tică muzicală.
Nu leit-motive (ca la Berlioz), ci teme simbol, concepute ca, fireşti, expresive şi agreabile, colorată cu multe elemente exotice. Din
dramei muzicale, în alcătuirea ei
personaje active în planul desfăşurărilor
. .şi cantabilitat ea lor (ÂI'ia Leilei, .Aria lui Nadir, duetul Nadir-Zurga), în
lirică. .
Armonia mijloacelor de expresie rezultă din modul particular;îri. care-
Bi.zet şi-a gândit drama, din complexitat ea arhitectonică vocal-s5mfonică„
într-o continuă devenire spre autenticitate şi veridicitate, spre o pa:rticu-
larizare stilistică naţională franceză. Această particulariza re inaugurată
de Berlioz - şi contmată de Gounod pe alte planuri ale expresivităţii
melodice - îşi găseşte o deplină realizare la G. Bizet carp, prin melodismul
său de culoare franceză, prin expresia sa arhaizantă, de sensibilitate galică„
atinge înălţimi nebănuite în planul realizării unui specific naţional francez.
în teatrul liric.
Deşi în creaţia sa a abordat o mare varietate de genuri muzicale ~ 7
5 -Ou tot succesul lor eclatant dai efemer.
opera rămâne domeniul împlinirilor sale artistice, impunâ,ndu-1 în lumea
muzicală ca un mare gtmditor şi inovator al concepţiilor de creaţie, al mo-
dalităţilor de concepere şi realizare a dramei muzicale Debutul lui în tea-
trul Uric cu operetele: La Pretresse (Preoteasa, 1854) şi Le Docteur Miracle
(Doctorul miracol, 1857) la Teatrul „Bouffes Parisiennes" , compuse pentru
concursul iniţ.iat de Offenbach în rcopul stimulării interesului pentru noul
gen creat, a fost urmat de prima sa operă Don Procop-io (1858), o operf1, co-
mică scrisă în urma revelaţiei pe care a avut-o în faţa piesei cu acelaşi nume
de dramaturgul italian Carlo Cambiaggio, o operă în limba italiană, con-
cepută şi realizată în spil·itul lui Donizetti, foarte apropiată ca stil şi plan
arhitectural de Don Pasqita,le, dar individualizată din punct de vedere
melodic. 4,cţiun~a operei 5
4, plină de vervă şi neprevăzut, a determinat
crearea unei muzici caracteristic e, ·din care specificul francez -·incon-
fundabil prin exuberanţa, rafinamentu l şi eleganţa sa - răzbate din mul-
titudinea italienismelo r operei, fără a o impune atenţiei auditorilor şi-
Dame de Paris de Victor: Hugo, Le Tonnel-ier de Nnrnberg (D~lgherul dlTl
Niirnberg) dupţ1, o pn~:est,r~ de E__- T. A. ~of!mann, L'Amoit;r peintre <;Am~-
rul pictor)_ dup~ Mohere, ş1 dupa comed1a_mtr-un act La G1tzla_ de ~ Emir
(Guzla em1ru~m, 18~1), retrasă de_ c?mpozit?i:, de la Opern Comteă <;h"?- ~a-
ris şi distrusa ulter10r, Georges _Biz~t aRpim la O consacrare. defn;1itivă,
(Pescmtor1 J de perle, 1863), 0 operăm trei acte„
Prin Les Pecheurs de perles
·
pe un hbret d e 7\,J· h l O,arfo.t. şi• E · O01·mon.
.LT .1c e
Acţiunea opere! 55 1 desprinsă dintr:o. pove~tire. _orie?tal!?'.1 .. cond ~1~:"'t._
stângaci nerealizată m planul dramaturg1e1 1 cu s1tuaţ11 neclare ş1 nevero-
simile, i~a prilejuit compozitoru lui ocazia creării unei muzici di~tincte şi
b3 Vezi catalogul creaţiei la pag. 143. .
64 Don Procoplo, amorezul bătrân şi bogat, urmăreşte să se că.,ătorească
cu o ta-
nără şi frumoasă fată tndrăgost~tă de un ~hip,;ş ~fi_ter .. Str:3-tag_ei:ia celor doi tineri n determină.
pe Don Procoplo să renunţe, facând posibila casatona ş1 fer1c1rea lor.
6& Doi tineri din Ceylon, Nadir şi Zurga, buni prieteni, se lndrăgostesc
de .Lelia, hues-
trată cu O voce fermecată, capabilă să alunge spiritele rele, favorizând astfel pescuitul
per-
lelor. Preferinţele Leilel se tndreaptă _spre ,Nadir.. Gelos,· Zurga instigă .pcscarll,lngrozi ţi de
furtuna dezlănţuită ca din ·senin,, condamnându-i pe ·cei doi tineri să fie :arşi pe .rug. Un
puternic lncend.iu mistuie satul. tAstfel că pescarii se luptă cu focul, Jn timp ce -Zurga ce-
dează şi redă libertatea cefor doi ,1ndrăgostiţi, el primin~u-şi apoi wdeap~:l,,nroJţimii.
44
operă se desprind- câteva pagini de mare valoare - dată de melodi,;;mul
ciuda unor platitudini armonice şi timbrale şi diluări în planul realizării
psihologiei perfonajelor .
Nici La Jolie Fille de Perth (Frumoasa fată din Perth, 1867),-operă
în patru acte după Walter Scott, care atrage atenţia prin coloritul local,
_prin îndrăznelile armonice, tenta modală a dansului ţigan din actul I (un
eolian pe si) şi bogăţia timbrală, şi nici Djamileh (1871), operă comică în„
tr-un act, după N amouna de Alfred de Musset, realizată într-o ambianţă
.exotică-, cu o melodică sugestivă, clin care răzbate izul „unui folclor imagi-
nar" 56 , n-au reuşit să-i ridice prestigiul şi autoritatea în lumea operei -
·Se părea că Bizet nu:...şi găseşte încă drumul tocmai în genul de care
.se simţea cel mai puternic atras, deşi crease câtev-a lucrări în care talen-
tul său de compozitor dramaturg era puternic evidenţiat. Dar iată că
muzica scrisă la drama lui Alphonse Daudet - Arleziana - îi aduce un
impresionan t succes 57 prin expresia sinceră şi profundă, prin capacitatea
ei de a emoţiona, de a contura personajele şi de a reda starea sufletească
.a acestora.
Plasticitatea melodică, varietatea ritmică, bogăţia armonică şi inge-
niozitatea combinaţiilor timbrale conferă muzicii lui Bizet distincţie şi
-originalitate. Ne reţine atenţia în mod deosebit intenţia compozitoru lui
de a realiza un specific naţional, accentuat prin culoarea provensală a
melodiilor şi ritmurilor create sub influenţa folclorului 58 , făcând d_in _Ar-
lezia11a <f adevărată ·capodoperă 59 ,- ce-l apropie de culmea creaţiei sale şi a
teatrului liric francez din a doua jumătate a secolului al XIX-lea: opera
.Carmen.
~i Ludovic Halevy după nuvela lui Prosper Merimee, s-a impus de la în-
ceput în viaţa mu;icală pariziană ca un eveniment de excepţie. ,,Este o
capodoperă" .. -. exclamă Camille Saint-Saens , alăturându+se în apre-
-0ierea luc1ării şi alţi muzicieni ao, în ciuda indiferenţei şi a· reacţiei dure
dJn partea unui public conservator şi a unei critici severe, care nu vedea
în noua operă decât imoralitate" iar în Carmen o creatură incultă ' un
"
' care nu trebuia adus niciodată pe
animal sălbatic un "rol abominabil
soenă : .. " 61 '
•• Ileana Raţiu,. op, cit., pag. 84.
81 Muzica, comandată de către directorul Teatrului „Vau.devllle' dln Paris, a fost pre-
%Ct1lată ln premieră la 1 ,octombrie 1872. ,;,~,., 1
· n Marche del Rei tn preludiu, Er dou Guel ln cântecul de leagăn al Inocentului şl
Dans dei Chiuau Frus tn farandolă. Vezi: Ileana Raţiu, op. clt., pag. 91.
19 Din partitura muzlcll la .!rlezia11a 1 Blzet a extras două suite, frecvent prezentate ln
, . ' ·.,, . · .,_ '" , · .
:programele de concert; ' · · ;.• · ,.,. ·:
0
,,Carm,en de Bizet :-:-- una ,dintre cele ,mal fermecătoare opere ale vremurilor noas-
,: •
. tre"/s,pu~~ Cealliovskl.iWezl~?P~ ,,I('<:eaikov~kt ,:pespre oper1, Editura Cartea -ru'd, pag. 41.
"103. -\~1..)~1:~~;i/:i~.~t:1-~~,:~;"~j~~e':'d~_;n::u~~M~n~f-~, y~zitR~ţiu, 'n~ana, ~p:. cit.• pag.