Apariia i dezvoltarea operei n secolele XVII-XVIII

Opera italiana. n jurul anului 1580, Vicenzo Galilei, Ottavio Rinuccini, Giullio Caccini, Jacopo Peri si altii, condusi de Giovanni Bardi, au pus azele unei reuniuni intelectuale u!aniste denu!ite Camerata florentina, a carei activitate !uzical"teoretica si creatoare se des#asura la $lorenta% Pri!a consecinta a acestei aparitii a #ost a#ir!area monodiei acompaniate si a ele!entelor #unda!entale ale !elodra!ei& aria si recitativul%% Grupul de intelectuali ce activau 'n cadrul Ca!eratei #lorentine dez atea di#erite pro le!e culturale ale epocii, 'ntre care la loc de #runte era pro le!a 'nnoirii conceptiilor estetice si a !anierelor stilistic"co!pozitionale !uzicale% n acest conte(t, )rupul a !ilitat pentru cultivarea !onodiei aco!paniate ar!onic cu discretie, care sa #ie strict su ordonata te(tului poetic% n acest sens, Vincenzo Galilei, unul dintre co!ponenti, co!pune Cntul lui !olino si "amentarile lui Ieremia, doua lucrari vocale !onodice aco!paniate de viole% O noua etapa 'n istoria Ca!eratei 'ncepe odata cu plecarea lui Bardi la Ro!a si cu !utarea 'ntrunirilor 'n casa lui Jacco!o Corsi% Gruparii initiale i s" a alaturat si *!ilio de Cavalieri, Caccini, Jacopo Peri, Ottavio Rinuccini, Claudio +onteverdi si ,or-uatto ,asso% Preocuparea predo!inanta a noilor veniti era introducerea noului stil 'n !elodra!a pastorala, )en #oarte apreciat 'n epoca% .pre s#/rsitul sec% al 0V1"lea au #ost scrise pri!ele opere, care 'nsa nu s"au !ai pastrat% *ste vor a, cu! nota! !ai 'nainte, despre #ap$ne pe li retul scris de Rinuccini, av/nd !uzica de Jacco!o Corsi% Pri!a opera care s"a pastrat 'n 'ntre)i!e este %uridice co!pusa 'n 1200 de Jacopo Peri pe un li ret tot de Rinuccini% 3ceasta lucrare reconstituie tra)edia antica cu acelasi nu!e% .pectacolul era realizat cu !ai !ulte personaje, c/nt/nd te(tul aco!paniat de o !ica orc4estra, 'ntr"un cadru scenic or)anizat% 3cesta avea sa devina actul de nastere al noului )en !uzical " opera% Pentru ca te(tul literar sa #ie inteli)i il, se i!punea cautarea unor #or!ule vocale care sa oscileze 'ntre vor ire si c/ntare% ,otodata, poli#onia care p/na atunci do!inase peisajul !uzical, ceda locul !elodiei aco!paniate% Pri!a opera care corespundea ideii de spectacol !uzical prin dra!atis!ul recitativelor, inspiratia !elodica, #olosirea cu in)eniozitate a resurselor orc4estrale, a corului si a aletului a #ost Orfeu de Claudio +onteverdi, reprezentata 'n 1205, la Ro!a% 3celasi +onteverdi a co!pus si opera &ncoronarea 'opeei, scrisa 'n 1267 si pusa 'n scena la Venetia% Pri!ul teatru de opera s"a desc4is tot la Venetia, 'n 1257, stilul operei venetiene rasp/ndindu"se 'n toata 1talia, Ger!ania si $ranta% 8nul dintre cunoscutii creatori de opera venetieni este si 3ntonio Vivaldi% n pri!a parte a sec% al 0V11"lea, si Ro!a s"a a#ir!at ca un centru 'n care se dezvolta opera, cei !ai cunoscuti co!pozitori care au activat acolo #iind Giulio Caccini, 9%Rossi, .t% 9andini%

Claudio (onteverdi :1525"1267; s"a nascut la Cre!ona si a #ost co!pozitorul care a desc4is dru!ul operei italiene, #iind 'n acelasi ti!p si un #oarte apreciat !adri)alist% 3 avut o solida 'ndru!are co!ponistica si un talent 'nnascut, la v/rsta de nu!ai 15 ani ajun)/nd un virtuoz violonist si autor de Cntece reli!ioase, pu licate la Venetia% ,ot aici a pu licat si volu!ul de (adri!ale spirituale pe ) voci. Viata si creatia sa se '!part 'n doua perioade& 1% cea traita la curtea ducelui Vincenzo Gonza)a din +antua :15<0"1217; si 11% cea petrecuta la Venetia, ca !aestru al capelei Catedralei .an +arco :1217"1267;% 3nul 1205 este anul ter!inarii operei Orfeu : =#avola in !usica=;, dar si cel al !ortii sotiei lui +onteverdi, ast#el ca !itul le)endarului c/ntaret, care '! l/nzea #iarele cu dulceata c/ntului sau si care #acea o incursiune 'n lu!ea tene relor pentru a"si cauta iu ita pierduta, *uridice, se intersecteaza cu 'nsasi viata si su#erinta lui +onteverdi% Opera Orfeu a #ost scrisa pe un li ret de 3lessandro .tri))io, actiunea des#asur/ndu"se pe parcursul a cinci acte, precedate de un prolo), ce )lori#ica puterea artei cu care era 'nzestrat Or#eu% Povestea :tavola; 'ncepe 'n at!os#era pastorala 'ndra)ita de pu licul vre!ii si se 'nc4eie prin interventia salvatoare a zeului 3pollo% +onteverdi investeste su iectul cu un i!presionant dra!atis! !uzical, 'n care recitativul are o e(presivitate aparte% >e ase!enea, ariile 'n !aniera arioso se '! o)atesc pe latura lirica, !elodicitatea decur)/nd direct din !uzicalitatea li! ii italiene% C/ntecul lui Or#eu este considerat drept pri!ul e(e!plu de =arie da capo=, care se va dezvolta cu stralucire 'n evolutia istoriei !uzicii de opera italiene% *(perienta sa de poli#onist !adri)alist este #olosita de +onteverdi 'n tratarile corale ale operei, 'n care ansa! lul coral este un personaj purtator al ideilor dra!ei% Co!pozitorul #oloseste un aparat orc4estral neo isnuit de a!plu pentru acea epoca, valori#ic/nd pentru pri!a data 'ntr"o opera #orta de e(presie a instru!entelor% 3st#el, opera Orfeu de +onteverdi se 'nscrie printre capodoperele literaturii !uzicale universale% Creatia lui +onteverdi !ai cuprinde operele& Arianna - 'n care se a#la cele rul =la!ento= "asciate mi morire, apoi *entoarcerea lui lisse n patrie :1261; si &ncoronarea 'opeei :126?; " lucrare 'n care este concentrata 'ntrea)a sa e(perienta artistica si vocatie dra!atur)ica% Opera franceza se naste odata cu creatia co!pozitorului Jean Baptiste 9ull@, creatorul stilului #rancez al )enului, 'n care aletul avea un loc aparte% 9ull@ a creat co!ediile alet, )en #oarte )ustat la curtea re)elui 9udovic al 01V"lea% 9i retele erau #ie antice, #ie scrise de +oliere : Amorul doctor, #omnul de 'ourceau!nac, 's+c$e, Acis si ,alat$ea ;% n sec% al 0V111"lea, ur!asul lui 9ull@ la Versailles a #ost Jean P4ilippe Ra!eau, care '! o)ateste sonoritatile orc4estrale, #olosind ar!onii noi, ce duc la sonoritati ce caracterizeaza #iecare personaj din cadrul actiunii% >intre cele !ai cunoscute opere ra!ase de la Ra!eau enu!era!& -ippol+te et Aricie, Indiile ,alante, Castor si 'olu., #ardanus, toate acestea prelu/nd su iecte !itolo)ice%

Opera en!leza. 3paritia operei en)leze 'n sec% al 0V11"lea este le)ata de nu!ele lui Aenr@ Purcell, din a carui creatie dra!atica ne"a ra!as #ido si Aeneas :128<;, 'n care pune 'n evidenta #ru!usetea li! ii en)leze, c/ntecul #iind sustinut de o scriitura ar!onica deose ita% n 15?8, co!pozitorul Pepus4, ur!as al lui Purcell, initiaza =Be))ersB Opera= :opera cersetorilor;, inspirata din viata oa!enilor si!pli din 9ondra, care valori#ica c/ntecul popular en)lez, ridiculiz/nd, 'n acelasi ti!p, el!entele de opera italiana% .e pun si azele operei u##a, care cunoaste o lar)a si rapida rasp/ndire 'n r/ndul !aselor% Opera /uffa :opera co!ica; are ori)inea 'n inter!ezzo"urile operelor seria :serioase;% $oarte !uzicale, pline de u!or si de #antezie, operele u##e e(ercitau o adevarata atractie pentru pu licul sec% al 0V111"lea% Pri!a opera u##a reprezentata a #ost "a serva padrona, co!pusa de Per)olesi, a carei pre!iera s"a produs la Paris, 'n 155?% 3ceasta pre!iera a dat nastere unei ciocniri de opinii denu!ita 0uerelle des 1ouffons :cearta u#onilor;, 'n care partizanii operei traditionale #ranceze se opuneau si 'n#runtau noile aparitii% Pole!ica a luat s#/rsit odata cu cristalizarea )enului operei co!ice, !ai 'nt/i din piese cu !uzica, asa cu! este !entionat ,$icitorul satului de Jean Jac-ues Rousseau, sau cu operele noilor creatori ce apar% G4ristop# Cili ald GlucD este cel care renunta la arti#icialitatea stilului italian, caut/nd e(presia si!pla, sincera, accentul dra!atic natural si pro#und 'n decla!atia !uzicala, toate 'n scopul redarii senti!entelor% Prin operele create : Orfeu -152?, Alcesta - 1522, Ifi!enia n Aulida - 1556;, GlucD c/sti)a 'ntrecerea cu co!pozitorii italieni, pun/nd ast#el capat unui nou con#lict ivit 'ntre partizanii stilului italian :piccinisti; si cei ai noului stil a ordat de GlucD :)lucDinisti;% n Ger!ania, opera co!ica 'si are ori)inile 'n c/ntecul popular, denu!it sin!spiel% >upa Ailler, Col#)an) 3!adeus +ozart va #i cel care va dezvolta )enul%