trasatura dominantli.
Primele intalniri cu initiatorii sai, Sianta Duminica, apoi calul nazdravan ~i Spanul, pun in evidenta
naivitatea ~i incapacitatea de a distinge adevarul de aparenfe.
Orgolios, crai~orul ii promite parintelui sau ca nu se va intoarce in caz de nereu~ita, iar craiul, pentru a
intari promisiunea formuleazii o interdictie( ,,mi-i ca nu cumva sate intalne~ti cu scarba in drum ~i sli dai ~i
tu cinstea pe ru~ine, c-apoi atunci curat iti spun ca nu mai ai ce cauta la casa mea").
Cumpatat, mezinul nu promite re~ita, ci vrea sa-~i incerce norocul, lasandu-~i soarta in Iliana
divinitafii( ,,Am sli pomesc ~i eu intr-un noroc, ~i cum o da Dumnezeu" ), intuind ca aceasta este datoria sau
misiunea pe care o are de indeplinit ( ,,omul e dator sa incerce" ).
~ur~jos, d~ mai ales determinat a-~i duce la bun sf'ar~it misiunea, crai~orul dep~e~te proba tatalui
deghizat m urs ~1 trece podul care-I conduce intr-o lume necunoscutli.
Crai~o~I asculta sfatul tatalui, respingandu-1 pe Span de doua ori ~i hotara~te sa gaseasca singur calea
spre ye~de-Imparat. Atunci cand cararile se incurca iar alegerea devine imposibila, protagonistul se vede
n~vo~t sa accepte propunerea Spanului ~i sa-~i asume implinirea destinului: ,,n-am incotro, mort-copt, trebuie
sate 1eu cu mme, dacli zici ca ~tii bine locurile pe aici".
 () or·

rinta ispitjt de ~p~ sa cob~are in f"antan~

. Pentru a fi
exp erie nta ~i cred ul, crai ~oru l este cu u~u
Lipsit de
identitatea cu cea a Span~lm ~~ va dev e~
slu~a _acestu1a..
erat , el jura pe palo ~ ca 1~i va sch imb a ac~ . ~m~ doar
elib
stat utul ui ii adu ce un num e, care repr ezinta pentru el o 1dent~ta~e propr:e~ pana
Schimbarea m~epu~l 1mt1en~, al
de er~ " , ,,crai~or:• . N~ ele pnr~ut anunt~
prin raportare la statutul tatalui sau: ,,fiul sca ~1 fond obl!g~t sa-~1 construias~a o_v1at
~ propn~, pe
pers ona jul ie~i nd de sub tute la pan ntea o
maturizarii,
lor sale . Cob orar ea in fant ana f'ara roa ta ~.1 cum~ana, dar adanca echiv~leaz~ c~
baza trasaturilor ~i abilitati ~tientizarea raulm, dar ~1 cu un botez, pers
onaJul prumnd
in infe m, care imp une cun oa~ tere a ~i con
coborare .
lb._ . . ,. ..
num e: Har ap-A pre cum .
pentru prima data un
initi atic al pers ona julm pres upu ne dep a~irea unm numar msernnat de ~ro?e tn
Drumul ulm, sunbol al frum use
vredniciei ~i a intelepciunii; uciderea cerb
confruntarea cu ursul ce reprezinta proba ea cu furnicile ~i albinele reprezinta pro
ba
ta pro ba cura julu i ~i a rabd arii. inta lnir
ucigatoare, reprezin
r nein sern nati . Fur nici le repr ezin ta telu ricul, hamicia ~i modestia, iar albinele,
altruismului ~i a pretuirii celo
celestrul, solidaritatea, dualitatea. este simbolizata de intfilnirea cu cei cinci uria~i ce dezvaluie lectia pe
De asemenea, proba prieteniei a infati~are. Astfel, el accepta cu u~urint
a
, ~i anu me de a nu jud eca oam enii dup
care crai~orul a invatat-o itul
Ger ila, Seti la, Flam anz ila, Och ila ~i Pas ari-Lati-Lungila, totodata descopera spir
tovar~ia Jui or.
ului pen tru cei apro piat i, soli dari tate a, optimismul, increderea in sine ~i in viit e ceata de
sacr ifici
ba pres upu ne mai mul te seri i de pro be, prin care Ro~-Imparat tinde sa indepartez
Ultima pro fata ( ghicitul fetei ~i
tori (casa inca lzita , osp aful , aleg erea mac ului de nisip) ~i care o vizeaza direct pe
peti
a obiectelor magice).
proba impusa chiar de fata ~i anume aducere la Span este cea mai dificila incercare, pen
tru ca pe dru m se
Pen tru erou , adu cere a fete i Imp arat ului Ro~
varata identitate.
juramantul racut ~i nu i~i descopera ade
indragoste~te de ea, dar, onest, i~i respecta e puteri supranaturale). El ii taie capul
lui Har ap- Alb ~i
dem asca t de fata , ,,o farm azo ana "(ar
Spanul este calul ii om oar a pe
leag a astf el pe erou de jura man tul sup unerii, sernn ca initierea este incheiata, iar identitate:
ii dez magice. invierea este o trecere la o alta
inv iat de fata cu ajut oru l obie ctel or
rauracator. Eroul este ~i imparatia.
iub it ~i pute rnic . Pen tru vred nici a lui, prime~te rasplata cuvenita: nun ta
aceea de imp arat
~i ,,fii nte him eric e" cu com por tam ent omenesc, indeplinesc prin rap orta re la
Personajele, oameni, dar aza un
ctii ~i anu me anta gon ist, ajut oare , don atori individualizate prin limbaj ce for me
erou, o serie de fun
argument al umanizarii fantasticului. za prin umor, se folosesc dim inu tive cu val oar
e
~i al per son ajel or se cara cter izea
Limbajul naratorului ,,ti-ai
", ,,ba u~_ ca" ) ~i or~ itat e ;!8i gur ata de e~p~esii populare ( ,,vorba sa fie ",
3:~ ent ati va ( ,,~uzi~o~e ), proverbe ~1 zicatori ( ,,La placinte, ina
inte / La
_(,, Ces a ~a spu n mat mul t!
g~1 t. ~ excl_~afu ~e!o n~e ba...").
o! ma~ o~ ), soh crta ri d1re cte ale mte rlocutorului (,,D aria sa nu ma iau cu vor de
razb
pro tago nist ulu i prin ince rcar i difi cile , ca ~i experienta conditiei um ilito are
In_ op~ ~ mea, _tre~e~ea c _al b~m ulu i, care este exp rim at de Sfa
nta
an n~d rept , c~n ture az~ sen s~l did acti
rob 1~ ~•sfanf~a unw_ s~p a fir-a-par ~i vei cre de
~1 tu od_~ ta mar e~• tare , 11 cauta saJudec1 lucrurile de-
Dummtca. ?'~8:°d v:~. a~u nge · t 1
ca ~tu acu m ce e nec azu l". Har ap- Alb dovede~te ca a inv ata t din exp enen ee
celor_asupnf1 ~1 necaJ1f1. ,I pentru - . . . neinsemnate vietuit " oare ~i sa nu se · 1
- -1·
anten oare sa- nu se mat ase pac a 1t, sa prepnasca ~1 cele mat
l ase
. ei, al sacrificiului pen tru cei apropi tla
ghi_dat ~e aparen~e. ?e ase men ea des cop
in
era
sine
spir
~i
itul
in viitor.
prie teni
a '
1

sol i~t ate a, opt1 m1s mul , incr ede rea

om
~~ bas m, e!o ul nu rep rez inta doar tipul voinicului ci este ~i ,,un
~ co~cluzie~ ?e~i este un pers ona j_
at) care trav erse aza o serie de pro be , se
ma turi zea z-
esc u), ero u ,,vr edm c (V erd e-Im par a
~e s01_ b~ (~.C alm
~1 devme imp arat .
 Ter na ~i viziunea despre lume
Mo ara cu noroc

ica. Pub lica ta i ~ in

n Slav ici este o nuv ela realista, de natura psiholog
vol ~,M ~ar a cu noro ~" de loa ntative pentru viziunea lui
oara cu noro c" devine una din scrierile repreze
Sl ?1~ ,,Nu vele dm pop or", ,,M
pra vietii satului in particular.
avi ci asu pra vietii in general ~i asu personajului principal,
gica deo arec e inta ti~e aza framantarile de con~tiin\li ale
ela psih ol:o izeaza prin tehnici de
sforrna suflete~te, iar ~ se real
Est e o nuv
~ , mor al ~i se tran
~are traie~te un inte rior tite de notatia gesticii ~i a
olog ica: mon olo g inte rior , stil indirect, liber, scene dialogate, inso
mve stig are psih
mim icii . pet SP W® ~~,
prin : tem a fam iliei ~i a dorintei de jna _~ , o~t iYi !af ea
Est e o nuv ela real ista dic a_a so~i~tatli
e tip1 ce pen tru o cate gor~ e soc iala, ver osi mil i~a ~ pr~z~ntar~a ;eri
incl ude rea de p~o naj des cne re ~1 m
Jl~~ atat e a seco lulu i al X1: 5r-re a~(ehn ica de ~m fic at 1v m
ardelene~ti din a oua . .
portretizare. · al ev_ emm ~nte lor: m?a ra, s1t~ ata la
iulJ nuv elei ,,M oara cu nor oc" indica rep eru l spatial mac mar ea
Denotativ@ anu ntan d
i, intr e Ineu ~i Fun dur eni. Con otativ, titlu l are valo are s1mbohca, nor oc"
rascruce de drumur a nuvelei. Sin tag ma ,,cu
evid enta com pon enta psih olo gica
sufleteasca a lui Ghitli ~i pun and in ica nor ocul avu t de Ghi ta la moa ra, re~~in
~ sa adu ~e c~ .
pe de o part e ind
trebuie inteleasa in dub lu sen s: .p nvt ta m se~~ tromc, c~
pro spe rita te fam ilie i sale, iar pe de alta parte, poa te fi
u~urinta banii care sa asig ure a apa nt1 a la mo ara
i p~ care . ~i-1 atra
_ ge Ghi ta, prin alegerile gre~ite pe care le face dup
expresie a nenoroculu
a lui Lic a Samadaul. \ire pe ~ond~l- .
are~ te efec tele dew roa oiz ant e ale dor inte i de imb oga
r--- -::> Nuv ela ,,M oar a cu nor oc" urrn dat a a lm Gh1ta dmt r-
ane nea seco h!lu i al XIX -lea . Est e urm arit a tran sfor mar ea gra
surprinderii lumii tran silv org oliu ~i de
tine la valo rile fam ilie i, intr -un ul dom inat de pat ima ban ulu i, de
un om onest, ham ic care
orin e putere.
· p_e care Ghi ta are iluz ia can poa
~!
te mo difi ca
Tern - te dub lata de ce destinu · ·
i capita la . .
con tro a, iu final,p_,~qea:esa fiindu- i
stru ctia eme j sun t rep reze ntat e de evo luti a fam ilie i lui ~~
Dou a epis oad e ce intati~eaza con care , dom ic lie pro spe rita te
a con flic tul inte rior trai t de ace sta,
ucid erea Ane i, astfel, nuv ela pre zint
in.s ine ~i in familie.
econom1ca, i~i pier de ihcr ede rea ilii, ava nd cur aju l ~i put ere a
put emi c, care i~i asti ma resp ons abil itat ea intr egii fam
Gh il! este un bar bat i. Ham ic ~i gos pod ar, el
e cu pro prii le dor inte , ign ora nd ave rtis men tele batr ane
de a acti ona in con form itat -i cali tati le ~i num ind
par asit a intr -o afac ere pro spe ra, oam eni i rec uno sca ndu
reu~e~te sa tran sfor me 11]9 ara alt cop il, toti fiin d
Afa ceri le mer g bin e, fam ilia se inm ulte ~te prin apa ritia unu i _
locu l ,,ca rciu ma lui Ghi ta". ·
·
mu lµu niti de aleg ere a facu ta.
d Gh ita •o folo se~ te dre pt ·.
Jn car e se refl ecta tem a ~i viz iun ea des pre lum e este can
Ad oua sec ven ta rile de Pa~te, Gh ita i~i
ace asta va rezi sta ava nsu rilo r Sar nad aulu i. La sarb ato
mo mea la pe Ana spe ran d ca nte pe jan dar m ca
Lic a·; lasa nd- o sing ura la car ciu ma, in tim p ce el mer ge sa-1 anu
aru nca soti a in bra tele lui d mo tivu l rea l pen tru car e ace sta
i fura ti. Dez gus tata de la~ hate a sotu lui ~i ne~t1in
Lic a are asu pra Jui ban ce, spu ne ea, in ciu da
r~b una re disp erat a, An a i se dar uie~ te lui Lic a deo are
ple cas e, intr -un ges t de bate ~ti" . Dan du- ~i
,,om " pe can d Gh ita ,,nu e dec at mu iere tmb raca ta. in hai ne bar
nel egi uiri lor com ise, el e rez inta mo me ntu l ma xim al
ca soti a 1-a in~e lat, Gh il! o uci de pe Ana . Uci der ea ace stei a rep
sea ma
dez um ani zar ii lui Ghi ta. nim ent ele
itol e, cu pro log ~i epi log , nuv ela are un sub iect con cen trat , eve
Alcatui~a din ) 7 cap ase : Sfa ntu l
i an cale nda ~!!_ c, del imi tate pe baz a uno r coo rdo nat e reli gio
· ~es fa~ ura ndu -se pe par cur sul unu .
. .
Gh fuz h~. JiJ a~t e~ . oc, situ ata la O ras cru ce
rii eve nim ent elo r: mo ara cu nor
eru l spa tial al des fa~ ura
Exp ozit i.w iea fixe aza rep
de dru mu ri, intr e lne u ~i Fun dur eni . ma rulu i sa-i fie
v~n irea la mo ara a lui Lic a Sam lida ul, car e ii pro pun e car ciu · ·
ln tri ~ con stit ui~ por car i. .
e sale ~i ale celo rlal ti
com plic e la fara del egH
 D . . .. l'l t dezumamzarea .
__ e~fa~urare~ actm~1 u:'11d rel~- e_ -:t cat c:i eli&erat treptatax a Iu1. Ghitflt
(care ajunge in final s11 fie acuzat de
• d A a
comphc1tate la cnmele SAma l'lu m, JUue -r pe cheza~te), precum ~i indepartarea acestma e n ,
pe care, de~i o iube~te, o percepe cape O povarl'l. .d .. Anei moment al maximei dezumanizAri a Jui
.
Punctul culmmant este reprezen tat de momentu 1 uc1 fa ern ,
t A-~i foloseascl'l sotia pentru a-1. •mtm . d
e o cursa
Gh1ta, eel pe care orgoliul ~i do:inta de razbunare I-au cu 5
Jui Lica SamAdaul. ., ~ . . _ t c·,s de Raut·., Lica se sinucide pentru a nu fi prins viu
• 11 -t·1 c:i tragic· Gh1ta es e u
Deznodamant~ ste JUS
~---,-=-:-.- •. nca corpul ~m rau
t ar -r • •
pentru a nu se -rc:ti ca i-a scapat inca o data, iar moara ar de.
de jandarrnul Pmtea, care II aru . . 1' orali7atoare a cuvintelor blitranei, mama Ane1•~1 •

•
§.ime..tm.iru:J12it--final se realt~~!.£rl'l ~ oarea m
. I . acesteia nnvmd destmu 1 uman.
=-·--- . . se
-~~e1e cu o c~~z':.:~--- --~-··--:-~-~ reti-uriind desfa~urar<?P evenimentelor. ,,Omu1 sa fi1e_
!,!_15mitul nuvae.utre valoarea unu1 pro og, pa . g . I" . tea colibei '8le te face fericit" prin acest c1tat
mulfllmit cu saracia sa dici, daca e vorba,_n~ '6"ogl t1~c~~~~ pe tema plecarii din sat ~i a arendarii morii cu
este reprezentata disc~ti~ dintre ?atrana ~• gme;e ~ ~~• mo~aiizatoare, fiind expresia experientei de viata ~i a
~~~~:~~~~:~~~~e~!~:ne;:~~:~:~~e:~~~: :~ca':~~is~ent asupra valorilor ere ar trebui pretuite;;i tJ b h?
. . i ~ . IUi~FliOltwC J Z1C!'~i&J!t 4 &bti?M 1911 ' • I C :.. . . I .
ma
liii •
Adi: e e $1 ttr -
- · 1- , 1 .:itodata, replica batranei are rol ant1c1pat1v, . ~ - · · t· d cele doua componente ale confl1ctulm
anuntan_
fnteri~r al l~i Ghita: dragostea pentru familie ~i dorinta ~e i~bogatire. • d . t le care au avut loc
Fl·nalul nuvelei Moara cu noroc" are valoarea unm ep1log, prezentan evemmen e .
~=-'-'-'-"----- "
dup!deznodamantul novelei: biitrana se intoarce impreuna cu ce1· do1· copn·· ~1· pnve~ · te rume• 1e_h anu• d1m.. ti au
furnegand . Replica batranei ,,se vede c-au Iasa_t fierestre 1e de_s~ h"ise ", i·ndica P.fP.ctele l 1 ca ceJ 01 so
d" fapt11tatwfericirea cat ~i
perrnis intruziunea unei persoane straine in intimitatea relat1e1 lor, ceea ce e-a 1strus a ,
, · iiiii~tea caminulaj_. . . · · ~ost· dat".
. s1metr1c
. . cu rep 1·1ca bXatrane1:
j '. Nuvela se inche1e • . , S!ro.,earo
. t eu c ll R U ~ tasa , e1Re dn asa , 1e-a I' ,

1),j care dezvolta tern a destmulm 1mplap~.J!- . . . . . . . I .. . -. ·

m
·_; 1f1 In nuvela, accentul nu cade pe actul povestm1, ct pe complex1tatea :persona1elor,.care par sa a,ba un .
d~siin
·. prestabilit reahzand un mimar redus de personaje inaividuale: Ghita, Ana, Lica, -Pintea, mama Anei,
in plus se portretizeaza an personaj colectiv ~i anume familia. • . ... : _ . .
Ghita este personajul principal al nuvelei ,,Moara cu noroc", deoarece m Jurul lu~ se con_strme~te •
intreagaacpune. Este un personaj complex, dinamic, intrucat evolueaza tn plan matena~, dar m~olueaza m
plan spiritual suportand un proces de dezumanizare. Personajul este construit gradat, prm surprmderea
etapelor transformarilor psihologice, a macinarii interioare a acestuia. - • .
Ghita este caracterizat in mod direct de catre narator conturandu-i portretul fi::tic drept un om ,,malt ~,
spatos", i~ portretul mop1l: ,,om ha121J~1~. sarguitor", ~.~ra mereu ~sez~t ~i pus pe ganduri". _ __ . _ • . ._ _
Ghita se aµtocaracterizeazA, asemanaiU:h1=s~n~oco~atulu1 nevmovat de cocoa~a pe care o duce m spate,
ceea ce arata ca el con~tientizeaza atat patima care il domina, cat ~i neputinta de a-~i.contr'ola slabiciunea:;

·~. ' .-
,,Ce sa-mi fac daca e ceva mai tare decat vointa mea! Nici coco~atul nu e insu~i vinovat ca are cocoa~e 'in
. .
Mijloacele de caracterizare indirecta sunt predominante ~i diversificate.
Ghit-a traie~te o drama psihologica concretizata prin trei infrangeri pierzand pe rand increderea in sine,
increderea· celorlalfi ~i m:final increderea Anei.
Ghit-a este capul familiei pe care incearca sa o conduca spre bunastare. Atata timp _c at se dovede~te un
om de acfiune, cu iniµativa, lucrurile merg bine, carciuma aduce profit, iar familia traie~te 1n armonie. ·
Aparifia Jui Lica la moar-a. teprezinta o concretizare a temerilor lui Ghita. El intra in mecanismul necrutat_or.
al afacerilor necinstite ale Jui Lica, devenind comp lice la tai-adelegile Sam~daului. Astfel tteptat se ·
instaleaza in sufletul lu_i Ghita.angoasa . Ana intuie~te schimbarea soµilui ei, dar este incapabila sa-i 'inteleaga
temerile ~i sa-1 ajute sa se elibereze de sub do~iriatia banului, pentru ca Ghita nu i~i articuleaza cu onestitate
frica ~i dorin{ele. 0 folose~te pe Ana drept momeala sperand ca aceasta va rezista impotriva avansurilor
Samadaului.
Uciderea Anei reprezinta momentul maxim al dezumanizari i lui Ghita. ln final, acesta este ucis,
uciderea Jui fiind un act justitiar. ·
Trasaturile personajelor se desprind din fapte, vorbe, gesturi ~i din relatiile care se stabilesc 'intre
_acestea. De asemenea, naratorul realizeaza portrete sugestive, iar detaliile fizice releva trasaturi m ·o rale san
statutuI social. MijloaceJ~ de investigatie psihologica.su nt: scenele dialogate, monoiogul interior de factura
~adifionaia ~i acela realiiat in -stil i_n direct liber, i_n trospect ia--ffH'n tich' s1 a tonutm voe\,
,.., ,... ~..,;~.
 este
sine, ,,un om rau ~i primejdios". Samadau ~i talhar
@r am ane pe tot parcursul nuvelei egal cu . '
ne c~ ~u tradatori~, generos cu aceia care
11 sprijina in afacerile necurate, hotarat ~i crud
ii ofera scriitorului posibilitatea unei fine analize
. An ufer a esent1!ile transformari interioare care a ~i apoi de
ie devotata caminului, p.rotejata mai intai de mam
psih olog ice feminine. La inceput ea era o feme in~elat.
ucisa tragic de sotul ei dupa ce aceasta 1-a
sot r~pr ezen tand un ideal de feminitate. Ana este iva
tiunea se face la persoana a Ill-a . Perspectiva narat
InJM ~¥.a,.,~~n oroc " naratorul este o~~.!!Y, nara ca un regiz or al ..
e decat personajele sale, comportandu-se
este , , ~ , ~oa rece naratorul ~tie mai mult ~urar ea
lizarea este extema, deoarece accentul cade pe desfa
fextulu1, fiind omn iscie nt :§i omniprezent. Foca al. Voce a obiec tiva a
lictul interior al personajului centr
even imen telor , dar ~i_intema, urm!rindu-se conf te semn e\e
nei, reprezentand vocea destinului care ii trimi
nara toru lui este dubl ata de voce a auctoriala a batra iv,
nei au valoare moraltzatoare, ilustrand, la nivel narat
prev estit oare ale finalul1:1~ tragic. Cuvmtele batra
tehn ica punc tului de vedere. - u oric~ pre\ distruge
in opin ia mea, nuvela ilustreaza o teza morala ~i anume:raulu i dezvalu1e mtent1a morahzat~are a
anta, victoria
echi libru l inter ior ~i li~i~tea familiei. Cu sigur ra
ratia pana la capat contand pe un efect formattv asup
proz atoru lui arde lean care i~i urmare~te demonst
. . . . .
rece etoru lui. este o nuvela rea~1 s:A s~h-~log~ca. d1~ care ~e_1ese
[n concluzie,,2,,.,,Moara cu noroc" de loan Slavici ob1c emn, relat n mteru mane
ui transilvanean cu dat1m, trad1tn,
preg nant vizm nea lui loan Slavici asupra satul
~e_,_ .

.-.
 Particularitati de constructie a personajului

Moara cu noroc" d~ :loan Slavici este On~y-~~s1a•..d~J1.J!1Y~~sihologica. P~blicata 1n 1.8~ I 1n .

"
vo Iumu ) ,,Nuve )e d'm popor" , ,,Moara cu noroc" devine una .dm scnenle reprezentat1ve pentru VIZIUnea lu1
Slavici asupra vietii in general ~i asupra vietii satului in particular.. . . • V •

T elel. Moara cu noroc" urmarec:te efectele dezumamzante ale dormte1 de 1mbogat1re, pe fondul
surprinderii Jumii trans.ilvanene a secolului al XIX-lea. Este ur~arita trans!ormarea g~a data a Iu.1. Gh. 1'C d' t
3!!liLilUV ,, y V

.a m r-
un om onest, hamic, care tine la valorile familiei, intr-unul dommat de pat1ma .b~nulu.1, d~ or~~lm ~1 de
dorinta de putere.Tema este dublata de cea a destinului implacabil, pe care Gh1ta are iluz1a ca ii poate
modifica ~i controla, in final pedeapsa fiindu-i capitala. . . V

Denotativ, titlul nuvelei ,,Moara cu noroc" indica reperul spatial al evemmentelor: moara, s1t.uata la
rascruce de drumuiT,lntre Jneu ~i Fundureni. Conotativ, titlul are valoare simbolicli, anuntand mlicmarea
sufleteasca a Iui Ghita ~i pune in evidenta componenta psihologica a nuvelei . Sintagma ,,cu noroc" tr~buie
inteleasa in dublu sens: pe de o parte indica norocul avut de Ghita la moara, reu~ind sli adune cu u~urmta .
banii care sa asigure prq~peritate familie i sale, iar pe de alta parte, poate fi privitli in sens ironic, ca expres1e
a nenorO~!Jlui pe care ~i-] a.trage Ghita, prin alegerile gre~ite pe care le face dupli aparitia la moarli a lui Licli
Samadaul, C
Sirnetria incipit-final se realizeazli prin valoarea moralizatoare a cuvintelor blitranei, mama Anei ~i se
incheie ~ o concJuzie a acesteia privind destinul uman.
Incipitul nuvelei are valoarea unui prolog, prefigurand desfa~urarea evenimentelor. ,,Omul sli fie
muJµ.imit cu saracia sa caci, daca e vorba, nu bogafia ci lini~tea colibei sale te face fericit", prin acest citat
este reprezentata discufia:dintre batrana ~i ginerele ei, Ghita pe tema pleclirii din sat ~i a arendlirii morii cu
noroc. Cuvintele batranei reprezinta vocea auctoriala, moralizatoare, fiind expresia experientei de viatli ~i a
intelepciunii milenare. Aceste vorbe functioneazli ca un avertisment asupra valorilor care ar trebui pretuite.
Totodata, replica batranei are roJ anticipativ, anuntand cele douli componente ale conflictului interior al lui
Ghiµ: dragostea pentru familie ~i dorinfa de imboglifire.
Finalul nuvelei ,,Moara cu noroc" are valoarea unui epilog, prezentand evenimentele care !1U avut loc
dupa deznodamantul nuvelei: batrana se intoarce irnpreuna cu cei doi copii ~i prive$te ruinele hanului
fumegand. Replica batrariei ,,se vede c-au lasat ferestrele deschise", indica efectele faptului ca cei d9i soti au
pennis intruziunea unei persoane straine in intimitatea relatiei lor, ceea ce le-a distrus atat fericirea, cat ~i
lini~tea c§minului. · ·
Nuvela se 1ncheie simetric cu replica batranei: ,,simteam eu ca nu are sa iasa bine, dar a~a le-a fost sa
fie" care dezvolta tema destinului impJacabiJ. ·
Fiind o nuvela psiholo.gic.a, i'n ,,Moara cu noroc" conflictul central este moral,.psihologic, conflictul
interior alprotagonistului. Personajul principal, Ghita, oscileaza intre dorinta de a ramane om cinstit, pe de o
parte, §i dorinta de a se i'mbogati alaturi de Lica, pe de alta parte. Conflictul interior se reflecta in plan
exterior, in confruntarea dintre carciumarul Ghita ~i Lica Samadaul.
A ,Qbjg .~~p~~~ al nuvelei scrise de loan Slavici, deoarece in jurull':!.L~.£2~struiel~(l.
~trea~~,2Jmne ~:!_e1a. Este un personaj__£Qm12le~ ,,eel mai complex personaj nuvelistic al Jui Slavici",
l.!~!.l}.!f2,_intrucat perso~ajul ~~IJ_~~~J!!J?l!r.Lm~~~rJ~J--9.~Jj !lYQ!~~.~-~~~~},r.it.R~J~~.YJior.tand,un~roces._de
d~:.,2.~P~W~~~~.. _PersonaJul es~e ~.?u~ruit g~~..~ .rj.11§JJ.mr.tnsl~rn~.,~lap_~J.QU!~n.~fq.r:,rnar,U.9.r.fili~9,~.9.-gl~.e, .a
rnac1nan1-1.0teneare.a,acestl.l1a.~-~
P}."..~PE~~! de vedere social, Ghita este un cizmar care i'~i dore~te sa se imbogate~sca, luand in arenda
moara cu noroc~"tf<:frar,··eteste'un om onest, care traie~te in conformitate cu normele colectivitatii, muncind
din greu pentru a asiguta un trai mai bun familiei sale. Este un sot ~i un tata iubitor.
 .bar bat puternic, care i$i asuma· -- responsabilitatea- ~intregii
hol og~ , Qh ifa este ulL --- -ave ~mentele
-rtis
d£~eE:_re psi d
f.am·1·i~i'!. l?-}lDCtcur · • ~ - - priile116fifite, ignoriind
-cu- pro
11 avand :J--l $1P~· terea._ e ~ acf
•~•u wna m conform1tate ~11 1i
bat A ' . • -· : ··

$e$ te sii tran sfo rm e mo ara par iisita intr-o afacere prospera, oa1~
. _ rane1. !farn~c $1 ~ospodar el
reu
nA .. t:s ";uns la mQara
elr.P"J'mte acut
file $i num ind loc ul ,,ca rciuma Jui Ghifa" . ~ ~ - ---- - ,_ ,.,,.., -- --
r~cunoscandu-1 J · cal Jtii
• · inc a nec onc reti zat ii $i ma nife standu-se prin gestur,
atat J o amenmfare ii
... - -~~ -2~.ll .! 1.perc~pand-o ca at~ , cand in timp de noapte vantul zgalfaia moara piirasita, Jocul
smgur 1
.a i ca_ teod a daca Ana .. .. nu s-a dezvel it
prote_cto_are ~ata d~ ~n~: ,,N~'.11 n~ !..PJP.~ia_r-ri!!Jn1Yne.tlc. ca sa vad
stra in s1 pus t1~c 1os .§!_ ~u are~~-~l~g;~te ;;-p~nt; ;
pa_rea Im Gh ~ta , Gh ifa trai e~te un echilibru emotional deo
~ i~r· ~. ~n con clu z!e ntele de nelini$te.
P!~S.2~11-~~1-o! -~ ~r
val rda rea s~c 1ala . obf inu ta prin munca ii fac sa depli$easca mome
Ana, bucuna ~a$t1gulu1 ~1 !~•.Y.or.b..~,~.ge.s.t!!!:tJi.9.J.~.~ ~~Ji~ .~~~ ~-- ~~.J>J.@. /.!esc intre
Triisa tun le per son _.ye tor ~e .~e ~pp ~g g..i.n .f<!.P.
est1 ve. Por tretulflZ.ic Jui Ghifa este redus
al ·lacateva
rea lrze aza por tret e sug
aceste~De asemenea, naratorul~!~ ~: -
anu me ,,om fna l!l_ Lsp ..S.ti!@l_ie
detalii $i
lui pri nci pal est e rea liza t de Slavici Pti_~_!:!?Jj_l9._i!._~.e..de.J n.Y.e
. ~e tu l mor..a-1-aJ per son aju liza t in stil
d~a _lc)g ~~e ~ mo
_ nol ogu l inte rio r de facturii tradifionala $i acela rea
~1hol~gte.a, precum : ~~: ~_e_l_e afia gestic'i1, a"mfmicfi ~r a·tonului vocii.
indirect liber, introspecfia, not ma. La
fata de fam ilie inc epe din mo mentul venirii lui Lica la carciu
Procesul de instriiinare a lui Gh
ifa pere
rar e im pot riv a lui Lic a la car ciuma: merge la Arad sa-$i cum
ile de apa
i'nceput, Gh1ta 1$1 ,a toate masur $i i$i ang aje azi i inc a o sluga, pe Marti. De$i inteleg
e ca Lica
de doi cai ni nu poate
doua pistoale, i$i face r~st te sus trag e isp itei ca$ tigu lui , mai ales ca i$i da seama ca
se poa
reprezinta un pericol, Ghita nu
ara cu nor oc rara acordul Samadaului. atrage pe acesta in
ramane la Mo te de pat ima lui Ghita pentru bani spre a-1
eni , Lic ii se folo se$ taleaza
Bun cunoscator de_oam la per son alit ate a. Treptat in sufletul Jui Ghifa se ins
tru a-i anu
afacerile Jui necurate $i apoi pen ea JW llD! ..2~~~ica~.J.~~ ~~~a jmi£,.!:!.~ -~~ mente de
i--~~!TI.!2.e.a ca mai.
d e to~ ~ apr ind
an~oasa. ~arbatul devine ,,_ .11~ t!§!)~_w_s:.dL<!~ ~ I", brutal cu An
a careia ii lasa in mo
.J ~L Y .~ familie ,
inamte, c1 J:M ea_C J! '1,q hot
e cum eat ul $i-i lasi i ur~ ~ vin ete pe br~f' - Se indepiirteazii de lui
tana refe vaniitai, ,,f$i pie~dea lesn .m aia les rela fia cu Lic ii car e ii domina pe Ghifa prin prezenfa
erile, dar
ascunzandu-$i nefini$tea $i tem bucuriile _vieJ_ii".
a~ ,,m i-ai_stricat .Y.i.a.@~'.,,,pie!_d~~ -topte_ c ca a~--
malefi cii: ,,m i:ai Ju ~ lini ~te
sa reg rete fap tul ca are fam ilie: .~ 4J Jm.c.and ma ga ~s lui
La un moment dat, Ghifa ajunge l riscul imbogiifirii alaturi de Licii. Prin intermediul monologu
asuma tota autocaracterizarea :
~e__y~ !E ' $i sa nu i$i mai poata rile per son aju lui , realizandu-se in felul acesta
fra ma nta
Jn mi ntea mea e~te.ce,v~ ~!~~
interior sunt redate gan_du rile $i ~c ~t
mn eze u ! .Ce . sii- mJ. .fac _da c.a.
__,,m ! ~~ m i fac? ! Afa·m- a J.!sat P,u
: teaza punctele
!'.f)inm, mea?"
Lic a est e un abi l cun osc ato r al psihologiei umane. El exploa doar sa-1
Spre deosebire de Ghita, ste a nim eni rar a voi a Jui Licii", ajtingand in final, nu
,,nu put ea sa
vulnerabile ale carciumarului
ci $i sa- i zdruncine echilibrul interior. m__~ ~ . .,
transfonne in sluga sa .!:..~ -~P. .~~~ -~.9 ~. ~ !~~~E.'!,:_?iT..l1...~ ~-£ ~ ?~Q ~_i.t~~?cu
~- ~ !!l.~~-~ ~~M ~1L ~:~.0 ea un
Din perspectiva Jui L icii, G .]. Mii sim t chi ar eu mai vrednio cand ma $fiu alatur
~~ri 1hli(ii~~~i~I~ia·
[..
mult'a ura m sufletuJ tau, $i·" ijtf
om cu min te
re· ~~~nl!i .
qnLCa t~ T_[9)taTrii~X:sli_0l~!~·r g'i~ lf,i igi. im~ ii~ ~~- ~~ ?m ~~ ~I ridi ~
dru m ii ard eau P§l~ C !§.i .l!§ !!.rn~rg~?...f) ra a mai indrazni sa1,~•- .. ,..,.,._ ,,_• ~ i--•._,._ ,,_, .. 0'-)"'' • •.,,_, ....,,.;-,.__
ea pe unei
"'- ._ , .... ...-

ivirile oamenilor cu care se intaln implicat fara sa-$i dea seama in jefuirea arenda$ului $1 in uciderea - M~,...,>~"" ••• ••" ...
,,pr _ • ,., •~ - • •• - .....V ' ·"..,,.' ..-• ¥ •· • h - •4' -..• ~-• -. , , , _
~ - --••:-•,

e$te ··-
.

ochii''. Astfel;'"carciu·marul se trez a r1n ina liTt ies·ie ..itnui·a1n1re-morrieriieTe ·cfefinrforffale'e voruf1er-
r ,> - • - ,--.- • • •
•, .,,. _

·u1] uae sale, care au condus

"f(~ eL§~ ,ctY.JJ_uL£ ~P.J.J::fyfomen1 ma r sa con $tientizeze gravitatea acfiunilor
ciu
P~; s~n~i~Iui. Judecata il det enn ina pe car el se
ilii $i la pie rde rea res pec tul ui colectivitafii. Pe de alta parte,
Ia degradarea imaginii intreg
ii fam sub paza lui Lica.",
t dom ina t de inte res e ma teriale ,judecatorul avea o turma 1
confrunta cu un sistem ·co rup
g~J _~n ei jus titi i'ab str act e, ,,folo ~f .! E ~£~~:~L if.tI.~ [f a,'!
plicele de d:,~ i Ghita i se da
de aceea ez ttl.19.E .Q~~a~ca com f1tprfme]d1e· de dragii la lfot'ifc aci"avea'"n'evasfi~ copii" . Lu
~ :;1
nu putea s1'i e~ p.u iir
Pentru Ghifa nu est e im por tan t ca a fos t achitat $i eliberat pe cheza$ie,
ci cak
d~~;;,-;i acasa ,,pe cheza$ie". ·
Jip sa de one stit ate. ·.
fost oficializ ata tica l~
Su ferint~le ii tran~~<?! P..~.,LD.!~:2..~.
!!1.1.' ~..!.£!!1~~i
~ .. ier ta.
~ ~ ~~-~-~S:-~~ . .!ll!m~LHfil~E!.ff.iu.
insJ el_1 1~
·~--zTIJTtaiicereTerta re Anei, i£ ~ §! 2! 1= ~
L~ ~-~ L<? . m .1 !1 P.,µ J~ rn
pu tem ic de altadat~~-11.N~-.!!1-~ be
ceea ce nis ese oai nio ara " .
tali tat~ nic~ ~ata de ac~sta ~Ghita_ ii ofera pro
.._Jnc~p~i!E9l~~~q[ova .~~-J~l:!.-fiill<t!!,~dar nu a a-1 spune Jandarmulu1 ca 1$1 opre$te Jumatate din sumele aduse
est e _sin cer i~ toa
Samadiiului rar
fn ceea ce prive$te vin tia
de Licii.
 L
D ef in ito rie in co nt
ur ar ea portretului m
or bi t de furie ~i di oral al pr ot ag on is tu
spus ~a faca orice lu i este ~i atitudine
Sa m ad au lu i: ,,te-am pentru a se razbun a soJi.~_i fata. _9~.~ e~
ar un ca t ca un tical a pe Li ca , i~i ar un ca sotia, dr ~ ~re ,
in flu en te i m al e ice os .bratcl.tl\!L' . Sp ept momeala , in br
a u1·Lica.Dezgusta
A
er a pa na in ultimul atel ~·
in tr- un ge st de ra zb ta insa de la~itatea m om en t ca A na va
un ar e A na i se daru Jui G hi ta ca re se in rezista
..,,e_ ,,__o_m_'-'::,::,p;-e:-.c~E~ g~ ie~te lui Lica , de oa strainase de ea ~i de
_il i _,1.
n _u re ce , sp un e ea , in familie,
in~elat, G hi ta o uc _~ ~~-<:_at l!'ui~ r~ imb,raca ci ud a nelegiuirilor co
ide pe Ana. Din or ta in ha lne ba rpate~ti'! . Dan m ise Lica
in ce nd ia ta . dinul lui Lica, G hi du-~i seam a ca sotia
ta es te om or at de Ra 1-a ' -- -.. ..
in op in ia mea, d_es ut , iar Moara cu no
tinul tra g~ J_ l_~i G roc este
no roci •~are- un ro rin hita, pe rs on aj ul pr
""oraliz~ r, potrivit incipal al nuvelei ps
intre ba ni i obtinuti "ave rtTsm en te lo r ro ihologice ,,M oa ra cu
din afaceri necurate sti te de blitrana in prolog
de zu m an iz ea za tre ~i lin i~tea su fle te as ca, G . Pus in situatia de
ptat, ch ia r da ca os hi ta es te orbit de pa a alege
fin et ea an al iz ei ps ci le azli ~i are m om en te tim a imbogatirii ~i
ih ol og ic e. de re gr et . Maiestri se
in co nc lu zi e, sfar~i a lui lo an Slavici co
tul tragic al pers·o na ns tli in
su st in te za urmari~ je lo r slabe ~i su pr av
a: intr-o fa m ili e in ie tu ire a ce lo r ne vi
- - - - - - - - - -·-·-----------~,...._
ca re nu dr ag os te a
co nd uc e, ci alte iA
.......... .--""-~-- .. ...
no va te (copii ~i m am
!~f~ ~.~?.. s!~ §!_r~m,~I.€?.~
a Anei)
..~-~1~.. i.Jnimmi~..
 ~ . _J l ~I ~ ~
. ..::\ ~
') .' .> -
e ", .. - • '
"" ]~
~ "!~
~
~ '-~~! ~ ~.o ~
~'
t &. • ' \
~ ."·" -~- -
t~ , - ,n. . J~ ~
. ~~ l ~ .. \ !) , -,. l.'t ~ .~~ - ~ J ~ ~Q ~c,~t.
b -
t {i -

1 ,.~ ~.
~ ~- ~
~
I i ·r
-~ - i
l
·~-_,
'" ~~
-'},. ~ l ~ -, - ~ .\
-~- i .
~ ~
c,t
J
,j \J 1\ ~
,.
~

•
I_ -

'
\_:_J ~ - .. H •
~ ~ ~
i -~
,h .
1,, ~ ~
~ ~ ~ ~ " . ~1
i t N
- ., ~~1J vi
~1~1•.~ ~ •~
:::, ~

" .
.
•I
.
I

l ~
• ~ , -

~ ~
~ ~
~ '¼,,
It._$
.~
,i)
~
~
.
~ "t _,
~
l'ij~i I
~ ,~vestea7 u1 Harap-Alb~e Ion C

~~ ~ .
~
I ~ ir ·g1--
~
:ri i~~ ~~ ~ ~
este considerat drept eel mai com lex reanga a f?st_ publicat _in revis~ ,,Convorbiri
~ de la modelul basmufui fo~c~~~"cu;! ¥~1~:~,toria _literaturii romanc,
.... : _ _ _ 1 ,
I . "A
.J1terare in anul 1877 si

•'
[ f' r~
'I . L U_. 11!.i