H SA M U L ROM ANES©

$wmisaM»«»swei^®0ÄaeäeHe
697.220 hectare însămânţate cu grîu în milă arborii c h i n c h o n a de scoarţa ce con­
1862, ara ajuns la 1.851.990 în 1913, iar ţinea medicamentul căutat sau, mai sim Un nou discurs a iui
de Is 23.500 000 hectolitri în 1900 ara
ajuns la 30.500 000 în 1913. Sîniem î n
piu, tăiau copacii, cari cresc aşa de greu.
cu totul. Resultat ul ? Azi chinina se ex­ L Ic y d G e o r g e
«a
ír j ►
■M
W* INUL SILEI
fruntea listei, cînd se socoate suprafaţa trage din arborii plantaţi cu multe oste­
cultivată cu grsts în proporţie cu întin­ neli şi cheltuieli în Ceiian şi lava.
derea generiüá a terii; sistem însă la Innaintarea germ ană, ln ad în d m e de trei chllom etri, pănă Ia
L l o y d G e o r g e , v o r b i n d l a A d u n a ­
coadă în ce priveşte producţia pe hectar,
din 11 State agricole. îfc * * r e a a n u a l ă a a s o c i a ţ i e i t i g o g r a f i î o r , a
rîul A ronde, a fo st anulată de coatra-atacurile francase. Rămîne nu­
î n n o i t d e c l a r a ţ i a s a c ă v a l u p t a k o n ­
mai Innaintarea la V est de O ise.
Metoda în agricultură, la noi, nu se Ceia ce deosebeşte activitatea ome Lăudsed, pentru fo lo a sele ce va aduce, legătura econ om ică a im ­
deosebeşte mult de acea practicată în neascä de scum, de acea din fass pri­ t r a m i l i t a r i s m u l u i , p e n t r u a î m p i e d e c a periilor centrale, vtee-Caecc-larel von Payer şi-a arătat speranţa că
Hindustan. Depindem de pfraîni şi cer. mitivă, este introducerea factorului inte d e c ă d e r e a c i v i l i z a ţ i e i e p o c a n o a s t r e
Nicio tendinţă de emancipare, caracte­ lectual pe lingă cei naturali. Munca în S a c r i f i c i i l e , d l d e m a r i , s e c o m p e n ­ s ’ar putea adăugi Sa tovărăşie Polonia ş! Statele dteîa Nordul G erm a­
ristică agriculturii ştiinţifice, nu se ob­ sine, brută, da hamal, nu «junge. Ea is­ s e a z ă p r i n i m p o r t a n ţ a s c o p u l u i u r m ă ­ niei. „A vantagiiie ar creşte nem ărgenlt dacă s ’ar îm părtăşi (Ia leefl-
servi. Ogorul, abia zgîrist, se sesătuieşte toveşte om şi pămînt. Trebuie condusă r i t . » Ş t i m c ă c i o c a n u l l u i L u d e n d o r f i tura), poate într'o formă m aifaxă, Bulgaria, România, p oate (a lt o o a /c îs i
mereu. Dacă vin ploi Ia vreme, bielşug de ştiinţă. Astfel rra mai e rentabilă, pu­ Turcia*. S ar desfiinţa văm ile şi s ar unifica legislaţia econom ică, .m ai
e în to ate; fug norii, raînlţi de vînt, flră ţind fi economisită pentru ca omul sl du­ l o v e ş t e m e t a l b u n , t a r e , s o l i d : a r a m a a les in ce priveşte com erţul şi m eşteşu g u rile“, apoi şi în dom eniul re­
se Iese o picătură de apă vreme înde' ci o viaţă om silească. Un străin, Coa­ b u n ă d i n i n i m i l e e n g l e s e , d o v e d i t ă
lungită, totul se opreşte în lo c: foame­ tele d Hauterive, în Memoriul adresat lui d e - a l u n g u l v e a c u r i l o r ş i c a r e , v e a gimului m uncii şl ale »unor anum ite form e ale contribuţiilor in d irecte“
tea se rînjeşte. Aşa a fost la 1884, la Ipsilantl, la sfteşitul veacului sil 18-lea, a c o r i î n t r e g i , s e m d o v e d i d i n n o u , ŞI, în sfîrşit, .co n lu cra rea politică trebuie să fie sprijinită nrln-
1894 şi mei *!es la 1899; la fel sîntera combătut cu căldură învinuirea. „Cuid b i r u i n d ş i a c e a s t a “ . F r a n ţ e n ’a r e
t r o în ţeleg e re în ch estiile m ilitare*. F J v
ameninţaţi acum. Se întîmplă ia noi munca unui popor se săvîrşeşte pe un n i c i o n e s i g u r a n ţ ă , n i c i o î n d o i a l ă . „ I n N. I.
cum se întîmplă în Sviţera în altă di­ pămînt care nu este al lui şi cînd i se
recţie ; un seson de vară bun făcea să cerc cu stît mai mult, cu cît munceşte t r ’ u a f e l s a u î n a l t u l n o i t o t v o m
între, de la turişti, până la 50 de mili­ msi din greu, ce minune este că nu iu î n v i a . *
oane pe a n ; un seson râu aducea mire crează decît în măsura trebuinţelor la i? 1
.Revista presei
strămutare în toate. Numai că Svîţerie- Toată vina unei stări de lucruri care
nii sau gîndit la un mijloc de asigurare: nu mai poate dăinui, esre nu se mai îm­
asum turiştii sínt atraşi şi în vreme de paci acum ca noile condiţii de viaţă im
iarnă, _sşa încît o supapă de siguranţă puse, este de ciut st msi mult în cei 18
Simpatii electorale J o i , 31 M a l u
Ştiri ie aiurea
tot există, pentru vremurile de grea cum ■ Ia sută de sus. Daci «Iţii ni-o arată me­
pănă. reu, datoria zilei de mîne şi către ţară
în Germania M o m e n tu l fece teoria patriotismului. (Reform a electorală în Ungaria
El se declară împotriva „celor două pa­
Poate fi considerată ca ţară sgrieolă cere de la toţi colaborarea sfîntă pentru trii“ de aure au vorbit unii. Două patrii Reforma electorală propusă de
în înţelesul modera aceia care importă înlăturarea ei. Unii trebuie să vadă Că L a a l e g e r i l e d i n u r m ă , î n 1 9 1 2 na poate »vea nimeni; cum nimeni nu Guvernul W ekerîe a fost adm isă
de peste 14 milioane lei produse alimen­ nu mai merge cu neînfrînata poftă de i a t ă c a r e a f o s t s i m p a t i a p e c a r e d e o ­ poşte avea două raame — în sensul pro­ în com îsiunea sp ecia lă ,— spre sa­
tare, care se pot scoate din bielşug, din e ştig prin mij 'oice care aduc sărăcia; s e b i t e l e p a r t i d e g e r m a n e a u î o t î î n i t - o priu al cuvîntului. Pztria-i mama ; şi raa tisfacţia lai Tisza, ale cărui m o ­
pământul ei blagoslovit ? Nu e o anoma­ ma este k m . Către ea rlmînem datori tiv e ie în ţeleg em .
lie, ce trebuie înlăturată, cs, de îndată ce Censurat
i_ c o r p u l e l e c t o r a l » ( 1 2 , 2 0 7 . 6 0 0 d e
cu toată — dar cu toată — iubirea noas­
e vorba de o industrialisaie cît de slabă v o t a n ţ i ) : s o c l a l - d e m o c r a ţ i 3 4 . 8 l a s u t ă , tră. Stima, respectul ori admiraţia mai
a produselor proptii, să fim tributari străi­ r a d i c a l 1 2 . 3 , n a ţ k r a s r i - l i b e r a l i 1 3 6 , pot a se îndrepta aiurea. Din iubise, nid- Pentru a cîştiga Spania
nătăţii? Se aduc şunci afumate, crup Dar mai presus de c o n s e r v a t o r i ş i i m p e r i a l i ş t i 1 4 . 7 , u l - 0 picătură nu trebuie înstrăinată, Pute­
sirat ţ791.557 Iei în 1912), prune uscate toate e dstoiia celor cari văd lucrurile, t r a m o n t a n i 1 6 . 4 . rile d creatoare trebuie s i fie păstrate Germania propune ca, pentru chestia
(apr. 300.000 lei în 1913), magiun, mar mai limpezi şi nu sîni interesaţi direct numai în folosul şi pentru desvoitarea Gibraltarnlut şl a Marocului, Spania să
melade, apoi făină de leguminoase, raa- nid cu unii nici cu alţii. Prin toate fe­ U n E a g l e s s o c o a t e c ă , f a ţ ă d e s c l i i m patriei. lea parte la negocierile păcii generale.
earosne, patiserii (400.000 lei), scrobeslă, lurile, pe toate cărările, oricine, intelec­ b ă r i î e p r o d u s e î n p o p u k ţ i e d e a t u n c i Dar ia limitele extreme ale iubirii de
cleiuri pentru cizmari. E cu putinţă, într'o tualul care prinde lesne înţelesul celei p ă n ă a z i , R e i c h s t a g u l a r t r e b u i s ă i e patrie stă şovinismul, adecă „sentimental MInIftii şl Parlam ent
sistematică gospodărie generală, ca marii m si subtile gîudiri, ca şi cei cari au avut c o m p u s s ş a : 1 3 9 s o c i a l i ş t i ( p e n t r u de grandomani“, hrănit din ura şi dispreţul
proprietari să cumpere din piaţă briază norocul să capete o cultură modestă, dar n o ) , 5 1 r a d i c a l i ( p e n t r u 4 3 ) , 5 4 n a - pentru alte popoare... G a e i s t , m a r e l e i s t o r i c a l C o n s t i t u ­
şi fasole pentru hrana lucrătorilor agri­ temeinică, trebuie să-şi întoarne privirile Cam aceasta se sileşte el a spune în- ţ i i l o r , s p u n e a c ă a t î t a t i m p c î t I n
coli întrebuinţaţi pe moşie? Nu e puţin în jos. Scăpare* noastră e în cultura mul­ ţ i o n a l - l i b e i a l i 5 4 ( p e n t r u 4 4 ) , 6 9 d e r’o formă destul de nearticulată.
explicabil ca locuitorii unei ţetl agricole ţimii- Intr’aeolo trebuie îndreptate toate c o n s e r v a t o r i ( p e n t r u 6 1 ) . 9 3 d e m e m ­ Ne unim în ţolul şi cu această deli­ F r u s t a C o r o a n a v a p u t e a n u m i d u p ă
să plătească laptele, briază, untul, ouăle silinţile, pentru ca munca tutu rom să fie b r i a i C e n t r u l u i ( p e n t r u 6 7 ) . mitare. Dar, fiindcă vrem sä tragem o p l a c ş i m e n ţ i n e a c t t v o i e ş t e p e m i ­
ori carnea msi scump decit în oraşele şi rentabilă, dar şi înnălţătoaie. Braţele conclude, fie şi teoretică, pentru vsemiîe n i ş t r i , v a fi a c o l o n u m a i » a b s o l u t i s m
mari industriale ? Tabloul însă s ’ar com­ conduse de o minte pricepută şi chib­ noÂSţve, întrebăm: de ce se vorbeşte as- î n f o r m e c o n s t i t u ţ i o n a l e “ .
plecta pe deplin, dacă s’ar urmări şi cele­ zuită, nu numai că ne pot scăpa de la tlzr de „patrie“, cînd naţiunea îşi cese
lalte produse sie solului sau în legătură stiîmtoarea în care am încăput, dar ne Un păcat a! Serbiei pretutmdani drepturile ei superioare ? Şi,
imediată cu el, spre a vedea că sistemul pot duce Ia prosperitatea pe deplin me­ fiindcă trebuie să n® ferim de şovinis­ Naumann şi R eichstagul
gospodăriei de până acum e acela «1 lo­ ritata de neamul csie a răsbit prin sütess D s r n b u r g s e r i e c â u n p ă c a t ;ri S e r ­ mul propriu, n avem oare datoria da ss V e s t i t u l a p ă r ă t o r a l p l a n u l u i » M i t -
cuitorilor din America-de-Sud, cînd s’a veacuri de grele încercări. i e i a f o s t ş i a c e l a c ă » a c o p l e ş i t ne apăr* împotriva urmărilor şovinismu­
t e l e u r o p e i “ , F . N a u m a n n , s c r i e d e s ­
descoperit miraculosul efect al chininei B o s n i a ş i S u d u l U n g a r i e i c u l i t e r a t u ­
lui altora? Şi, alunei, de care sg cuvine
asupra frigurilor palustre. Ei jupuiam fără r ă s î r b e a a c ă * .
, ne păzim mui m ult: de grandomania p r e R e i c h s t a g ; „ c e l c e a c o m p a r a t

p.atonică a unora, ori de cea agresivi a c e a s t ă C a s ă c u o s a l ă d e e c o u r i , c a m

şi dQminătoare a altora? „Şovinismul* a v e a d r e p t a t e . C e l o r c a r i s î n t o b i ş -
ace^i djnjrrmă , ş e -j o*
m e s i s e d e v o t e z e p e s i n e a c e s t u i
imitai* ?—Precisasea se impune.

I n f o r o i a v i s*a i i I A r e n a scrie că războiul continuă a fi,

în Franţa, războiul naţiunii francese. „Par-
“amental a funcţionat.* „Lecţia* e în tr a-
devlr bună; şi nu numai pentru „par-
m e c a n i s m g r e o i u

Rolul nostru in 1877

ş i m o n o t o n . “

kmontării* noştri de ieri. O însemnăm B e r n h a r d D e r n b u r g r e c u n o a ş t e c ă

cu curiositate. Dar adăugăm că valoarea le­ î n 1 8 7 7 R u s i a a i e ş i t b i r u i t o a r e c o n ­

Joi, 31 Mshi, oara 5 şl jumătate, C e rm în ţe le g e

. L u m i n a " — c a r e
d B.
a î n c e p u t
— D . B ,

r e p l i c a —
d e l a

p u ­
Sfaturi pentru agricultori gală, naţională, morală« actelor unui Par­ t r a T u r c i e i » c u a j u t o r u l R o m â n i e i “
ament átírni de valoarea lui represin- [ N o r t h - A m e r i c a n
d. N. lorga va ţinea în A u l a TJni- R e v ie w , D e c e m b r e

v e r s i t & ţ i i a şasea conferinţă din el­

n e c h e s t i u n e a
Cetim în „Glasul Moldovenesc*:
r e l a ţ i i l o r c u R u s i a a ş a :
tativă. 1 9 1 4 ) .
E x p e r i e n ţ a t r e c u t ă
„In adevăr, primejdia secetei e mare,
e r e a . N o i , „ a t i i a n -
_ L u m in a repetă ce-a mai spus: „Mul-
eiül anunţat despre: .Istoria com­ t i ş t i i “ , p r e t i n d e m c ă e a n u a r e v a l o a r e
dar nu trebuie ca omul sä se lase tăriţ imea nu poate fi chemată la viaţa pu­ D e c i o ţ a r ă , o n a ţ i e c a r e p o a t e fi
parată a literaturilor ueo-laiine*. a z i . Ş i a c e a s t a p e n t r u c ă a l t e l e s î n t î m ­
îa prăpastia desnădcjdti. Alte neamuri blici decît prin votul universal aplicat f o l o s i t o a r e . C i n e n u p r i c e p e a c e a s t ă ,
p r e j u r ă r i l e .
mai laminate ca sl nostru, cînd vid aşa *ăîă reservă şi fără restricţie*. s e c ă l e ş t e .

A ducem la cunoştinţa d-ltii g e ­ c e v a î n R u s i a ( . î n c o n d i ţ i i l e d e e x i s t e n ţ ă blestem mare, nu stau cu mînile în sîn

Ş i d . B . î n t r e a b ă : ő s r e s ’a s c h i m b a t
A. M.
neral C riştescu, şeful cu inima a l e a c e s t u i S t a t * ) ? şi să tot aştepte milă de la Dumnezeu.
Ele aleargă la mtjion.ee care pot întâm­
bună şi m iloasă, că dem obiiisaţii D a . A l t f e l r e v o l u ţ i a n ’a r fi f o s t p o s t -
pina cît de cît primejdia.
strlnşt p e clmpuî de ia M ărăşeştl b i l l . N i c i G o r m i c o v n ' a î n v i a t , n i c i p a n ­ „Aşs, după sfatul preotului şi al în­
se află în uîtimul grad de m iser ie s l a v i s m u l i u i M ü i u c o v n u s a m i n ă £ u s l văţătorului din sat, gospodarii cari au
înfiinţarea unei cantine ar fi o
u i C a t c o v .
lanurile pe văi — unde sínt ape — fac TEâTUUL l  T l i M L
D a r , m a i a l e s , î n 1916 s i t u a ţ i a R u s i e i şanţuri înguste şi abst apa din riu sau
faptă de cam araderie şi de iubire i n E u r o p a , l e g ă t u r i l e e i e r a u c u t o t u l — SOCIETĂŢILE DRAMATICE UNITE —
din iaz peste ogor. Acolo unde este cos­
creştină pentru aproapele. a l t e l e d e c î t o d i n i o a r ă , c h i a r d e c î t l a tişi, apa se- ridică cu ajutorul roţii de
1877, c î n d . d e ş l ş t i a m c ă n i s e i e a B a ­ udat. Iar unde este costişa mai mare, J o i, 3 1 M a ii 1 1 9 1 8 , o a r a 9 s e a r a
M oartea, l a B u c u r e ş t i , a l u i l o a n s a r a b i a , i o t a t r e b u i t s ă m e r g e m c u e a gospodarii au avut grijă ca din vreme
1916 a r a i t a t c a ş i î n 1856 . A n i s i cumpere cîte un mic „motor“ (ma­

FESTIVALUL C. KOTTÁRA
L a
B acalbaşa. j n u t c u E u r o p a a p u s e a n ă : a t u n c i c o n t r a
şină), cu ajutorul căruia ridici apa prin
R u s i e i , p e c a r e E u r o p a a p u s e a n ă o a t a c a ,
tuburi la înnălţîmi mari şi de acolo îi dau
C o m p a n i a d e o p e r ă d e s u p t c o n d u ­ a c u m f i e ş i c u R u s i a , p e c a r e E u r o p a drumul peste lan sau o prind în polo­
c e r e a d - l u i A t a n a s i u v a c î n t a V in e r i, a p u s e a n ă o s p r i j i n i a . boace mari puse în căruţe şi apoi o dus
l - i u Iu n ie , p e n tr u în tâ ia o a r ă . T r a v i a t a ' 5 unde vor şi cu ajutorul unui vas (Cil­ PARTEA I-iu
în c a r e d n a R o d r ig o ş l d - n il R a b (g a P r i m i m : ikre) udă cuiburile de păpuşoiu sau de Pentru prima oară
ş l A ta n a s iu a u r o lu r ile p r in c ip a le . C u
„ P e n t r u r ă s p î n d k e s c u l t u r i i r o m â n e ş t i , altceva. (Na uiteţi că pe acolo se pan

d e o p e r ă d e la T e a tr u l N a ţio n a l.
c u n o a ş t e r e a

o b i b l i o t e c ă
U m b l i ş i

p u b l i c ă ,
l i t e r a t u r i i
a c e a s ta , s e în c h e ie s e r ia r e p r e s ln ta ţliio r d e c ă t r e f r a ţ i i b a s a r a b e n i , s e î n f i i n ţ e z z i l
î n o r a ş u l
n o a s t r e ,

S o r o c a
păpuşoii în cuiburi aşezate în rînduvi.)
Munca asta nu-i uşoară, dar decît să-ţi
moară copiii de foame, mai bine dM din
„ C Ă R A R E A“
Comedie într'un act de PAUL I. PRODAN
I n g e e s t s c o p r u g i m p e d n i i a u t o r i , e- mini cît timp poţi să goneşti nevoia. Dl. N. T. Cosmin
Patronul Dl. A. Barbelian Dinu —
„ G la s M o ld o v e n e s c * s c r ie :
C tito ri, l i b r a r i ş i t o t p u b l i c u l b i n e v o i t o r , „Veţi zice că spun lucruri ca din basme, Radu „ A. Atanassescu Cîhiţă — , I. Manu
s i n e t r i m i t ă c ă r ţ i p e a d r e s a : d l u t G r i Eu răspund că în adîvăr sînt lucruri ca Mimi — D-na Tanti Barozzi
, F o n d u l „ E n e s c u c r e a t s u p t a u s p i ­ s o r e G h , Ş o l i u z u , l e c t o r l a c u r s u r i l e î n din basme pentru omul csre nu vrea să
v ă ţ ă t o r i l o ; b a s a r s b e m , G > m n a s i u l d e f e t e muncească. Dar cel harnic poate cerca PARTEA Il-a
c iile d lv ls le l l - a d e c a v a le r ie , p e n tr u
in v a liz ii r ă z b o iu lu i d in j u d e ţ u l B ă lţi ş
d i n S o r o c a " . şi nu se va căi de fapta sa.* 1. Quartet, executat de d-nii Nottara-junlor, Ciolan, Breviman şi Popovici.
2. Solo de violină, executat de Maestrul GEORGE ENESCU, în acompaniament de
S oroca, a a ti n s s u n i 3 d e 65 d e m ii k i D nii membri ai Asociaţiei pro­ piano cu d. N. Caravia.
P e n tr u fo n d u l „ Ş c o a la c ă p ita n Ig n a l
fesorilor universitari sínt invitaţi să G r ig o r e ş l C a s a d e c e tir e ş l s f a t s e r ­ PARTEA IlI-a
T o t d i n » G l a s M o l d o v e n e s c “ :
participe ia şedinţa de Vineri, l-iu g e n t Ilie s c u I g n a t, tîr g u ş o r u l M ă r ă ş e ş ti
» I n g r ă d i n a p u b l i c ă a o r a ş u l u i B ă l ţ iunie, oara 17, în localul Facultăţii s 'a u a d u n a t le i . . . . 6 8 .457,35 RUY B L A S
s e r e p r e s i r t ă l a c i n e m a t o g r a f m u l t e de Medicină. ia r p e n tr u m o n u m e n tu l o fi­ Dramă de Victor Hugo, tradusă de D. Ollănescu-Ascaiiio
f î i m e f r u m o a s e . B a n i i c e s e s t r i n g c u ţe r u lu i f r a m e s V e r n a y , le i . 3 .582,90 ACTUL Iii
a c e s t p r i l e j s e v o r î n t r e b u i n ţ a l a f a T o t a l l e i 72.040,25 cu Maestrut Nottara, In Don Sallust; d-na M. Filoti şi d-nii Bîrsan, Barbelian,
Duminecă, 3 Iunie, oara 5 p. m,, va Atanasescu, Constantinescu, Plzonc
c e r e a d i n n o u a s a t u l u i M ă r ă ş t i , j u d
D o n a ţiile c o n tin u ă a s e d e p u n e la d
avea loc în Aula Universităţii din teşi o
F u t n a , c a r e a f o s t r a s d e p e f s ţ a p a
şedinţă de sonate dată de d. Mircea I n te n d a n t g e n e r a l L e ó n k , D ir e c ţia a lim e n PARTEA IV-a
m i n t u l u i î n l u p t e l e c e s a u d a t î n v a r a
Bîrsan cu binevoitorul concurs al d-lor tă r ii, M in is te r ia l u c R â z b o iu .
t r e c u t ă * . George Enescu şi Alfred Alexandressu
în beneficiul unei excursii şcolare a d e S'A PIERDUT
PAGLIACCI
Operă de Leoncavallo
I n s a l a d e e x p o s i ţ i e d i n S t r a d a L & -
vilor „Liceului Reiugisţilor*. tm poît-moiieu de piele neagră conţi
Se va cînta Sonata în fa minor a d-kri nînd stima de lei 250, un act militar ACTUL I-iu
p u ş n e a n u , 1 8 , e x p u n e d - n a O . G r e
Enescu, Biletele Ia librăria Iliescu. şi patra bonuri pentra încălţăminte, de cu d-na H. Rodrigo, şi d-nii Vrăbiescu, J. Atanasiu, N. Petrescu şi N. Rabega.
c e a n u u l e i u r i , d - n i i M a t e e s c u ş i A
ia Ministerial de Industrie, totste eliberate
C â l i n e s c u a c v a r e l e ş i s c u l p t e d , d i n
Gävril Ho’bsű, profesor, prepară elevi pe numele Vssile Dumitre seu. Cine le-s Biletele la Agenţia teatrală „Thalia* (Th. Maximovici), Pasagiul Banu n-l 3
c a r e M . S a R e g i n a a r e ţ i n u t o k é v á pentru examene integrale şi corijări se găsit este ragst a-şi opri banii şi a triraete
V o m r e v e n i . siunea de toam nă; Strada Hoţia, n-l 2 bis actele pe adresa Vâsiîe Dimitressu, Str.
Săiiriei, n-l 155.
Redactor-şei: ALEX. CUSIN. teşi — Tipografie proprie