1

OPERA
ELEV RADULESCU MIHAI, CLASA A X-A C
PROF. BADAU MAGDA NICOLETA
2 PREMISE

• Lucrare muzicală amplă sincretică, compusă pentru soliști, cor și orchestră, pe baza unui text
dramatic (libret), prezintă intervenția mai multor arte alături de  momentele vocale, corale și
orchestrale: literatura (libret), arta dramatică ( mișcarea scenică&arta actorului), artele vizuale
(scenografie: decoruri,costume și machiaj), coregrafia (momente coregrafice &de balet).
• În sec.XVII, Camerata Florentină, grup format din artiști (muzicieni,poeți) și intelectuali umaniști
ai Renașterii târzii pune bazele spectacolului de operă din dorința de a învia genul tragediei 
antice grecești, denumind inițial întregul demers,dramma per musica.
• Vocile prezente în operă sunt inițial cele specifice ambitusului masculin: sopranino / contra tenor;
alto / mezzo; tenor; bariton; bas.
• Rolurile feminine sunt interpretate de vocea de contratenor a interpretului în travesti.
3 REPREZENTANTI DE SEAMA – GIUSEPPE VERDI

• Aida (titlul original: în italiană Aida) este o operă în patru acte compusă de Giuseppe Verdi, bazată pe un libret scris de 
Antonio Ghislanzoni.
• „Aida” a fost compusă pentru inaugurarea primului teatru muzical din Cairo numit Opera Khedivial și pentru sărbătorile legate
de încheierea lucrărilor la Canalul Suez. Deși are acest caracter ocazional, lucrarea constituie o adevărată cotitură în creația
lui Verdi. Prin înfruntarea caracterelor, forța pasiunii și expresivitatea muzicii, "Aida" este o autentică dramă romantică. Această
operă reprezintă nu numai una din cele mai importante lucrări ale lui Verdi, ci și o culme a genului de operă în general. După
premiera de la Cairo, adevăratul triumf, care lansează lucrarea în lumea operei, este premiera italiană.
• Corsarul (titlul original: în italiană Il corsaro) este o operă (melodramă tragică) în 3 acte de Giuseppe Verdi, după un libret de 
Francesco Maria Piave (bazat pe drama „The Corsair” de Lordului Byron).
• Premiera operei a avut loc la Teatro Grande din Triest, în ziua de 25 octombrie 1848.
• Durata operei: cca 2 ore.
• Locul și perioada de desfășurare a acțiunii: Marea Egee, în secolul al XVI-lea.
4 GIUSEPPE VERDI – TRAVIATA SI RIGOLETTO

• Traviata (titlul original: în italiană La traviata) este o operă în trei acte compusă de Giuseppe Verdi, pe libretul în limba italiană al
lui Francesco Maria Piave. La baza operei stă romanul lui Alexandre Dumas fiul, Dama cu camelii.

• Premiera operei a avut loc la Teatro La Fenice din Veneția, în data de 6 martie 1853. Prima reprezentație a fost un eșec, datorat în
primul rând mediocrității interpretării. Abia la reprezentația din 6 mai 1854 pe mica scenă a teatrului San Benedetto, tot de la
Veneția, opera a avut un real succes.[1]

• La Timișoara, La Traviata a avut premiera în 9 februarie 1855.[2] Premiera la Teatrul Moldovenesc de Stat de Operă și Balet „
A.S.Pușkin” din Chișinău a avut loc la 12 octombrie 1962.[3]

• Durata operei: cca 2 ½ ore.

• Rigoletto (titlul original: în italiană Rigoletto) este o operă în trei acte compusă de Giuseppe Verdi. Premiera
operei a avut loc la 11 martie 1851, la Teatro La Fenice din Veneția. Libretul de Francesco Maria Piave, adaptat
după melodrama Le roi s’amuse (Regele se amuză) de Victor Hugo. Locul și perioada acțiunii: Mantova (Italia), în
secolul al XVI-lea. Durata operei: cca 2 ore.
 CARL ORFF – CARMINA BURANA
5

• Tema principală din „Carmina Burana” este reprezentată de vulnerabilitatea și fragilitatea oamenilor în fața sorții iminente. Lucrarea este împărțită
în 4 secțiuni tematice:
• – Destinul;
– Primăvara și bucuria trezirii  la viață a naturii;
– Taverna, ca o formă nelimitată de pofte necontenite și diverse;
– Dragostea sub toate aspectele ei, trăirile cele mai intense care pot duce de cele mai mult ori către dorințe neîmplinite. Baletul se încheie așa cum
a și început sub semnul destinului cu a lui putere care cere neapărat să fie satisfăcut.
• Nu există o poveste propriu-zisă în „Carmina Burana”. Lucrarea începe având pe scenă toți dansatorii ce se simt amenințați de puterea
distrugătoare ce le stă deasupra capului.
• A doua scenă ne aduce în prim-plan 20 de bărbați prinși într-un dans circular furios, mișcare ce reprezintă, de fapt, bătălia constantă și revolta
oamenilor la nedreptatea destinului.
• În ultima parte a lucrării coregrafice, o prezență episodică și misterioasă, Fortuna, devine acum dominantă. Ea este enigmatică, cu o natură duală. Ridicată ca un idol, ea este
recunoscută ca fiind suveranul tuturor destinelor umane. După ieșirea ei, omenirea este din nou forțată să se dizolve în fața forței atotputernice, amenințătoare care apasă deasupra
întregii omeniri, închizând baletul  așa cum a început, într-o revenire ciclică a evenimentelor.
• https://www.youtube.com/watch?v=EJC-_j3SnXk