Impre sionan t prin eleme ntele de virtuo zitate estedeoseb actul al doilea

conce ntrare dra-

jor, transf ormat într-un tablou ele maxim.ăi tensiu ne şttul actulu i întâi), în caTe apare o suită de dansu ri de un farmec şi colorit epak, Dansn l păs­
it: Dansn l
rnatid1i, celebr ul Ya.ls în si bemol major (de la începu Dans1t l 'l"lt,s-tr
i, arab al cafefoi , Dansu l chinez al cea-i'uliti,
monum ental în strălucirea sonoră şi în redare a fastulu torilor şi Valsul jlorilM· (în la major) ,

afic expres iv
urmat de alte numer e şi dansur i de caract er, cu contur coregr ş.a.), încadr ate
în mi bemol major de compo zitor,
(dansu l doamn elor de onoare , valsul una dintre cele mai frumo ase pagini muzic ale create (în care pentru
perfec t în desfăşurarea acţiunii dansan te. Dansu l prinţu,l'll,i - tarant ella, Dansu l zânei Dragee
Scelku 1ioik de aseme nea,
Ultim a realiza re ceaikovskiană destinată dansu lui, este şi trei tab- prima dată foloseşte celesta ) şi multe altele. Evidenţiem, Drosse lrneye r), ino-
71, balet-f eerie în două acte introd ucerea păpuşilor mario nete (ale consili erului
(Spărgătorul d~ nuci, 1892) opus
louri, după un scenar iu de Mariu s Petipa , realiza t dupt'li
basmu l Casse- vaţie ce Ya, fi preluată ulterio r de mulţi creato
ri de balet de la începu tul
de nuci) de A. Dumas- tatăl ( o preluc rare după secolu lui al XX-le a.
N oisette (Spărgătorul Spărgă toml
de balete le anteri oare,
E.T.A . Hoffm ann). Spre deoseb ire : bucur ia copii-
ele nuc-i, în acţiun ea Ra, porneş te de la un fapt posibi l real
de iarnă, ce apoi
lor în jurul bradul ui împod obit în timpu l sărbătorilor juerliriilor şi dul-
trece în lumea visulu i - fantastică şi cuceri toare - a 2. CUEAŢJA SllffONICĂ ŞI CONCEUTA~TA
ciurilo r însufleţite. ·
263, muzic a baletu lui poartă in1Wi
în strftns ă legătu ră cu subiec tul
tristeţe (impusă
caract eristic ile unui stil mai reţinut, o anumită undrt de f .· ,Jit,J}fu~t~/+~\ţi,%
t,:i9~}rJ~w.ijţl;J~;·t1l,~l:J~,f!,)_~,~tt,,~Ql?l$~~{~".'" ::'!'.'.:'?{:,;.,n ·,,, .••,.,· ~,:J,wu~ţ~p~;:,::,?4r:i§.1}gf:tli!Jt:l,,.~,11i~F:~I:~:;!~,~~
. :},,;,\ .·;tJ?l1,,1J.~.:'"tnt0]c?J'i~tnţa
«·.:·:'.:;C(~0''1l\:Îlil,ceJ?WiY:e~~lCt11opiii,.,~,i11,jQ~~~;l()J,:,Ş, muzic ale, caract enstic a sufoce -· unei vieţi de concer t, 1n·act1ea mttz1cn s1mfon1ee
şt se face sunţ1t a ele-a hmgul desfaşu ra,nlor putea vorbi de existe
dă. fiind strâns legată de activi tatea aşa-ziselor „acadepromo mii de muzică" din
tivrt a tuturo r lucrărilor compo zitorul ui din această perioa care flmcţi onau sporad ic şi vau un reper-
bilrt., Ccaiko vski redă visul fantas tic al fe- Peters burg şi Mosco va,
Cu o măiestrie inegala
Allegro giust<>) în care apar toriu de divert ismen t.
tiţei, realizâ nd un adevărat tablou simfon ic ( şi, <lupit 1820,
menit e să suge- Trepta t însă, se produ ce o scbim bare de menta litate lucrilr
structu ri muzica le, extrem de variat e în alcătuirea lor, răpuşi de Spăr­ încep srt fie orga,n izate concer te în care erau promo vate i din 1·e-
ă de invazi a şoareci lor,
reze groaza mefistofelică produs pertor iul clasic,' 'stimu lând intere sul creato rilor autoht oni. în aceaRti"l,
ă de minun atul tablou al
gătorul de nuci şi de soldaţii de plumb , urmat medit a la posibi litatea creării unor lucrări origin ale
creeaz ă Valsul fulgilo r de zăpadă (în mi minor) 11erioadă, Glinka
iernii în care .Ceaikovski ătoare înveş­ „la fel de intelig ibile atât pentru cunoscător, cât şi pentru
public ul de
constr uit pe inotiv ul Spărgătorului de nuci, într-o fermec aragonezc1, Noapte
rând" 2M, scriind aşa-zisele Fantai sies pitoresques (liotei l'iului naţional.
orches trală la care adaugă un cor de 24 băieţi sau femei, ce din
rn.lnta re la ]folîrid şi Ifoma;r-inslcaia ), plmân cl astfel bazele
reperto
spatel e scenei cântă numai pe sunetu l la. Sensib ila înflori re a'vieţii cultm ale de (lupt~ 1861 (abolir
ea iobt'tgiei)
un putern ic avânt vieţii de··· concer t, muzic a simfoni ci"\, deven ind
a dat
tn jurul pOmului de iarnă. Intră de manife stare a
Ma ln casa preşedintelui Silbcrhaus s-au str:lns copiii Mariei, fetiţa gazdei,
e, dăruind unul clin genmi le care au oferit multip le posibilităţi
consilierul Drosselmeyer, aducând mai multe păpuşi mecanicSpărgătorul de nuci este îngrijit creato rHor 265 •
un spărgător de nuci. Stricat din răutate de ceilalţi copii, se duce la Spărgătorul de nuci.
de fetiţă, după care cu toţii se culcă. ?lfaria nu poate dormi,
llpl~J.nsă,_ 9... minune i ţc:>aţ~,,,.l~c~d~e, prind ' 284 jJihaiPiyănovid "Glinkat·111sem~ăit':'Ve
zl şi'\'; V.·Stas ov, M. ]; GU1qw, ]~d!,twa
Deodată. din.toate,_.~olţuriţe,_ap~r.,şo~r~~i•. S~.Jnţ,â!
răpuşi soldaţUde turtă dulce;lu pta flmd con-
. , _
viaţă şi pornesc lupta împotriv a şoarecilor. Sunt Cartea- rusi\19 56,-pag . 398 . . ,, ... ,. ,_ · ,.
1 : · · · •·· ,'

tinuată de Spărgătorul. de nuci şi soldaţii dC: plumb.

Ii;i molllen tul tn .care Jmpăratul şoare­ 265 Societat ea muzicală rusă, fondată .la Petersbu rg din iniţiativa lui
A.G. Rubmst em
, lovindu -l, astfel că şoarecUsunt ln- d „a face a·ccesibilă maselor largi ale
·
cilor este pe punctul de a lnvinge, .Maria lşi scoate papucul (1860), organiza concerte · simfonic e şi de cameră, urmărin cinci, Editurn :Muzicală, Bucureşti,
vinşi şI Spărgătorul de nuci se transformă
lntr-un prinţ frumos care drept .recompensă că l-a publicul ui muzica bună". E. Gordccv a, Grupul celor
lor şi a bunătăţilor~ Mariaeste_,slăvită
salvat o duce .•ln ·ţara minunilor'. In lmpărăţia _dulciuri tot felu,l ,de dulciuri, şipunătăţi.,, q , 1962, pag. 35.
o serbare 1~ care_ danse!iz_ ă
pentru fapta ei, o"rganizându-se
229
228