crare a lor în ca<iru 1n 8tepele A.

s·ie·i Centr nle

274 (1880 ) evidenţiază
conferă muzic ii forţă şi măreţie, iar opoziţia şi prelu Şi schiţa simfonică
ă suger ează plasti c lupta eroică , într-o atmosferă de poem ~ aiceste eleme nte noi în stilul comp ozito rului în preaj ma anilo r
apărute
forme i de sonat F:foherzo. Prestis- naţional al temel or (prim a
Dinam ismul si forta r{tzba t şi din parte a a doua, ales în :I1rio unde- 1880. Ex.pr imare a simplă şi concisă, carac terul aerată oarec mn impre sio-
popu lare (mai a doua orient ală), orche straţ ia
simo, const ruit pe temei ul unor cânte ce de facturili rusă,
din prim a parte ), broda te nistă, plasti citate a imagi nilor, iată
câtev a dintre calităţile de bază ale
sunt prelu ate lmele eleme nte lirice , canta bile ii progr amat ice ruse_ din
nte în numă r mare în aceas t~ se~ţ,~u_ne. uneia dintre cele mai ele seamă realizări ale muzic
măiestrit pe pedal e ritmic e, preze
contr ast, Anc1a nte, parte a a treia, este cadru l unor efuzm m bnce, .a doua jumătate a secolu lui al XIX- lea.
În atmos fer3:. specific~.
şi orches traţia redau
întrea ga desfăşurare mai ales
ruşi. Pe arpeg ule halJ)e1.
ii ri
a cânte celor popu lare cânta te de vestiţ gusla
şi acord urile instru ment elor de coard
melo peea caldă a cornu lui, o adevărată poves
e ce suger ează gusb se deapă:oă.
tire epică, cântu l vocal al * „Gru pul celor cinci ", Nicol ai
gusla rului. Alături de coleg ii şi priete nii ~"~1 din
, ,,mez inul" grupu lui, s-a impu s în
An.drem~ici RIMS KI-K ORSA KOV ·Lin.ck ă.zneaţii'i,---contribuţie
muzica, rusă i.;;i universală print r-o orio-inalrt e dezvoltaţ_s~ţ­
·adnsrt. la z ,. ' area simfo nismu lui. ~ nzest rat cu un ,!oart
înalte măiest rii _co~zţ[on...~1-~,--
a et · , · bra e, poses or al lmei ş1 ongmăl comp ozito r
Rtm~ ki-Ko rsako v s-a rema rcat ca un protli gios
275 ,man ifestâ nd o consecventă orien tare
11aiţional. Orch estrat or desăvârşit
naţ,ionarn, atât în tematică, cât şi
în realiz area muzicală, cu un orizo nt
muzic ală remar cabil ă, Rims ki-Ko rsako v şi-a făurit un
larg şi o pregătire
în creaţi a sa generalizări şi particularizări
stil perso nal, nuanţat, încer când clasic o-rom antic rus. Vir-
:ni1101toa,re poetico-fl.!Ozofice ale simfo nismu lui inant în evoluţia colo-
estral ă march eazt'L un punc t culm
ză o mare forFi, şi
tuozi tatea sa nică înrâu rire asupr a
Parte a finam, a simfo niei, Allegro, concentrea lare într-o măie­ rL:mrn 1 f.imfonic rom ntic, deter minfm d o puter
popu
con tem por anilo r şi mai ales asupr a elevil or săi.
ztt cadru l sărbă tores c al unor petre ceri
energ ie, creea
uvert uri, poem e sim-
strită formă ele romlo -sona tft.
a dram atm·g iei 1 K umero asele sale ucrări simfo nice ( simfo nii,l)Oetico-programatică a
Simfo nia se impu ne şi prin unita tea concepţiei, a finalr t). fonic e, sune , colic'.: erte etc. ev1 enţia ză conce1 )ţia
a întâi şi si majo r parte a cercu lui lui Balak irev,
comp ozito rnlui form at în ambianţa muzicală,
şi a planu lui tonal (si mino r parte
"'ii" .•,,::R~'.'}~'!~fq1ti,~ nr~,3_(1Ş87)Ll~
grodin n~ a,reu~i t__ să scrie de~i.Îit do11[t
~wrl&; ~:x,g~~t_:_r:.~Aka"'tofJ!l,<tx-~_i~_F_}~jl_?_:ai~p~?.~~~-;~~.JVi_~:* r,--••-~_:8~
ne,. _
R.l_~b-
'i.'$;c1 lverto:..,'ţ{frvif,.;l) autJ;{l:; 1:t:<,l<:)'Ufu~,j~elJI!f:-,lii
'(,>,-:
- i~_121~iill~.t1~~,·:~:;k;,.ş :s~t·:L'll:1rna1
1

-r,ă:rţ i' ;·· 21! oâtrâto"i•â~sa f:l111+1:1-1ar Î_}i:~l'.'te~::f) i:

li:m1 şi carac ter epic Hlealult 1 · al o-rupw.m ce a, cr·ea o· muz1ctu'"'rta ··m1.:r~u.~:1·u
se observă trece rea comp ozito rului de la rnonu menta
a:7a se explică, mare a liveî1mt'at~.:.
":1te~@ofăfişa :e--a:tr-Rimslfi-'Korsa-
sia dramatică.. :Facturn, s-au impu s în conştiinţa publi cului .
la lirism , la un oarec are intim ism filozofic în expre pronunţată conci zie şi o kov, chiar dacă nu toatei iici:a rTie sale
muzi cii simfo niei a deter mina t o mai ), creată la îndem nul
camerală a
t fiind dcî-1prim clin i::arnc- Aşa de pildă, ,Simfonia -rw. 1 în mi m·inor (1865 fost apreciată en-
expre sie mai lapida rrt, mater ialul muzic al folm,i e. lui Balak irev - prim a simfo nie rusă - cu toate cili a
gener alizar încadrează în ţiparele tra-
terul popu lar rus, av[incl o mare forţ-r1i ele temel or; tuzia st în cenac lul „Gru pului '\ cu _:toate că se s-a impu s, filnd lipsită de
Prim a parte excel ează prin simpl itatea ile, nu
tUţionale, evidenţiind calităţi indis cutab
p~ .
-Originalitate în planu l tema tic şi armonic_.
-
Mod.t.o 8&5a1
aţ Sâle - în U!ert ura r'lfs!!j 1866) ,
Caiae:!l~ al muzic ii . apare
e ruse şi în
î::t care Rims ki-Ko rsako v· prelucreaz ă câtev a melo dii\po pular
cărui progr am 276 , despr ins
rninu natul tablo u simfo nic
-------
Sadko

Lucrar ea a fost dedicată lui Franz Liszt, ln

374·
(1867 ), al

semn de profun d omagiu şi preţuire.

tipărit câteva lucrări de scamă, rămase
re ~i profm 1de, într-o fmnt e z75 Himsk i~Kors akov a termin at, orches trat şi
i:,i naturaleţea exprim tu·ii lillor sentim ente since·- or lor: Oaspet ele de piatrd de Dargom tjski,
neterm inate din cauza morţii prema ture a autoril n ş.a. Este autoru l unui interes ant Tratat
clart't formă de sonatr1:. llovans cina de Musorg ski, Cneazu l Jgor de Borodi
~re, __ i;c~er~~,-.tratată şi pentru generaţiile contex pporan
e.
Aceea~i _sirnplitate_ o păstrea'zăJ~iparte~urm~t~ area rntisu:rflor · de
de orchestra/ie (1891), obiect de studiu chiar
- coboară tn hripărăţia mărilor şi
foarte varia t din punc t de veder e ritmic , prin altern m Sadko - vestit negust or şi cântăreţ din guslă fiica cu Oceanu l. Farme cul muzici i
r care tşi mărita
, o tenta tivtt rusă. participă al ospăţul lmpăratului ·MărUo
3
cu , doar Trio- ul păstrând ritmu l origin ar de
5 2 şând o puternică furtună marină, provoc
ând
sa.le antrenează întreag a tmpărăţie la dans~ declan ; Sadko rupe coarde le guslei sale şi marea
,· 4 ·scufun darea corăbiilor. Pentru a potoli stihia auelor
8 4 -j. :· -. "

de sparg ere a unor tipare şi _de ieşire :aiJi ,convenţionalism. -ll,P, r)\)mează OdJ:\.tă·c,i tnr~t.u ea ;t~nsuluL' ce:.·;, . ·' ,;

··237
235