Sunteți pe pagina 1din 4

Luceafarul

de Mihai Eminescu
Aparitie."Luceafarul" este o capodopera a creatiei romanesti si o sinteza a gandirii
eminesciene.El apare in almanahul Societatii Academice "Romania Juna"din Viena,in aprilie
1!"in august 1!,este pu#licat in re$ista "%on$or#iri literare" si inclus,ulterior,in $olumul
antum "&oezii".
Geneza.&oemul a fost creat intre anii 1' si 1(,cunoscand cinci $ariante"cea
definiti$a numara ) de strofe si atinge perfectiunea formei si a fondului de idei.
&rincipala sursa de inspiratie o constituie folclorul,Eminescu $alorificand un #asm
popular romanesc cules din *ltenia de germanul Richard +unisch si pu#licat la ,erlin,in
1-1.Acesta se intituleaza ".ata in gradina de aur" si se a/eaza pe prezentarea po$estii de
iu#ire dintre o fiica de imparat si un zmeu"ea ii cere acestuia sa de$ina muritor,iar in timp ce
el mergea la %reator pentru a cere sa0l dezlege de nemurire,fata fuge in lume cu un fiu de
imparat,.lorin.1meul se raz#una,pra$alind o stanca peste cea care l0a tradat.Eminescu
$ersifica acest #asm,schim#a finalul si accentueaza pro#lematica omului de geniu.2ntruparea
zmeului3geniul4 porneste de la un mit fundamental al spiritualitatii romanesti,mitul
1#uratorului3persona5 care inoculeaza tinerelor fete primii fiori ai iu#irii4.
* alta sursa de importanta de inspiratie o constituie filozofia"conceptia lui Arthur
Schopenhauer cu pri$ire la antiteza dintre geniu si omul comun,filozofia greaca3cerul si
pamantul se afla la originea lumii,persona5ul mitologic 67perion este fiul %erului4,filozofia
indiana3sistemul gandirii cosmogoniei isi are originea in culegerea "Rig0Veda"4sunt
sintetizate si asimilate poetic.
Tema.8nind elemente care apartin celor trei genuri literare9liric 3intensitatea
emotionala a sa4,epic 3aparitia formelor naratiunii4,dramatic 3conflict,dialoguri4inglo#and,de
asemenea,teme si moti$e din intreaga creatie eminesciana,poemul este,in esenta,o meditatie
de natura filozofica asupra omului de geniu.
:e altfel,pro#lematica geniului este filonul care sustine poemul,iar insemnarea
eminesciana gasita pe unul dintre manuscrie lamureste conceptia poetului asupra destinului
fiintei superioare9"2n descrierea unui $oia5 in tarile romane,germanul +unisch po$esteste
legenda luceafarului.Aceasta e po$estea,iar intelesul alegoric ce i0am dat0o este ca daca
geniul nu cunoaste nici moarte si numele lui scapa de noaptea uitarii,pe de alta parte aici,pe
pamant,nici e capa#il a ferici pe cine$a,nici capa#il de0a fi fericit.El n0are moarte ,dar n0are
nici noroc.Mi s0a parut ca soarta Luceafarului din po$este seamana mult cu soarta geniului pe
pamant si i0am dat acest inteles alegoric."
Semnificatia titlului.2n sens propriu,Luceafarul este numele popular dat planetei
Venus si altor stele stralucitoare.2n poezie,el de$ine un sim#ol al unicitatii si
superioritatii,intruchipand geniul.
Structura si semnificatii.%riticul literar ;udor Vianu identifica,in acest poem
alegoric,trei ni$eluri e/istentiale9om comun,geniu,:emiurg,pe care le numeste "masti lirice"
eminesciene3ipostaze ale eului liric4.Muritorul,capa#il de o iu#ire superficiala,este intruchipat
de %atalin"omul superior care aspira spre a#solut in ceea ce pri$este iu#irea si cunoasterea
este 67perion 3"cel care merge deasupra"4"ipostaza demiurgica reprezinta
perfectiunea,a#solutul,eternitatea.
&oemul are !)( de $ersuri grupate in ) de catrene,care pot fi structurate in patru
parti si doua planuri3terestru,uman si cosmic,uni$ersal4.
2. Prima parte de#uteaza cu o formula specifia #asmului 3"A fost odata ca0n
po$esti"4,care introduce cititorul in uni$ersul imaginatiei eminesciene."*data" este o
referinta asupra timpului neprecizat,iar "ca niciodata" inceputul prezentarii unei actiuni care
nu s0a mai petrecut,care se remarca prin unicitate.8nica este si fata de imparat,caracterizata
prin superlati$ul de factura populara "preafrumoasa""ea este "una la parinti","mandra0n toate
cele",compara#ila cu .ecioara si luna,ceea ce denota singularitatea ei in plan terestru.
Aspiratia fetei depaseste sfera umanului,caci ea se indragosteste de o stea
3reprezentantul lumii cosmice,al eternului aflat in antiteza cu perisa#ilul4.2u#irea fiintei
muritoare are o latura comuna si deri$a din o#isnuinta9"2l $ede azi,il $ede mani,<Astfel
dorinta0i gata""idealul erotic al Luceafarului nu se limiteaza la "dorinta",ci se contureaza
treptat din ne$oia de a cunoaste prin intermediul celui mai profund sentiment9"El iar,pri$ind
de saptamani,<2i cade draga fata."
%adrul de desfasurare a po$estii de iu#ire este unul romantic,im#inand elemente
cosmice si terestre9steaua apare "sara",luminand " negrul castel"in care se afla fata.
%ei doi indragostiti apartin unor lumi diferite.Luceafarul,care inglo#eaza ratiunea
deplina 3"recile0i scantei"4 si iu#irea a#soluta 3"o mrea5a de $apaie"4i se poate re$ela fetei
doar in $is 3moti$ romantic4 si prin oglinda,intr0o du#la reflectare.&recum 1#uratorul din
literatura populara,el o urmeaza pe fata in "odaie",pro$ocandu0i primii fiori ai iu#irii.
Ea ii adreseaza prima chemare,iz$orata din dorinta de iu#ire,de implinire
sufleteasca,pentru ca distanta imensa dintre ei pro$oaca suferinta fara margini3"*ftand din
greu suspina"4.2n$ocarea Luceafarului 3"%o#ori in 5os,luceafar #land<Alunecand pe0o
raza,<&atrunde0n casa si in gand<Si $iata0mi lumineaza"4 contine o dorinta puternica de a0l
apropia pe acesta de spatiul ei familiar 3"casa"4 si spiritual 3"gand"4 pentru ca el sim#olizeaza
"lumina"3cunoasterea a#soluta4,aspiratia ei cea mai inalta.
Luceafarul se intrupeaza,mai intai,din cer si mare,precum =eptun,pare "un
inger","un tanar $oie$od<%u par de aur moale", ca o sinteza a doua lumi diferite9"8n mort
frumos cu ochii $ii."E/primarea lui este so#ra,rece,gra$a9":in sfera mea,$enii cu greu<%a sa0
ti urmez chemarea" si totusi incarcata de afectiune,numind0o pe fata "odorul meu nespus" si
indemnand0o sa paraseasca lumea muritoare,in schim#ul unui uni$ers $ast pe care ea sa0l
stapaneasca 3"palate de margean",lumea infinita a oceanului.4.Refuzul fetei este
categoric9":ara pe calea ce0ai deschis<=0oi merge niciodata" si iz$oraste din constientizarea
incompati#ilitatii dintre planuri9"%aci eu sunt $ie,tu esti mort,<Si ochiul tau ma0ngheata".
%e0a de0a doua chemare adresata de fata,identica structural cu prima,determina o
noua intrupare a Luceafarului ,total diferita de cea dintai"el apare ca "un demon",nascut din
soare si noapte"desi "$ine trist si ganditor<Si palid e la fata",ochii sai "mari si minunati"sunt
comparati cu "doua patimi fara sat<Si pline de0ntuneric",ceea ce sim#olizeaza speranta $ie in
statornica iu#irii,dar si dezamagirea produsa de primul refuz al fetei.:esi suferinta datorata
neimplinirii sentimentului este resimtita organic de fata 3"Ma dor de crudul tau amor<A
pieptului meu coarde"4,ea il refuza si de aceasta data,cerandu0i sacrificiul suprem in numele
iu#irii9".ii muritor ca mine".
2u#irea Luceafarului depaseste sfera comunului si de aceea ,in numele ei,accepta
conditia inferioara de muritor9":a,ma $oi naste din pacat,<&rimind o alta lege,<%u $ecinicia
sunt legat,<%i $oi sa ma dezlege."
22. &artea a doua prezinta planul terestru"fata de imparat isi pierde caracterul de
unicitate,de$enind %atalina.Ea este,de data aceasta data,atrasa de iu#irea comuna,specifica
muritorilor,intruchipata de %atalin,"$iclean copil de casa","#aiat din flori si de pripas<:ar
indraznet cu ochii".&ortretul sau se afla in antiteza cu acela al Luceafarului ,construind fiind
intr0un lim#a5 popular,familiar.
:esi fata pastreaza aspiratia catre planul superior 3"*,de luceafarul din cer<M0a
prins un dor de moarte"4,se lasa ispitita de $or#ele pa5ului care ii arata "din #o# in #o#
amorul".:aca Luceafarul ii oferea posi#ilitatea de a depasi conditia umana,prin eternizarea
sentimentului iu#irii,%atalin ii propune implinirea sufleteasca imediata,#azata pe
compati#ilitatea dintre ei9"6ai s0om fugi in lume".Ea realizeaza ca dorul de Luceafar a ramas
doar la stadiul de nostalgie specific umana si ca o iu#ire in planul terestru ii poate aduce
macar fericirea de o clipa.%atalin,"gurali$ si de nimic",este solutia de compromis,care
inlatura drama incompati#ilitatii.
&ropunerea lui de a fugi in lume rezol$a atat neconcordanta de statut social dintre
cei doi3fata de imparat,"#aiat din flori"4,cat si aspiratia ei mult prea inalta,oferindu0i
posi#ilitatea implinirii sufletesti intr0o sfera limitata,supusa legilor sortii neiertatoare.
222. &oemul continua cu o descriere unica in literatura uni$ersala9prezentarea spatiului
infinit al macrocosmosului,unde se poate patrunde doar cu puterea gandului,locul in care
timpul este masurat in $iteza luminii3ca in poezia"La steaua"4.
Luceafarul intreprinde o calatorie catre inceputurile lumii pentru a adresa
rugamintea sa %reatorului suprem3:emiurgul4,anume schim#area ordinii cosmice prin
dezlegarea sa de nemurire.
&astelul spatiului infinit este redat in lim#a5 metaforic9"8n cer de stele
dedesu#t,<:easupra0i cer de stele","a chaosului $ai","Vedea ca0n ziua cea dentai,<%um
iz$orau lumine".;impul masurat dupa rotatia astrelor se identifica macrotimpului9"Si cai de
mii de an treceau<2n tot atatea clipe".1#orul sau este redat printr0o metafora de factura
populara9"El z#oara,gand purtat de dor,<&an>piere totul,totul."
Luceafarul a5unge intr0un spatiu primordial,necunoscut muritorilor,care constituie
insasi esenta nasterii uni$ersului9"%aci unde0a5unge nu0i hotar,<=ici ochi spre a cunoaste,<Si
$remea0ncearca in zadar<:in goluri a se naste".
"Setea" care0l soar#e,"adancul" prefateaza confruntarea cu detinatorul ade$arului
suprem9:emiurgul.Luceafarul ii cere dezlegarea "de greul negrei $ecinicii",de nemurire,in
schim#ul careia isi doreste "o alta soarte"3un destin care sa0l gu$erneze ca pe un om de
rand49"Reia0mi al nemuririi nim#<Si focul din pri$ire,<Si pentru toate da0mi in schim#<* ora
de iu#ire..."%erinta lui este cel mai mare sacrificiu care poate fi facut in numele
iu#irii9renuntarea la $iata $esnica,la unicitate,la o conditie pri$ilegiata pentru iu#irea de pe
pamant,care dureaza doar o clipa datorita caracterului perisa#il al fiintei umane.Moartea este
numita metaforic"Sete de repaos",iar Luceafarul isi asuma disparitia sa pentru totdeauna in
numele iu#irii.
"&arintele"lumii il numeste 67perion3"cel care merge deasupra"4 dez$aluindu0i
natura superioara.El nu0i poate indeplini rugamintea pentru ca disparitia Luceafarului de pe
#olta cereasca inseamna schim#area ordinii cosmice,re$enirea la haosul primordial,moartea
uni$ersului.El s0a nascut odata cu lumea si acest fapt nu se poate modifica.:incolo de
tesatura alegorica a acestei parti,intuim ca geniul este "condamnat"la nemurire,pe altarul
careia sacrifica fericirea si iu#irea.
&entru a moti$a refuzul de a0i indeplini rugamintea,:emiurgul reliefeaza
caracterul perisa#il al fiintei umane9":ar piara oamenii cu toti,<S0ar naste iarasi oameni".Ei
"dureaza0n $ant<:eserte idealuri","au stele cu noroc"3sunt gu$ernati de soarta implaca#ila4,pe
cand geniul,fiinta superioara,nu este conditionata de nici un fel de limitare9"=oi nu a$em nici
timp,nici loc,<Si nu cunoastem moarte".%reatorul suprem il reinitiaza pe
67perion,propunandu0i acceptarea conditiei sale pri$ilegiate .El ii poate oferi orice9ratiunea
suprema,statutul de stapan al uni$ersului terestru,calitatea de conducator,tot ceea ce se afla in
concordanta cu superioritatea Luceafarului.
8ltimul argument al :emiurgului este si cel mai puternic,accentuand
superficialitatea lumii terestre9"Si pentru cine $rei sa mori?<2ntoarce0te,te0ndreapta<Spre0acel
pamant ratacitor<Si $ezi ce te asteapta".
2V. Ultima parte revine simetric la prezentarea planurilor terestru si
cosmic.&eisa5ul romantic 3"sara0n asfintit","rasare luna"4 este animat de prezenta a doi tineri
izolati in mi5locul naturii ocrotitoare 3"Su# sirul lung de mandri tei<Sedeau doi tineri
singurei"4.
&o$estea de dragoste dintre %atalin si %atalina este plina de farmec,ei traind
clipa fericirii si linistii sufletesti,um#rita doar de caracterul ei perisa#il 3"%aci esti iu#irea
mea dentai<Si $isul meu din urma"4.@esturile tandre,$or#ele dulci,izolarea intr0un decor
mirific par a proiecta momentul magic de iu#ire in eternitate"florile de tei ii acopera sugerand
parca o comunitate a lor de dincolo de moarte.
.ata ,"im#atata de amor",adreseaza o ultima chemare Luceafarului,iz$orata din
dorinta de ocrotire"in$ocatia nu se mai petrece in $is si este schim#ata fata de primele
doua.Ea ii cere sa patunda "in codru si in gand" pentru ca astfel sa0i "lumineze" desttinul
3"norocul"4.
Raspunsul Luceafarului dez$aluie constientizarea superioritatii sale si a
imposi#ilitatii de a se implini prin iu#ire.%ea care,la inceput,era numita"odor nespus" si in
numele careia era dispus sa faca sacrificiul suprem,de$ine"chip de lut",ceea ce arata
apartenenta ei la o sfera inferioara,comuna.8ltima strofa este construita pe #aza antitezei
geniu0muritor9";raind in cercul $ostru stramt<=orocul $a petrece,0<%i eu in lumea ma
simt<=emuritor si rece".E/istenta umana sta su# semnul "norocului"de0o clipa,geniul,desi isi
asuma atri#utele eternitatii,este condamnat la singuratate.Atitudinea superiora,detasata deri$a
tocmai din dramatismul acester condamnari.