,;; ·.

Acest fâlm:e'c r,a,triarba} în cadrul ·căruiâ s~ află Manfred, este îns~

tulburat· de îâpariţia, _9bsed~nţ~~ ciclică; a ·tem~t iniţiale. (leit-1?-otivul 11:-~
:Manfred). Culoarea ş1 cadrul natural sunt realizate. muzical J_Jr,n rnelodn
.sttgestiw; plastice, lirice?:}
! {;··t

. ~1ng~rul ~~eme,~t de ~o~trasţ e,_s,ţe adl!S în Ţri(),. pis_ţe~s,()_t1mP?1}~ .. ···. ·.• .· > '
:- •;eaJ:~(:,:~i!P;~l;ţ:fd}:q::J{io~ţ}0w;c·pr"1lţlec):;.:;,;,(ÎeS'f.it~ttra,t~j"lât1t pe-'ăcordi!fril$?âî1pegi-ât&:ât(f;,;,~::·.s,,/,::t'.;· rr1;,:,,::t,i;:s:t tlusf;'t~utait(~'.'.': :aînfpltl 0 i:iitl:',ld••••.fn':feş111fâi:târe'\ ârî116r:i.icât'l(I~·,un . ~fo,;ât";"'i;âfina::.'
J:iarpelor - shnbolizează apariţ1a feerică a zânei Alpilor, ment. ·
. ,
; . Partea a patra - Allegro con f uoco - concluzie a între(Tului ansamblu
simfoni_c, re!a. psihologismul din prima parte, extinzfmdu-Î în sferele con-
~

··-··
-cr~t~1lu1 cot1d1_~n, ~1:e?u~ pr~n filtrul individualităţii compozitorului, deter-
JC.. rnmand pe unn crit1c1 sa afirme că Manfred este Ceaikovski din cap până
r(5
f,.,...,,
-
C I
- r,
în picioare". 296 "
Problematica acestei părţi 297 a determinat crearea unei muzici fre-
netice, cu jntervenţii ~oteşţi descriind orgiile de la palatul lui Ahriman,
6-
:::
qo #
- ~uYe,rnate de forţele 1adulm. Iureşul fantastic al acestei dezlănţuiri este
)
l .......... ~ l o·
f mtr~rupt doar de apariţia imaginii lui Manfred şi a, .Astarteei, readusă din
l~m~a, umbrel?r, ~upă care dezlănţuirea continuă cu aceeaşi frenezie până
-cand coralul b1sencesc (un marş funebru) urmat de Dies irae vestesc moar-
I ~JI J ,f]I î fJ1 j ~ 71 I 1J tea etoului (Manfred) care nu s-a supus celor ce-i puteau oferi uitarea
mult căutată, păcătosul fiind sfâşiat.
:şi creează o stare de linişte şi fericire ce se menţine până la relU:area scher- Remar?abil e~ectul s?nor din. epilog (L'istesso tempo, Largo şi Pi1'l,
zo-ului fantastic. ·inoss_o ), 1:'e~hzat prm folosirea unui armoniu (orgă) în partida căruia se
Acest scherzo smprinde şi prin originalitatea alcătuirii orchestrei : face auzita secvenţa gregoriană Dies irae, după care totul se destramă
-câte trei instrumente de suflat din lemn, fără trompete şi tromboni, cu două într-o pulbere lumi:c.ca~ă-.
.harpe, plus compartimentul corzilor în alcătuirea clasică. În Simf?nia a cincea, în 1ni minor opus 64 (1888), Ceaikovski revine
Partea a, treia - Pastorale. Andante con moto - este un tablou plin 1~. prob_lematica, la concepţia şi la dramaturgia simfonică abordate în
de farmec, de un melodism specific, dominat de acelaşi sentiment al naturii /Simfonia a patra. Spre deosebire de aceasta, programul Simfoniei a oin-
măreţe : cadrul unei vieţi simple, libere şi liniştite a, muntenilor din Alpi
după. cum menţionează compozitorul în program. 295 ' 296
Vezi, A. Alsvang, op. cit., pag. 397.
297
. • ,,Palatu_l subtera°: al lui Ahriman. Manfred apare ln mijlocul bacanalelor. Evocarea
_ _
şi apar1ţ1a umbrei Astartee1. Ea ii iartă faptele sale terestre. Moartea ~11i Manfred."
vieţii simple, libere şi liniştite a muntenilor".
295
„ Tablou al

:250 251