orchestră ,--- dovadă a înaltei măiestrii - f;Î 'M essa, ebhililiful'c1ă,~Îc·ai'arhi~cttirilor;,•;î11~ăl~vicleîiţjâ.ţăj1îf'stil:pianis~ic,•:el.

evat"
cu acompa11iament · de
;~1~ 9~~fJt~ttJfili!f:i:t1Iitt~t~l~tl~w~1;;~_-~;:~;:~;,'ît1~~\~gffi~-
fi~ţff~lt~~·;ft\~r~i~cişl~i~ft~Bfi{&iî~ţihl~~iţ! Jiie;f:/~fti(iţ:fJ~ •. 1

tică<4- Trei' "'râmânji Jără::•iuvi-iîte j, t•ci' şi' tiîr'iiîănicNa/'~Oinp6nistfoă./ Faure

.~:}~

pun~• accentul,pe momen-

o anmnităexpresie;:Fâufe î~ Recviemul·· rnµ:nu. îşi făureşte treptat" un·~st.ţl'=proprhf (~e::.şi pune amIJrent a din ce în ce mai
tele suinbre ~i: înfdco~ătoare, ···cf. reclă. o': suferinţă .puternicăf:f; profundă, accentuat.pe"creaţia'sa:' J; ·:'< •::,t:,'/• s',;t'' ,· ',;.' ., .. ' '.'
'într-o muzică···reţfaută, din ·care·· lipsesc cont1 a.stele;- dând hnpre1--ia unei ~ţxempţu'/'"~Ni1ţ~{ _de;a: _lnp~uJ :i\iat ·1111tltor
j5pre.
aparente mo11otonU ,.... culminân d.. însă,.. cu., acel faiJ.1'.1:0S Jip.al, deosebit de '. ·Lţhjfrompius~iirUe; 3
· · ani-(opns~ 25;31 ~~ 34 (~8,8~)),0J?,·.9l (!,9p_5)~'op„1q2Jl~~9)...::;p::~s~re~zăc amc­
luminos-;··celasă srnzaţia unei depline liniştiri;,.
_#_. __,-,. , . . . ' .,,,. -- . , ... , . ~.. .
,-----•-..•~•#---~ .... ·:----- ~-.......
terul lor 1mprov1zator1c .m· care ·;compoz1torul',este deosebit de SIJontan
şi liber în fantezia sa:. Dintre·: acestea:- se renia.rcă al tren.ea op.
34 în ritm
de tarantell a. .. . . . ,

A lleg,o

Lucrare profund umanistă, de o emoţie intensă, Recviem ul - aupă, folosită

expresia lui Emile Vuillermoz -· 166 ,,este opera unui necredincios, re~pec- şi al cincilea, opus 102 167 , în care Faure utilizează gama în tonuri
tuos faţ,ă de credinţa celorlalţi " • · pe scară largă şi de Claude Debussy .
Alături de cele peste două, sute de melodii pentru voce şi pian,
crea-
ţia lui Faure cuprinde şi un număr mare de lucrări instrume ntale: piese
pentru pian, pentru vioară şi pian şi alte formaţii instrume ntale de ca-
meră, de mare însemnătate pentru muzica franceză de la sfârşitul
seco-:
lului al XIX-lea şi începutu l secolului al XX-lea. Bst,e greu de presupus
care au deţinut locul principal . Se pare însă că pianul i-a oferit cele mai
mari posibilităţi de afirmare şi satisfacţii artistice, compozit orul consa-
crându-i pagini nemuritC?are, fie solo, fie cu acompan iament de orchestră,,
incluzând u-l în nouă din cele zece lucrări de muzică de cameră pe care ]e-a
creat. Şi un fapt cu totul deosebit : G. Faure publică primele piese pentru Mai mult decât impronip tus-urile , Valsurile-capr-icii op. 30 (1883),
pian destul de târziu la vârsta de treizeci de ani, când dă la iveală, cele op. 38 (1884), op. 59 (1891) şi op._ 62 (1893), remarcab ile. prin invenţivi­
Trei romanJe fără cuvinte opus 17 (1883), cu toate că e posibil ca acestea tatea constantă într-o limpezim e a formelor şi scriiturii , ·evocă atmosfer a
să fi fost create anterior şi definitiv ate în acelaşi an. strălucitoare a saloaneio r şi a seratelor la care a IJ3Xticipat, în
special cele
în ansamblu l ei, creaţia pentru pian a lui G. Faure cuprinde : im- ale celebrei cântăreţe Pauline Viardot.
promptuu -uri, valsuri, preludii, nocturne , barcarole , piese scurte, o baladă,
o suită şi o temă cu variaţiuni, lucrări în care compozit orul p~strează ~lată in vremea aceea Ia studii
. 1~7_ A fost dedicat renumitei pianiste Cella Delavrance a,
la Paris: ·
166
Emile Vuillermoz, Gabriel,_Faure, Paris •. 1~95, pag. 92.
131
130