iri sumbre şi

gravă şi înceţoşată, închizâ nd în spectru l său sonor presimţ

reci;

_Prima dinti~e marile simfoni i ale lui Ceaiko vski, Simfon ia i[ com-
j)atra.,
corzilo r, prin
era apreciată de a11tor drept una dintre cele mai reuşite şi mai sincere îi urmează tema incantaţiei, expusă de gr·upul compa ct al
ţia mea cea mai
poziţii ale sale : ,,ea va rămâne pentru totdeau na compozi care este invocată Astarte ea.
dragă '- spunea autoru l ei - deoaTec e exprim ă momen tul acelei epoci
şi dispera re
când, după un şir întreg de suferinţe insupo rtabile, nostalg ie renaşterii
aproap e că m-au dus la pieire, deodat ă au strălucit zorile
care
~i ale fericiri i". O nouă ·sim.funie „A destinu lui" î mai mult
decât un sim-
că simfon ia
plu DA! Ceaiko vski, ·în-s·ci·Isoâî·ea"către·"Taneev, recunoaşte
o imitaţi e a §:f;mfon iei a .cincea- de. Beetho ven", în care „nu a
sa „este
imitaţJdeile·ehnuzicăle, ci ideea princip ală" 290 •

măie­
Progra matism ul psiholo gic ceaikov skian şi-a găsit o deplină şi louri,
strită rnaliza re în _Ma·nfred opus 58 (1885), sjmfon
ie -în„pat l'ff'tab
suită de patru poeme
după poemu l dramat ic de G.J~Y!OJ..?., concepută ca o
~imfonice puterni cincliv idua~iz ate· dar~int erdepen dente. Subiec tul, propus
de Balakir ev, implica serioas e dificultăţi 291 în transpu nerea muzicală, fiind lui
şi alte lucrări asemănătoa1.'e, Prelucr area celor două teme determină concen trarea întregu
cunosc ut deja )lfanfred·ul lui, Schum ann tral în mari culmina ţii dinami ce marcat e în partitură cu
8-ki _ ansamb lu orches
,:;·<;,'f}!IJ:.T.P!il;.;cfaiJ(<t_lia;. şi SJJ!!f9niaJa:1H~ţţjqă:~e _ l3~rii91.;.; de_ .aceca, __ Q,~aikov
ui: 'Ba;l'roklre:\-'{«săi tiie~· · ·
5
.·,,::,._;,,,_.:i:'~;,~,.;;:;;;~j,::sf:ffji'jf:(tJ?i1't;,:;/tm,9:sso::J:;~adov:fî;:i;lJ-t,~p:~~•
·
Jgăt,~,,,.~~1§i)f1i:şp,t}~~rJI,.,:.ţg.,:Jp.w111,+fţJJ!&ere:~
· ··· ·· , : ., ă !eziiJăif'ia;·c:tn<:tipiit<f>peri1îru:•,ZtliJi:îtpt>f/'li; ii.ftgts:.ntm:·ţele:'l cu
1 ·

logică la un alt grup melodi c, cu expresi e duioasă şi i'eţinută, elanuri

la tălmăcirea muzicală a program ului, expus pe fragme nte, la începu tul -
ei chemată din veşnicie.
turilor sonore. întreru pte, contur ând umbra Astarte
fiecărei părţi, fiind determ inant în edifica rea arhitec Progra mul acestei l)ăl'ţi w - prin comple xitatea trăirilor
3 psiholo-
e.
Unitate a construcţiei este asigurată de prezenţa unor teme-p ersonaj red; gice ale person ajului - a determ inat adopta rea unei forme mai puţin
otive (în special temâ'lu îMânf: 0

compo zitorul mai păstrează

(:Manfred, Astarte ea) c11 :rol _de .leit-m
'····

variate în funcţie de tradiţionale astfel că, din forma ele sonată,

circulă prin întreag a simfoni e,· primin d · înfăţişări doar cadrul, episoad ele muzica le fiind tratate liber după princip
iile muzi-
şi <.le nat1u·a sentim entelor pe care le trăieşte ), alături de alte
progra mul cale cu o desfăşu rare epică ele largă respiraţ ie.
sau aspecte
teme de o rară frumuseţe - ce descriu peisaje (partea a doua)plastic itatea Partea a doua, Vivace con spirito, este unul dintre minuna tele ţile­
scher-
e (pal'tea a treia) - precum şi de dificultă
ale vieţii pastora le montan zo-uri scrise de Ceaiko vski, ce se deosebeşte de celelal te prin
limbaju lui muzica l, a sugesti ei simfoni ce şi orchest rale. gică de ordin tehnic interpr etativ prin caracte rul său de virtuoz itate.
În simfon ia sa, Ceaiko vski reliefează d~§!_S~etească şi psiholo
Jocul scântei etor al sonorităţilor, schimbărileşialternanţele
rapide
jduitul ui d c~r~, chinuit de imagfnea ·fiinţ:e i în.bite -A'Star-
a deznădă Manfre
entale redau progra mul schiţat lapidar la începu t 294 •
dintre grupele instmm
tee~,_I_ă!ă~eşt~ pri_:g~!P..1:1PW .Alpi.~~ut~nd 11itarea şi mâ~tu~r~~, o 1mphm re
eli~rân ~u:se
doar prm, moarte ~ !!ţ]!l~P.9 -ll:.Ş~JJ! P.lJia. 7, aceasta primită ca
s1rprem~poteotică. · _. , ·· . ~- · şi indoieli, sfâşiat de sufe-
293 Manfred rătăceşte prin Alpi. Chinuit de angoase fatale
J?artea întâi - Lento lugubre - , monume ntală prin amploa rea ei, i, incearcă crunte remuşcări. Nici ştiinţeleoculte
rinţe şi deznădejdi, de amintiri ale trecutulu
uie ca un imens prolog constru it pe temeiu l temei cardina le 292 7 cărora le-a ,cţe:i:leg~t. mi~t~rn,J, graţie cărora puterile
Jţne_bro,~şe ale. infernulu i i ~e supun, ni-
se constit ască, Amintire a frumo~se i Astar-
al MaJ?f:re .d, .. cu expresi a ei bărbăte mic din ce.există pe lume hu-i poate da uitarea către care aspir~. a lui l\fanfred nu are margini
simbol al -person ajului princ,ip teea; pe iubit-o şi a pierdut-o , li macină inima. Iar disperare
care a · ... · ,,· , ·,., . ·' ··' : · · ··-·• · · , ·
: . : , şi nici sfârşit.
290 A .. 'Âlsvang , Opus citat pag~ 219. • · ,,, tn curcubeu l picăturilor de apă ale cas-
Byron Manfred, op. 115. . . 294 „Zâna Alpilor apare inaintea lui Manfred
.
291

2!' 2
•
Uvertura
Foa_rte
la poemuLd
asemănăt oare
ram~tic
ca
al
expresie
lordului
'şi 'desen melodic cu
te111a şahului Şahria~ din Şe-
. ~ < :- . ,,.,, , , :, H"J :··' ·
cadei". · .,. ··· .,. "-·r

herazada foi _Rimski-Korsakov. Nezi ·pag, . ,242. ·; _:~ r.:L•,·.•,.:, '

249