Iată, de pildă, tema care domină.

domină. prima parte, Alborada, Partea a patra aduce un ·contrast frapant, prin bizara 1-0:elodie anda-
luză, pe care o prelucrează, un fel de Canto jondo 279 ,

într-o tratare ritmată, cu o strălucită .Înveşmântare orchestrală cu multe

epi8oade solistice (vioară, flaut, clarinet, harpă), după care ultima parte,
Fandango asfariano, o inedită formă de rondo cu elemente de sonată,
readuce atmosfera de dans,

depăşind caracterul original al serenadei spaniole prin impetuozitatea şi

ve~eţia,,_ sărbă_torf3ască.p<3 car_eJ:o. conf~ri'i. trq.tarea . ~imfo11icfii. şţ.,şţi:t1iţ1:1cÎI'e.~
orcbesti;a1if'âiiit~ cfC'IGimsid/ît6i:'sâkoi;~,-i'< ·: < ··,.:;(•"·'''''""/'~"'·"<•,<(','•'"'.~•<;:••·''' ··•- ,. < . ,,, "'· ."

Contrastul~este realizat de parteaa doua, ·variaţiuni, o succesiune

de variaţiuni construite pe tema unui dans lent spaniol,

în final fădndu-sc auzite, din nou, c{rntecul gitan şi dansul iniţial, .A.lboracla.
Suita simfonică Şeheraza<~p. 35 (~888) repre_zintă, p~nc~ul_ culmi~
rntnt arcreaţtet Slfiifomce, Ultima Şl cea mai mare realizare a s11nfon1smuhu
JH'ogramatic romantic rus. Lucrarea evocr1: o serie de tablouri din celebra
culegere arabă O mie şi una de nopţi, după un program alcătuit de compo-
zitor 280 , în care tema luptei dintre bine şi rău în viziunea compozitorului
capi:'1ită noi semnificaţii şi determină îuftlţarea edificiului simfonic într-o
manierr1, pilclt1itoare _şi deschizătoare de drumuri. -~cătuită din patru părţi
2 i 9 C:lntec prof~;ntl, cântec lung cu multe ornamente. 1n melodia aceasta este exprimat

blestemul unei ţigănci adresat iubitului ci infidel.

căreia îi urmează, din nou, .Alborada transpusă din la, major (în prima
parte) în si bemol major, formând partea a treia. ·

240 16-c. 338