•;t \
îIU ;\~f,m~·~:a: 1w> l f~,Idăthl t:t \îfii 1cftfeţ~fîHC:ril}ft'~l;if'r8ili~htJ~filh?)t~~T':;: Â ~
Hoffmann l~:l~a/ atrasr pe· Offenba.cliLtocfoaU p1in•·trâgi9:.co~icuţ i:rit~m..:
pHirri.l9r al cţiÎor narator ~i victi7::1-ă ~ste însuş~ autorul il?r; _creând o m1;1~ică.
inspifa,tă, P,i:o,ţun<lă Ş,i S~l\~Ul'Oa~a pr~rţ/orţ8t .e.! µ~ SUJ~Stie Şl ~de a·: e~oţ,~ona'.,
Îh opţ-râ . sa,, .Qffel1ba~h reahzeaza e> mter~santAa mtrepatr11nde1 '? 1~t:e-
elenien.tel~ speci,f_ice ~P,~p(i PP ce;~_al~,?:1-?tfi~1~11SttYJi\1~ 1HH;J?,8 yS~~?11t.~W~~lR~+
agreab1l ş1 1 captrvant., · ·, J,. .. . . , .. . . ,.
, .Alături de Offenhaclf, Florimond HERVE (1825~1892) 95 a.,contri-
buit la dezvoltarea operei franceze. Ca şi Offenbach, pe unul din bn1evar-
d~le Parisului a construit o mică scenă pentru care a compus un mare
mu:nri.i.· de operete, dintrn care s-:-au deţaş~t: Le petit JJ1aust (Micu~ Fm1st,
1869) _ 0 sayuroa.să varodie după Faust _de {:ounod - , JJ_on 9uirlwt<: et
Ba 11 clto Pan:rn (1871) ~i Garroche (1873), aJungand la forme mai ample ea,
Ch-i'.lperfr; (1869) ~i capo<lo~era s~ de c~petenie JJfom 'z:l~e Nitmwhe,_(188~ ),
acestea din urm{li remarcabile pnn muzica de o deosebita valoare. In Chil-
perie de pildă, scrisă, pe un libnt vropriu, creează adevărate arii, parodii1!d
tipul' operei ,:grand", duete, terţete, coruri şi. un veritabil cancan. In
]lfani'zelle )h"touche, Herve revine laforma de Yaudeville pentru care creea-
ză o muzică, plină, de graţie, plăeută şi atrăgătoare.
Rezultate remarcabile în domeniul operetei a obţinut şi Charles
LECOCQ (1832-19lv8) 9 ~, autorul unui mare .D:u~ărA d~ op~re şi ~per~t~.
creaţia lui se situeaza, dm punct de vedere shhst1c, m nnediata aprop1eie
a lui Offenba.ch •imprimându-i însă o foarte pregnantă particularitate,
accentuată şi de' preferinţa s~ pentru_ exoUslll. şi. culoarea, orient~l\.,,0,J;,~-
: 1iet0le· sale·,: L,a,;,:flii::irr2ile,·t1z,l{J?lo~reai de :eeaI;)l.86Sf~ en pl'obleinar~·c:tţ, seai..
0 •:•,~• •_:}~:)~•~;.\:-~ ••:'-':',:~'\!:,:'t~(.-,.',://\'' ;_;'' ••,,.:• •",'
' chineză - Les cent vfrrges (Cele o sută de fecioare, 1872), La f1ll.e de
madame Angot (Fiica doamnei Angot, 1872) - cu conţinutul său politic
_ La jolie persane (Frumoasa persană, 1880), L'oiseau bleu (Pasăre.a al-
ba~tră 1884) La vie 1nonda:ine (Viaţa mondenă,, 1885), Ali-Baba (1887),
La belle au b~is dormant (Frumoasa din pădurea adormită, 1900) ~i La,
trahison de Pan (Trădarea lui Pan, 1910) evidenţiază marea varietate de
teme pe care le-a abordat, pentru ca.re a compus o muzică sugestiyă ~i de
mare efect la public.
&4 în Taverna lui Luther" din :.'\ilrnberg, Hoffmann - in cercul unor studenţi cbeilii -
relatează tr;l istorioare de dragoste pe care le-a trăit .. Prima, dra:nati.::ue _d~1~ă nuv_ela Sand-
mann (Moş Ene), ni-l prezintă pe IJoffmann_ în~răgos_tit de Olyml?1a, fnca f1z1cianulm Spal~an-
zani, 0 frumoasă păpuşă mecanica_ ce v_a ~1 distrusa d~ <?>ppe!ms. A _doua, după Ges_ch1~htc
von verlorene Spiegelbild (Istoria ch1pulm pierdut in oglmda_), m-1 arata pe Hof~mann mv1~t
la Veneţia, la curtezana Giulietta d~ care se in~ră~os!eşte JI pentru care se lupta cu SchJe~1l,
rietenul Giuliettei. Moartea acestma nu rezolva mm1c. Gmhetta, într-o gondolă, se indepar-
lează cu Pitichinaccio. A treia, după o povestire din Serapionsbriidern (Fraţii Serapion), ne
descrie dragostea poetului pentru Antonia, fiica lui Crespel, o cântăreaţă bolnavă ce moare,
victimă a uneltirilor doctorului Miracol. înche_indu-şi pov_es_ti~ile, IJo_ffmann, _îmbătat de per-
fidul Lindorf, este părăsit şi de Stella, in!ruch1pare a puritaţu fenunme. în fmal, apare Muza
sa . - ,,la fidele amic" - care il recheama.
95 Florimond Herve s-a născut la Houdain, la 30 iunie 1825. A fost cântăreţ şi actor,
apoi dirijor de orchestră. S-a consacrat oper~tei, imp~nându-se ~ai al~s prin: Le petit Fausl
(1869) şi l\.fom'zelle Nitouche (1883). A murit la Paris, la 4 no1emlme 1892.
96 Charles Lecocq s-a născut Ia Paris, la 3 iunie 1832. La Conservatorul din Paris a stu-
diat cu Halevy, devenind apoi profesor. S-a consacrat operetei c?ncurându-1 pe ~izet (1857).
A devenit celebru prin operetele sale (peste 100). A munt la Pans, Ia 24 octomlme 1918.
66
fori·1~Jllfii d~ Qţfenbacb\ Herve şi Lecfocq, Edmond AUDH~\1840--?
!:ŞQ! ),-t1&edmnMe,. î:g:.,wu~Jqa,\fI:anţez~ .d~. la, sfâţşitul ,secolului al XIX-leâ
})rintr-o creaţie lirică remârcabilă/.Li.rismul·său specific francez este· ~,îm.,.
p~~P1liCU ritrnwţ .4~ cancan, de vals, de maril şi de polc.a; ce coriferă(gηaţ,ie
şţJar,rµ~c...·, Operetele Le grand. ltlogol {Marele Mogol,:1877)/Ld•.Jfa8quott.c
(M,~~?qţ~.;tJŞŞQ),,;:-f!~1: s.~nn~n~.:f.l'q,1noiţr,; (.Jurământul!· de:·drago;~ţe{'il88~);··
L_e .c1gaJe.et1 le•f9iţrmie (Greforele şi- furnica, 1886); La. poitpee (Păpuşa,
1899) ~i altele eYi<lenţi.ază o mare măiestrie componistică, ·un stil arrnonic
şi polifonic predilect.
Specificul operetei franceze este reprezentat. şi de Robert PLAN-
QUBTTE (1848-1903) 98 , din a căl'ui creaţie se des}_)rinde 01Jereta Les
Cloches de Corneville (Clopotele din Coi'neville, 1877), cap de afiş parizian
de-a lungul ·a 11 luni consecutiv, unnată de Le tal.isman (Talismanul, 1893),
Pcinurge (1895), Le paradis de ]f,a.liomed (Paradisul luil\fahpmed, 1906) ş.a.
Rezultate rema.rcabilc în domeniul 01)eretei au obţinut şi Yictor:MAE-
SE (1822-1848) 99 , autorul operetei Les noces de Jannette (Căst1.t.oriile
Jannettei, 1853), Andre MESS.AGEH, (1853-1929) 100 , creatorul operetelor
Les bourgeo1·s ele Calciis (Burghezii din Calais, 1877), Le mar?'. de la reine
(Soţul reginei, 1889), Le:s dragons de l'imperatrice (Dragonii împăcrătesei,
1905), Leo DELIBES (14 operete), Georges BIZET (La Prf:tresse ~i Le
.'' >:::):•.>;
Doctr:;u.r,.Afjr,aJJle) şi1J.1.ulti _a.Iţii,, .
,.r ... •< ~:.. •, .:, ~<<::., . : •'
c) Baletul
Ală,turi de operă şi operetă, în muzica franceză din a doua jumătate
a secolului al XIX-lea, baletul a cunoscut o puternică dezvoltare.· Cu
vechi tradiţii, baletul este integrat în opera franceză încă din secolul al
XVII-Ie,a,, ajungând să i se dea o asemenea importanţă, încât el condiţio­
na succesul sau insuccesul acesteia.
. · Conturat ca gen de sine stătător, cu acţiune cântată şi dansată,
cu un subiect propriu - capabil să exprime idei, sentimente şi emoţti - ,
baletul ajunge în prima jumătate a secolului al XIX-lea să dea - ca şi
opera din această perioadă - semne de oboseală, ca urmare a, conven-
ţionalismului, manierismului şi virtuozismului, golind astfel arta. da:nsuJui
97
Edmond Audran s-a născut la Lyon, la 12 aprilie 1840. S-a fomiat la şcoala Nieder-
meyer, începându-şi cariera în calitate de maestru de capelă în Marsilia. A murit la Paris,
la 17 august 1901.
98
Robert Planquette (Paris, 31 iulie 1848-28 ianuarie 1903), autor a numeroase ro-
romanţe şi_ operefo (23), dintre care Les cloches de Corneville (1877) s-a impus pe plan mondial.
119
Victor Masse (Lorient, ·7 martie 1822 - Paris, 5 iulie 1884). Premiul Romei (1844).
A fost profesor Ia Conservatorul din Paris. A compus opere comice şi operete.
100
Andre-Charles-Prosper Messager (Montluţon, 30 dec. 1853- Paris, 24 februarie
1929) a fost elevul lui C. Saint-Saens. Dirijor şi director al Operei comice şi al Operei din Par:is.
Creaţia sa cuprinde balete, pantonime,. opere şi operete.
67