"'~j1h· _Sup~riot):>riinulurt di~ p'i.

nici' 'de·-vederi/ 'al· 'con{jepţiei' dramaturgice

şi al, P::oporţ1ilor·_ desţăşur~·ii , scen,ice,·· Spiasciafo"Jcrasav-ifa {Frumoasa
adorm1taf 1889)\" balet: îtr trei· acte şi prolog· (op:· 66) · după im libret de
Ivan· Vsevolojski şi Marius Petipa, după o povestire de Charles Perrault
tratează din nou tema lµptei dintre bine si rău în care dracrostea sinceri
(~~~~==F-=:F-:~EE~=l==-=--=-E=_:t:_$
~ţ cu~atf ai~ Ji11tetea 1e.: ~ spulb~ra_ ·năjile .. ' . __ ... ___ °, _.:'. -_ · :
1 Ţ-Ţ$g~I
,r

, . Ba:letu1;· cohceput~ cai o adevfuată="operă; a/deteri'.ninat·· crearea ui1~i

rq.u.:iici suţ>til~;" su&'e-~ţţve; îri care pompoţitorul pătrund1e adânc în psi4p-
lqg1a perspna:1 elor i creează momep.te de! puteniic draipa tism, dansurpe
' .'. • .. , ·.-:: • .., !' .~/

de cameter ş1 unele numere de balet clasic I'ămânâ-nd doar cadrul un:6r

pr?f..,unde analţze, pe ~ar~ l~,ţ·e~lizeaz,_it_şi le înlănţuie eoere11t într~o măiek-
tnta tratare· simfonică. · · · , , · · · ·
. Acţilmca baletului 262 pune în contrast cele două, peri-.onaje opuse :
Sireni, zâna cea bună şi Karabos, zfwa cea rea, amb(--'le fiind caracteri-
za.te muzical prin câte o temr1i sugestivă.
. . :.Cerna zfmei Sireni este melodioasă şi seriină, într-o desfăşurare li-
mşt1 ta,

seena, din actul al doilea, dominată de melodia lebedelor,

pp~i.

,, _Ji~~~j~ . .
în timp ce tema zâ.nei Karabos este sumbră, cu accente dramatice într-o
înveşf!1ântare armonfoă specifică.

urmată de Ada,gio-ul în care Siegfried îi jură Odettei iubirea veşnwa

alătmi de multe dansuri de ~aracter (dansul lebedeloţ, _al Odettei, dansu-
rile spaniole din actul al treilea, bolero, pas de deux, un al doilea ma;re
vals, ~,al logodnicelor" ş.a.), care se succed într-o foarte închegată acţi..:_
une, făcând din Lacul lebedelor , ,una din realizările cele mai l)erfecte de
la finele secolului al XIX-lea, în care dansurile ( ... ) sunt atât de pure·
ca stil, atât de bogate ca figuri şi paşi de o · tehnică desăvârşită, încât.
poate fi considerat ca ultimul cuvânt al secolului al XIX-lea" 261 ~. ·· _
261 Serge Lifar, La Danse, Editura Gauthier, Paris, 1965, pag. 76.
. . 1:3- , ·1.uno_as_a adorm,ită_~ea_i~?vski a cre~t pagiU.i muzic~le ~e u!l
h:ism mtens, --:r'îmefuEe-1o/l~cele mai malte culmi de frumuseţe şi expres1-
vitat~,- q..intre acestea remarcându-se în special Adagio în mi b_en1ol in~-'
. _:'3~:La na~terea prinţesei Aurora, toate zânele bune vin pentru a-şi aduce darurile: Una
smgura, fl -~ost .~ntată, Karabos, care apare aruncând asupra copilei blestemul de a muri tn cui-·
mea frurnuseţu. Înţcpându.:.se cu un fus Oferit de o bătrână, Aurora moare, dar zâna Sireni
t~sfo~ni.ă_ in?artea intr-un somn adânc ce cuprincţe întreaga împărăţie.,După o sută de ani,
prm l~np-:i:_eJ~mmi ap~r~ prinţul Desire, căruia zâna Sireni ii evocă chip~l Aurorei, conducânâu-1
in lmp_~r-~ţ1a adormita. îndrăgostit de Aurora, prinţul o sărut<'i readucând la viaţă întreaga''
împărăţie, după care urmează nunta celor doi tineri. · ·

226 227