A N U L X X X K o , I S — V I N E R I 20 I A N U A R I E 4 9 1 4 — ..
nuM Â B m rn m a m m
iöüM T Q R t L U IG I U U iZ A V i iL A H
pgfiîriâ «slants! g r i » ! nteşienttof Beris
(I...
(HoüBMeittBl Slit S s p a al îistp ira la fei fitexandrn al H a sid
C a l e n d a r p e a m i l 1942
O rto d o x
Jouî, 19 Ianuarie.—Cuviosul Macarie
Egipteanul.
Catolic
Jeni, Í Februarie__Ignatiu.
Rü*.scarduI7.38.Apusul soarelui 5.22
Astă-zl JOUÎ :
T E A T R U L N A Ţ IO N A L .— Matinén: « C o m e ta » . Seara « I n s ir ă - te
m ă rg ă rite »
T E A T R U L LEO N P O P E S C U (Liric) Compania Lirică Grigoriu.—
« S tu d e n tu l c e r ş e t o r » .
T E A T R U L M ODERN (Compania , Davila). — « S in g u r a c a le » şi
«Ce s t l a satMi»-
B G O s re ş îi, 1 9
Măsuri csatra lipsei de locuinţe
Problem
P m H s w isi îîn
lipsei
s fiî ddo locuinţe
« Jo o n lo f.« şi
ai
& scumpeteî ce rezultă din aceas­
tă lipsă s’a încercat să se rezol­
ve m ai în tâ i prin în fiin ţarea „so-
eietăţeî comunale pentru cons­
truirea de locuinţe ieftine în Bu­
cureşti“. Desigur însă, după cum
am a ră ta t şi noi de atâtea ori, cu
tot binele ce poate să-l facă a-
eeastă societate, ea e departe da a
putea aduce o soluţie completă
n chestiunii. Necesitatea do a se
lua şi alte m ăsuri în aeelaş scop
se simte încă destul de viu, şi
aceasta a dat naştere şi proeetu-
luî din iniţiativă parlam entară
„pentru înfiinţare de societăţi, în
C apitală şi oraşele capitale de
judeţ, în scop de a construi lo-
euinţs ieftine“.
Ideea dela care porneşte a-
eest proeet, depus îa Cameră do
către d. deputat N. P. lanovicî,
este aceea a acordării de avanta-
gii destul de însemnate aceluia
sau acelora cari, fie în numele lor
sau în numele unei societăţi,şi-ar
lua îndatorirea să construiască,
în tr’un tim p anum it, un num ăr de
case cel puţin de... Proectul pune
termenul de doi ani, şi num ărul
de cel puţin una sută pentru Ca­
pitală, din cari cel puţin 40 în
anul în tâ i şi 30 pentru celelalte
oraşe, reşedinţe de judeţ, 10 în a-
nul întâi. El adaugă că aceste
case vor trebui să fie în valoare
dela 15.000 lei în sus una în Ca­
pitală şi dela 8000 de lei una în
celelalte oraşe.
A vantagiile: scutire de orice
dări pe termen de 30 de ani, fa­
cerea şi întreţinerea din partea
adm inistraţiilor comunale a stra-
delor, pentru cari însă fireşte o-
fertan ţiî cari vor contracta vor
ceda terenurile necesare, canali­
zarea^ şi introducerea apei şi lu-
mineî pe toată lungimea acelor
«trade, aşişderea de către şi pe
SMÂRA
mm u r n M 9SA W 11
PARTEA I I I
Se ap ro p ia toam na, zilele se
scu rtaseră, tim pul se răcise şi
neam ul lui P a n a it n ’avea h a n ţă
p-e el şd nici tăciu n i în vatră.
In tri o seară, el se lu ă de b ă u tu ­
ră cu Nedelea şi cu V lad a l P a-
raschivei, poroclit Ceacâî-ul şi
d u p ă ce se p iliră d’abinele, s&
iduséra la popa N eagu s ă ’î ceară
ban ii pe cari ÎI luase în ziua
aceia pe bucatele vândute de
sam sarii de la târg ; popa, când
îi văzu, îî cuBoscu şi tă g ă d u i
paralele, ei îl jefu iră, apoi îl
strâ n se ră de gât,, P a n a it m erse­
i
din Sofia
„ U n iv e r s u l“
are«raatóre!e linii telefonic©
A dm inistraţia . . , . , gfâg
R edacţia . . . . . . . î*/88
S tră in ă ta te a . . . . . . |Q j{|
ia n u a rie 1912.
snonfoala
soeoteala - Vm;inistraţilor
adm . . . ; . . . . - ; i .... ..........
comu­
nale.
Expunerea de motive a proee-
tu îu i arată că num ărul locurilor
virane în Capitală e foarte mare.
Suprafaţa Bucureştilor e cam de
5500 de hectare, pe când supra­
faţa Parifeuluî, cu o populaţie de
zece ori m aî mare, nu o decât de
7200 de hectare! — Un impozit
progresiv pe locurile virane, ar a-
ju ta m ult la activarea construc-
ţiunilor.
D ar m aî este o motivare foarte
interesantă, cu care expunerea de
motive explică sporirea crescân­
dă a cluriiîor în anii din urmă.
Este ■ — fireşte pe lângă celelalte—
şi aceasta, că Statul plăteşte chi­
rii prea multe şi prea mari, —
chirii întotdeauna mal urcate de
cât cele oferite pentru aceleaşi i-
mobile do către particulari, —
imobile a căror stare de în treţi­
nere lasă m ai adesea foarte mult
de dorit. Numai m inisterul, de
culte şi instrucţie, în cursul exer­
ciţiului 1912—13, trebue să în­
scrie, în baza contractelor, în bu­
getul său, pentru p la tă de chirii,
o sumă de aproape o jum ătate de
milion. Se poate închipui ce uşu­
rare ar fi, dacă în loc să plăteas­
că atâtea chirii, Statul ar căuta
să aibă clădiri proprii pentru
toate, sau pentru cele mai multe
din^ serviciile sale, clădiri pentru
cari îî stau la dispoziţie numeroa­
sele locuri virane din oraş.
a ra tă în sfârşit, expunerea
Qa motive, măsurile cari se iau în
alte oraşe m ari europene spre
a se încuraja clădirea, în tr’un
timp cât maî scurt, a unui nu­
măr cât mai însemnat de case
pentru clasele nevoiaşe şi mijlo­
cii. Aceste măsuri sunt uneori
chiar şi mai largi decât acele pro­
puse prin proectul prozintat Ca­
merei noastre, — aşa de pildă :
se cu eî în neştire, el nici că p rin ­
sese do veste, când tovarăşii
săî, de b ă u tu ră, săvârşise fu r­
tu l şi o m o ru l; fusese - p u s .'de
el la p ândă. L a îm părţeală, Cea-
căru l le dete doi poli, el ' se
crezu -avut ca un îm p ă ra t . si
foarte m ă g u lit d’assm anaa 'is­
pravă,. O lu a ră , când sa lum ină
de ziua, prm desişurile IA ::,.-
şei, .d a r, f u ră p rin şi repede de
ja n d a rm i, căci îi cunoscuse
S tan Supicău, a rg a tu l p ărin te­
lui, . café dorm ise pe prispă. La
început se ascunsese sub laviţă,
d a r c ân d tâ lh a rii operau în
casă, alergase de idase dc ştire
la prim ărie. Aceia pustiu, cine
să vegheze n o ap tea? N ăst ase
F irfirică, vătăşelu l b ă trâ n al
comunei, dorm ea dus po m asa
perceptorului. Când veni să-l
scoale Stan, în tâi el îî tu rn ă te
sum edenie de în ju ră tu ri, antei
se v âri sub jilţ ele î.şi căută că­
ciula, îl potrivi m oţul şi în sfâr­
şit- porni să scoale po jan d arm i
şi să vestească pe prim ari:
5 B a a l i a R o m á a ia » — i© B a n i i a s t r ă i n ă t a t e
C ELE t â
avansuri acordate de Stat, cu o
dobândă de 2—2 jum. la sută pen­
tru construcţii de case, sau — o-
fcrirc de terenuri în mod gratuit
din partea Statului saü a comu­
nelor.
Ö dispoziţie nouă în proectul
de care vorbim, este că se stabi­
lesc garanţii, pentru , ca societă­
ţile do construcţie ce se vor în­
fiinţa să-şT împlinească cu ade­
văr;* menirea şi să uu so poată
deda la speculaţii - lăturalnice.
Sperăm că proectul va deveni
lege, şi că va aduce o mare uşu­
rare crb;ei do locuinţe din Bu­
ckroţii si din celei alto oraşe ale ţă­
rii, contribuind, cura mai înseni­
nează cu drept cuvânt expunerea
do motive şi la îm bunătăţirea stă­
rii igienico, la reducerea epidemii­
lor şi hi scăderea m ortalităţii, cu
deosebire în O apitrla noastră, a-
tât de baut uită in aceste privinţe.
ír é i p esca ri în e c a fi
in Marea Neaoră
Tulcea, 1.8 Ianuarie.
Hin Vâlcov (localitate rusească
de pe malul murei Negre)', vine
ştirea că cinci pescari ruşi ple­
când lu pescuit cu barca pc mare,
după o orii a ii fost apucaţi da fur­
tună.
Burca. r.,ui.u.iiuiutu-sr. trei i«m-
tre pescari, anume Emílián Lu-
chianov, Cârpo Parfenov şl Darie
Vasiliovioi, câteşî trei din satul
Gniuiniţa, s’aü înecat.
Ceilalţi doi pescari h’uü luptat
trei ore eu valurile până au eşit lu
mal.
Cadavrele celor înecaţi n'aă fost
încă găsite.
Reportai Politic
— Interview cu d. Matei« Can*
iacnzino —
In îm p rejurările politice dc
astăzi, destul de cunoscute, .ne­
am ad resat d-lui Mateaü Canin-
cuzino, fru n taşu l conservator dc
la Iaşi, rugându-l să bincvodas-
că a ni comunica, po n tra citito­
rii „U niversului“, p ărerea d-sa-
le a su p ra situaţiunei.
D. M. Cantacuzino, când ne­
am prezintat, era foarte grăbit;
totuşi a avut b u n ătatea a răs­
punde u rm ătoarelor două în tre­
b ări :
— Ce credeţi despre situ aţia
politică?
Cred cd s.oluţiunea de dorit
este că guvernul să poată rezista
fu rtu n eî care s'a dezlănţuit în
contra Iul, şi să facă iotul pen­
tru a linişti spiritele, a potoli
nesănătoasa ură. dintre partide,
care -s'a, stârnit prin im-prv.den-
ţa tuturora, şi a face posibilă o
elaborare şi o discuţie norm ală a
chestiunelor care su n t în legă­
tură cu interesele. superioare ale
ţârei.
— Ce credeţi despre posibilita­
tea unui guvern Take lonescu?
— Dacă un asemenea guvern
ar fi posibil, cred că el n u ar în­
truni condiţiunile de autoritate
necesare pentru a face operă
trainică şi utilă, in afară de o
concentrare a tuturor elemente­
lor conservatoare.
D. Take lonescu îşi face iluzie
dacă crede că va putea găsi un
sprijin în rândurile conservato­
rilor care n'aii p u tu t aproba Vi­
nele din faptele guvernului actu­
al. Nici un conservator, conşti­
ent de dem nitatea partidului sdß,
nu poale prim i soluţiunea pro­
pusă, de ă. Take lonescu. ca lă­
sând să se distrugă partidul lor,
conservatorii să fie reduşi a gă­
si u n adăpost in casa th fd itd de
d-sn.
A m mulţumit, fru n ta şu lu i con,
servator, reg retân d că îm preju­
rările n ’aü în găduit să vorbim
m aî m ult.
............................
S c a n d a lu l
da 3a Judseătcrie sec?. 31 din
Plseşf?
— Un avocat bătut s*av în sala
de şedinţă —
Ploeşti, 18 Ianuarie.
Azi a venit spra judecare
la judecătoria ©coiuliiî II, pro­
cesul in te n ta t ele com erciantul
B rener fraţilo r Petéd, pentru
bătae. ■ garantată' şi liniştea domneşte. donanţă prin care interzice cir­
Inculpaţii, a'u fost condam naţi
la câte o lu n ă închisoare,
D upă suspendarea şedinţei,
fra ţii Peteu au b ă tu t grav,
ch iar în .s a la • do: ş e d in ţă ,'p e ă.
avocat fai. B adian, care á asis­
ta t po reclam antul Brener.
D. R adian a reclam at im ediat
cazul judecătorului şi parchetu­
lui, care a ordonat o anchetă.
In curând vem începe publica­
rea n a n i rom an senzaţional, cave
va atrage interesai şi atenţiunea
tu turor cititorilor noştri.
Scris de cafas anul dintre ma­
eştrii romanului, e poate unul
dintre rarii?, romane de acest gen
care e cu iotul reuşit.
II o ţ i î deşi se d ep ărtaseră
bine, totuşi fu ră prinşi. To­
varăşii lui P an ait, toţi oa­
m eni experţi în tr’alo fu ratu lu i,
tă g ă d u iră la început, so în cur­
ce, rft în fel ele fel do vorbo şi do
ininciunl, ia r P a n a it,.c â n d văzu
íc(ö!s s,sp;3’c sic jaizu-arriiiíoV
cUiiGiiiii ş;.î rli© i’/ rima:ruiUÎ 'şi ö-ié
a ti m inis.tra.t ori: lu i, cei' o itc'u n'1
sosire şi,eî, începu să trem ure
şi sa. spună Cri u. sta t de paza,
Chinuiţi ceilalţi p ân ă la ziuă,
m ă rtu risiră .toţi, păcatele.A duşi
la oraş stoteră puţin în preven­
ţie, apoi la curtea cu ju ra ţi, se
condam nară făptuitori la câte
15 ani de m uncă s iln ic ă ; lui
P a n a it îi dote nu m ai u n an,
de oarece se dovedise că cele
spuse de dânsul fuseseră ade­
vărate. Un cn trece ca părerea,
când zilele se scurg în petreceri
şi veseije, d a r în tre zidurile,roci
ale celulelor din M ărgineni e
grozav, e m oarto v ie ! Totuşi,
câţi puşcăriaşi nu petrec zeci
de ani, te fundul, ocnelor si
i U R M A S T 1 R Í D ÍN L U M E A M T R E A G % J | ßE O Ä G T iS Ş î A D M IN IST R A Ţ IA
Ufa S i r a c S a B r e z o i a m s • S i, B a c a j r e ţ B «*
' ______________________ ___________ . r _________ ____________________________ M
Cronica
• ;;
La Evora muncitorii ájfndotí
DE PE^CAMPUL DE RĂZBOI aü format o conspiraţie împreună
cu mcnarchiştiî
Guvernul a fost informat că o
M lmm S C R I S O R I
ceată de 1500 de monarhiştî se a-
flă la graniţa spaniolă, gata să de Leo Ctarelie.
treacă in Portugalia.
Lisabona, 18. — .Greviştii circu­
Ara. trecut priut.ro criză în spe­ costa, ca să-l înlocuiască cu al său?
cial emoţionantă. A ţi aflat,cum a In tot cazul, iată un minister
TR IPO LIS lă în méri grupuri pe străzi. Ei
bombardează locuinţele şi sunt me­
căzut precedentul minister. De ce? caro face figură frumoasă în faţa
pentru că prezidentul Consiliului streinătăţiî şi caro o la înălţim ea
— D e la t r im is t il n o s t r u s p e c i a l — reu goniţi de poliţie. Sa fac me­ făcea diplomaţie, ca Regele Soare, îm prejurărilor actuale, cari com­
zicându—şi : Statul sunt i eu. E ra portă , votarea acordului frapco-
red arestări.
L u p ta de la Gargazes Maî m ulţi din el căzură, ia r res­ In; urma, cercetărilor făcute po­ negocierilor oculte a trecut, şi în ­ german, aranjam entul cu Spania,
tu l sa îm prăştiarfi. ' liţia a stabilit că printre turbură­ semna să- răm âi îa urină, dacă s’ar reforma electorală, liniştea şi uni-»
II î n fine, făcându-se întuneric tori se află m ulţi un arIrişti. Auto­ fi continuat cu ele. Se va deschide rea în interior. E ra vremea ca, în
De pe colină se deschidea d focul tu n u rilo r şi p u ştilor am uţi. rităţile aii luat severe m ăsuri în oare o anchetă spre a se şti exact sfârşit, carul Statului să aibă ua
perspectivă splendidă, a su p ra în­ S’aü trim is m aî m ulte detaşa­ contra acestora. ca a fost cu negocierile oficioase? atelaj de prim a mâna.
treg alţii câm p de bătaie. A rabii m ente m ái m ari, ca să facă re­ La grevă aü aderai şi tipografii Saü se va trfcco- cu-buretele .-şi se *
s’aü concentrat în dospii ultim u­ cunoaşteri.' L ucrările de fortifi­ dela imprimeria Stalului. vor. uita greşeli ce nu urni- aŞ do
lui la n ţ de coline şi d e acolo âti caţii, cari furaseră întrerupte, oâs un intros retrospectiv? Vom '„Aruncarea“ saü „preoetarea“
întrep rin s un atac afelirpra loca­ fu ră reluate în cea m ai m are PRIM UL MINISTRU VOIMT- afla &ceasta din viitoarea discuţie do "hârtii pe stra ie , ca să vorbita
lită ţii G argareş. E i a p ă ru ră . în grabă. GHEZ DESPRE GREVA a interpolării asupra politicul ex­ ca • regulamentul,» e interzisă şi
m ai m ulte fro n te d , din dosul, Int<n'când'U-in3 spre casă în ­ Berlin, 18’.‘ — ,,Berliner Tage­ terne. va fi- lovită da o amendă. Con­
colinelor, şi. în tre . Îm puşcaturi tâ ln ii iarăşi un-şir de răn iţi. V blatt" publică o convorbire a co- ! ’-i cum ar ii, rare ori síi văzut travenţiile au sa curgă. Lumea
continuo, s’aü aprepiab de sat.' p u l dintre pi era ră n it lu cap şi resportdenüßui, -să-il din .Lisabona, o prăbuşire m al repede c»v aceea s e ' obişnueşto să ia strada drept
L u p ta, era, în, tojni .él, .câmp;gm •Ia piept. E l era su sţin u t da câţi- cu- priviitl; ralm sint portughez' a- a defunctului tui ni-stei*. D. de Sel­ u n , liârdău saü un coş tis
á jű n s .pe .coijnäj de p.ş care ofi­ Va m m araál. I?n ziasis?! englez îi supra'rnişcdreî previne. ves spune o frază in comisia Ma­ ■hârtii vechi. Se îm part atâtea
ţerii superiori .italien i obsejvaü oferi asinul saü, d a r ră n itu l a- Erimül m inistru a declarat că rocului, d-1 Clemeneeau face o ob- prospecta de nu m ai ştii ce să faci
lup;a. Dc la m arginea sa tu lu i’ bia se aşezase pe ol, cân d se lă ­ guvernul nu poale să satisfacă seivaţi'.- şi ministerul o eirtut. A cu. ele şi gestul devenise fam iliar,
dc a lua prospectul din mâna îrn-
răspundeau cei din regim entul să iarăşi jos căci şederea calare cerinţele greviştilor, fiind prea e- căzut ca un caştel de c ă rţi .do joc. pă’r ţitdruluL spjro., a-1 arunca imé­
52 de infanterie. O companie din ’îi cauza m ari dureri. AÜ fost xagefatc, şi afară dc asta a spus Ar fi însă do prisos ea no in.n o-
regim ent în ain tase p ân ă la o chem aţî m ai m ulţi soldaţi sani­ m inistrul avem de-aface cu anar­ prîm asupra .vinilor ce s’.aS .gSsit diát ‘jos fără a-1 privi măcar :
curte spre stâ n g a ■ satului; de ta ri, mari aveau o («.rgă, pe ca,re hişti, iar nu numai cu grevişti. uu-ii guvern caro nu mai esto. Se őrá o simplă deplasare. Ast-fel.
îm părţitorii, ca să-şi activeze sluj­
unde deschise m: foc viii. Din- fu -aşezat riţniţul. D a r'n ic i aici Guvernul wi pedepsi r,e cei vino­ crc-Jmi turc, pentru ea apJcD lui ba, se mulţumeaţi să îm prăştie po
dosul acestei cu rţi ra întindea piu p u tu sta nenorocitul, care .fu vaţi dar va căuta sii evita orice osiguTah că demisia jo in is trd u t a- ’trotuare prospectele de îm părţit.
u n şan ţ p ân ă Ia ‘colină, p-e care paa igjpol pa c a p ra ţinui ier:- ţi vărsare de sânge. facerilor streine, departe de a ideo A fost vorbă să .se timbreze pros­
na aflam şi acolo ee aşezase de­ dus la spital. D intr’o am b u lan ţă Dacă mişcarea nu se va potoli, 1-íu iujíi :.1
-.
t orului, îl va -întă;-....ri pectul. Ar fi însem nat moartea lui.
taşam entul de m itraliore, p&u-l s a auzit .printre vaete. dpreraa- a încheiat primuî-tpinistrit, vom f i prezidentul anunţa iutenfavaea- Din contră, azi iată-1 protejat,
tru ca ş ă ebservş terenul/ dife ;X'e, cnvinítíe: „M am a m ia, m a­ nevoiţi #d declarăm- starea de ase­ guvernului do a ini „întinde inci­ pentru că cetăţenii sunt ţin u ţi
stânga, aşa d a r spre su.cJ.'Bateria n ia m ia!“ S ărm an u l so- gândea diu, şi in -.oraşele din provincie.- dentul“. Ceea ce iuseam na că .mi­ sâ-l păstreze îh mână saü în bu­
de câm p tră g e a din margin«»' ţ a scum pa sa m am ă de acasă, niştrii se vor crampona. Dar barca
satului. b a re n u presim ţea, ce so artă l’a L ondra, 18. — Diri Lisabona lua apă şi: nim eni n’a v r u t: să ’se zunar. ■
Şi încă o interzicere : interzi­
Ambii pe lân g ă focuri isolate .ajuns ps fiul ei. Iei şi colo îa sosesc ştir-t foarte neliniştitoare uree iu c-a. Adio!
träg eaü şi salve. ' In tre d-etaşa- '-marginea drum ului se. vaáeaü asuprit situaţiunei creată dc m i­ Noul m inister a fost greu dc cere do fum at — interzicere de
scuipat pe jos (atunci pe ziduri,
nientele de a ra b i cari în a in ta u f iguri • acoperite,—erau m orţii— şcarea grevistă. Se asigură ca constituit. • • ■
Soseau m a rí trupe de a ra b i şi de' aşezaţi acolo, p e n tn i ca apoi să greva a fost pusă la cale dc mo- Delcassé n’a .putut-o face şi, eu saii -pp'vecini ?): şi această amu­
beduini c ă lă ri.-P e la opa-3, a ra -: fio îngropaţi. narchişti. toate că i. se ş r anunţa m inisterul, zantă interdicţie la M etropolitan:
b i f ai căror n u m ă r e ra ele vre-o P aris, 18. —* ,,F ig a ro ' spune, a trebuit să renunţe. • ’ ,jE interzis a so ieşi altfel de- cât
P erderile italienilor '.în'.' lupta
2000, se opriră. Acum eşiră ita­ de astăzi nu sunt neînsem nate.- că ex-regsh; M ariy.el.il urm & e- A tunci a fost vorba de un m i­ pe uşe“. D ar trebue citită ,şi ur­
lienii clin adăpostul lor şi 'înâih-j De sigur , eâ éle întrec peráariló, şlc dc-aproape m işcarea grevitM nister Briarid. 'apói do' un m inis­ marea
tg ră în râ n d u ri de trraliofI. : P el pe cari té-aú av u t Ia Aifa-Zara.
în treag a linie p ărea că focul s’a '
din Portugalia, având speranţa te r Bourgeois, şi a ieşit uu m inis­
7n lu p ta de azi italienii-.s’aü că vei fi rechem at pe tronul por­ te r Pöincavé.
: iişateo nţi dă-pe altă linie.
Aceasta am inteşte fraza :
: Jeahne -G ranier' a cântat sub
îndoit şi tu n u rile ' trimeteaü; o ciocnii n u m ai cú o parte din a- tughez. ţ Faptul însem nat e reintrarea imperiu.
ploaie de şrapnăle, pentru, a -M- rab i cari eraü concentraţi spre I lui Leon Bourgeois. La fie-eo ’ Sub’im periu ? E atât do bătrâ­
ţesni ;atacul italienitop., D upă 3 su d şi spre vest de Tripolis. criză, d-1 Fallieres, îl convoca, şi de nă ?•' Trebue citată urm area :
fie care dată refuza pentru moti­ ' — Sub im periul unei m ari emo­
sfertu ri -de oră arab ii dispăru­ G eneralul 'com andant Cariera
seră în dosul ; colinelor, de lai a cerut urnii trap e de în tărire,
Vest, de unde însă, a p ă ru ră d in precum şi 400 de autom obile de
SllH »11! TftTÎ ve de sănătate.
De data aceasta a prim it. R ein­
ţii.
E cam povestea preotului căra
citea Biblia în amvon :
nob, pen tru ca. să facă d ru m u l1 marfă, pentru a pu tea în a in ta tră în rânduri, şi o dc m irat că re­
„Dumnezeü crea pe Eva“,
în a p o i,sp re tabără. spre interior. A fară do aceea a —’ Un p ărin te descarcă u n ioc de in tră atât de modest, eu micul mi­ întoarce foaia şi urmeză :
. D upă o scu rtă ■p au z ă -é fipleaa:- m ai cerut încă 3000 do cămile, pc arm ă asupra fiicei sale — nister al Munceî.
P.-Neam ţ, 17 Ianuarie. Se dă ca inotiy faptul că. starea — „E l o gudrona pe dinăuntru
ră spre Sud, în. p aşi'lin iştiţi, lângă colo 2000 dé care dispune.
îm i aru n cai o privire spre 6 Ianuarie. ' — Oficial perderile O /Crimă s’a săv ârşit astăzi sănătăţii lui inicrzicâm hi-i obo­ şî pe dinafară”. Sărise o pagină şî
citea despre Eva aceea ee privea
stân g a şi observai un nu­ italienilor în lu p ta de erî sunt după, am iazi in str. Cuza-Vcdă seala, îi trebuia un m inister mic. corabia lui Noe.
m ă r do a ra b i eşind d in şantier, 10- soldaţi m orţi. 2 ofiţeri şi 52 în urm ătoarele îm p reju rări.
pen tru a se apropia de colină. soldaţi răn iţi. Probabil, că în a-
Nu m ’am siniţit , obligat ®’ă co­ cest n u m ăr nu s u n t socotiţi, cei- oparte" şi fiică sa şi ginerele säü,
E totuna. Locul unui om atât
Iijţro b ă trâ n u l Isac Vigdor de­ de considerabil ca Léon Bour­ micî
geois era la prezidenţia Coasiliu-
Şi cu aceasta, la m ulţi ani, a-
cititori şi cititoare, cu toate*
m unic şi. alto ra ce văzusem. Nu­ ră n iţî uşor. A. Moritz ,Pseiss, do a ltă parte, urările lui.
I-a fost oferită. N’a primit-o. Şi
m ai du p ă ce aceşti arab i aii în ­ E ri vapoarele . de rázboiü jşi exLsiíuü de câtv a tim p m ari neîn­
ceput şă . tra g ă focuri asu p ra m aî ales m area corvetă „C ar'o i ţelegeri cari adesea degenerau a prim it mmisterül Muncii.
•noastră!, s’a observat 'p rim ejd ia Alberto“, precum şi 4t cru-cişfitori j în scan d alu ri yiolente. B ătrân u l Motivai? se zice, este că d-1 F al­ Simidderea tâstlraM S k \m
im inentă. Câteva tu n u ri fu ră a ü bom bardat localitatea, Suâre, cum părase ‘pe num ele său o ti­ lieres in tră -în ultim ul an al ‘sep- 5 # S 'îM m e siiî
îndreptate' asu p ra am bilor, cari din apropierea g ra n iţe i tunisia- pografic pentru ginerele säü. tenatuluî său. Peste un an va tre ­ <«— Asaă&naie —
es retraseră. dö oareoe- locuitorii de acolo D ar acesta,riep-utându-se înţelege bui să fie numit .un noii Prezident P loeşti, ÎS Ian u arie.
IhtSaehes detaş.uiiiei;ifele a- ?’a ü purta:, ostili. Un-Taare n u ­ cu e i î ra '.cerat. în n en u m ărate al Republics! Amicii lui Trión
ra b f icari s’a ü , reîn to rs, .aju n se-’ m ă r do case aü fost distruse şi râ n d u ri aă-î dea p artea de zestre Bourgeois voi său asigure locul a- Din cercetările făcute de phiiiţs
ră j ţe , te re n u l-d e la Sud, unde apoi s’a deb arcat un detaşaiAsnt ea i e e , cuvine ca îm preună cu cösta şi I-aü readus la lumină, ca s’a sta b ilit că sinuciderea tâ n ă ­
ofersaü o ţin tă excelentă. Acum de trupe,, care a ocupat localito- sfaţria s a , care este m ută, să tr ă ­ să-l repună în yadero. Oăcî locul ru lu i Stelian N. C onstantinescu
in tră în 'activitate şi detaşam en­ te a şi, a. să p a t şa n ţu ri de unde iască separat, obligându-se a-î acesta va fi foarte disputat. Cea­ se dato reşte unei d ragoste ne­
tu l de- m itraliere. O. ploaie de o- a u tr a s fo curi asu p ra duşm anu- d a in com un -o declaraţie că n u la ltă candidatură *m ai în- vedere n o ro c ita
buze nem eri bine, căci căzu în | lui care s’a retras. Vor av ea în viitor nici o preten­ e aceea a actualului preşedinte I n t r ’-o h a in ă a sinucisului s ’a
g ăsit o scrisoare, pe caro acesta
m ijlocul -unui grup de arabi. A. Estsahbach. ţie. B ătrân u l Isac Vigdor refuză al Senatului. o ad re sa d-r&j Jen i D urnitrescu,
şi, se a ră tă neînduplecat la toate
ifatei'veriţiilo fam iliei -şi închise Vă închipuiţi câte flecarii face c ă reia îî sp u n e a că în eu râtu l va
atelierul tipografic. T inerii soţi, politica să se spună în acest mo­ pleca dapiarte şi n u se va m aî
Greva In
găsind uşile încuiate, aü sp a rt ment : întoarce. -
geam urile şi tânăra-fem ec se in­ — Ş tiţi de ce-a ţin u t Poincare D e-sigur că sinucisul făcea a -!
troduse îp tipografie u rm a tă de să aibă po M iilerand în minister? luziune Ia sinucidere.
soţul ei.. B ătrân u l veni din casă ■
— De ce ? S’a s ta b ilit totcleaodată că re­
— Dacă M iilerand n ’ar fi fost volverul cu care s’a îm p şu cat a
SEDIU DIN LISABONA bombardând edificiile.
cu .un revolver şi descărca asu­
p ra fiicei sale un glonte care ministru,' ar fi luat toato aface­ fost c u m p ă ra t c h ia r cri de la
DECLARAKBA STAKlb DB A- pe sträzä demdnslrfaid cu sgömot şi produse o puternică d etu n ătu ră. ţiei, şi Poincaré nu vrea.
Din fericire, glontele lu ă a ltă di­
rile ' ca avocat, la P alatu l Ju sti­ m ag azin u l Z ism ann din Bucu­
— Dar Conyba? E ra un excelent
reşti. <
La mişcarea grevistă eu aderat recţiune, astfel că n u m ita scăpă C adavrul sinucăsului. a fost
Lisabona, 18.’ — M in iştrif s'aü ministru, de comerţ. Ar fi putut fi p red at azi fam iliei. în m o rm â n ­
a d iatat'tiftr'un consHiu ş i'a u ho­ şi o parte a factorilor poştali. Un neatinsă, aîegân-du-se n u m ai cu păstrat, în loc să fie num it F er­ ta re a se va face m âin e după
tărât, i n scop de a restabili or­ factor poştei, eare a fost prins în­ o şpâirnă straşnică. A tentatorul
nand David. m iază.
dinea pe siradä, ca trupele să demnând pe colegii .săi să declare a fost are sta t şi im ediat ce an ­ — Lipsa lu i e un simptom. E a
facă razzit şi arestări cu gră­ greva a -fost- arestai şi transpor­ cheta v a fi term in ată va fi în a ­
dovedeşte că d. Combes n’a fost
m ada şi* sä' se corifişte armele. tat pe u n vapor de războiri
Cei b ă n u iţi vor fi ’ arestaţi şi
transportaţi pe borául vaselor de
Eri
bănuit
a fost
că a
arestat
aruncat
un
o
giuvaergiu
bombă în
in ta t parchetului. consultat, căci ar fi impus pe Co­
nyba. E un m inister moderat.
— Sa zice că Poincare are un
li! l i n GBîlSriS
al apărătorilor
calea Gloriei din, Capitală.
războiri M aî ' m uhţf instigatorii
aü şi fost arestaţi. Aseară un mare număr de gre­
Falimentul Kirschen caracter urât. La prim a neînţele­ In zilele do 29 şi 30 Ia n u a rie
gere, arc să trim ită totul la plim ­ 1912, a p ă ră to rii (advocaţii de po
Câteva bombe aü fost aruncate vişti s’aii dus in cazarma gărzeî bare.
Galaţi, 18 Ianuarie. lâ n g ă ju d ecătoriile de ocoale)
pe piaţa Rocie şi în m ahalaua republicane, -updp aü aruncai mai —- Da, dar vedeţi cinc-a fost pus din to-ată, ţa ra , vor tine u n m are
Azî urma să se judece la Curtea
■■ Alexanta.ro, asupra cavaleriei şi m ulte. bombe.. Un- escadrtm a şar­ de apel procesul falim entului Jean la vice-prezidenţia Consiliului : congres în B ucureşti, stra d a Ho­
gărzeţ republicane-. Aceste trupe jat mulţimea rănind cu săbiile pe Kirschen. In urma cererei judelui Briand. Ca m inistru de justiţie va rei No. 30, de îa oara n u va lipsi
au risipit grupurile de m anifes- maă ■m ulţi grevişti. sindio, acest proces eonexându-se avea puţin de lucru. Are şă, fie uri nici u n a p ă ră to r.
tanţiN făcână o şarjă eu sabia. B erlin,, 1§.- —: Din Lisabona se do Curte, ca apelul făcut de judele adevărat vice-prezident, şi are să,
În tăriri de trupe -a u -so sit la Li­ telegrafiază c.ă mişcarea grevistă sindic al falimentului Brauer,p ro ­ înlocuiască adesea po prezident, ce a acordat, a p ă ră to rilo r drep­
D. m in istru a l lu c ră rilo r publfa
sabona. influenţează focn-te rmAt şi asupra
cesul s’a amânat- la 22 Februarie. fiţi sigt-rî. • tu l de a călăto ri pe C. F. B. p â­
Lisabona, ■ÎS-. —- Faţă de greva comerţului. ■La Lisabona s-lagnea- — Menţinerea Iţii Delcassé e n ă la B ucureşti şi înapoi, cu
aetnală, guvernul a încredinţat ză- orice- lucru. Greviştii arnmcă cam neliniştitoare, căci preziden­ p re ţu l red u s de 50 la s u tă în zi­
adm inistrarea Capitalei coman­ bombe- ae-ugra soldaţilor şi caută
damentului militar şi a decre­ să provoacă mari' desordvne.
tat în aceia; timp ei starea de a- După o consfătuire avută ou
sediu ; s’a suspendat toate garan­ membrii corpoluii diplomatic gu­
prímtől raus tul consiliului a fost m ăturat din lele de 28, 29, 30 şl 31 curent, cu
pricina negocierilor lui oficioase: condiţiune ca el să prezinte, la
dar Delcassé e omul tratatelor-se­ casierul g ăreî clin caro pleacă,
crete. cuponul din circ u la ra No. 8 (co
ţiile constituţionale în provincia vernul ■ republican a proclamat — Are să se corijeze. Şi apoi nu li s’a trim is do societatea apără»
Lisabonei. cri starea de asediu la Lisabona. c la afacerile streine.
torilor.
Libertatea amneei e absolni Ministrul de războia a dat o or­ — Guist’han ! Ce nume ciudat! F r a g r a n t! com gresaM
Do ce apostroful acela la mijloc? 7,iua 1 (D um inică 2.9 Ianuarie)
Lisabona, 18: -— Locuinţele culaţia pe străzi seara do Ia ora —E un nuihe breton.
a) D iacutiuni p ro fesio n ale;
preşedintelui Republice! şi ale 8 în sus. — Dar la sub-secretariatul Ar­ h) M odificarea statu telo r so»
m iniştrilor su n t păzite m iiilăre- Londra, ■ 18. — In Lisabona a telor Frumoase ! va să zică iată
c ie tă ţe î;
ş t e : 115' indivizi au fost a re sta ţi fost declarată starea de asediu. po Dujardin Beaumetz deplasat c) F o to g rafiarea în tr’un g rup
ş i . tra n sp o rta ţi pe bordul unui Toate teatrele,- restaurantele şi după şapte ani de şedere! Urma­ a tu tu ro r apărătoiTLor.,
crucişător uri ra d a L isa b o n e i; cafenelele- sunt închise. Oraşul şul lui, Leon Bérard, va regăsi Ziua, 11 (L u n i 20 Ianuarie)
prin tre ei s u n t eâţiva care su n t are un aspect pustiu. oare pc Gioconda ?
a) Se va tine o conferinţă de
bănuiţi de a fi a ru n c a t m ai m ul­ Greva- nu s’a declarat încă pe Ceea ce impune opiniei publice ti Dem etru Gr. Georgian, preşe­
te bombe a su p ra gărzel republi­ căile ferate din provincie deoarece e numărul marilor nume reunite dintele societăţex a p ă ră to rilo r:
cane. greviştii c.ii interesul să fie în pc listă. Poincaré, Briand, Leon ,,Despre calitatea de advocat şi
Toate stabilim entele com ercia­ legătură cd provincia. Bourgeois, Miilerand, Delcassé, rolul advocatului în -justiţie şi
le ş i financiare s u n t’’ închise. In capitala republiceî însă cir­ Jean Dupuy : ce pleiadă !
societate“ ;
Trupele şi ganda republicană aü culaţia trenurilor vitinale şi a E un minister mare. Poate aci
b) C hestiuni de legislaţie şî
foist trim ise din oraşele din pro­ tramvaielor ’
e ste oprită cu desă­ e primejdia. Sunt prea m ulţi în d o c trin ă ;
vincie la Lisabona. vârşire. Staţiunile telegrafice şi- vază. La teatru, merge răii când c) A legerea u nor com îsiuni carî
Lisabona, 18. — In centrul o- telefonice sunt păzite de armată. sunt mai m ulţi de unul. Oamenii se vor prezenta C orpurilor Lei
raşuluî domneşte până acum. li­ A ă fost postaţi soldaţi şi pe aco­ mari sunt migăloşî şi geloşi de giuitoare şi guvernului, şi
nişte. Partea aceasta a oraşului perişurile caselor. personalitatea lor.
d) Se va da un banchet la ch
este izolată dc suburbii prin cor­ Din oraşele Moita şi Setubal se Lipseşte u n u l: Clemeneeau. rele 8 seara.
anunţă marl desordine, provocate .Moştenitorul tronului Bulgariei,
doane militare. Cine ştie dacă viitorul nu-î rezer­ L a Congres va fi in v ita t şi d»
Mari grupuri de grevişti circulă de grevişti. care va f i proclamat mâine major vă să răstoarne şi ministerul a- m in istru de justiţia,
d’acoio ies, ţin- la viaţii şi când copil, povestea d ân su l puşcăria­ petele p u ş c ă rie i!... m ine fugiţi, la o p a rte câini rascotolo sub picioarelo lo r şî
sunt- liberaţi, unii apucă pc ca­ şilor; când -m’a Luat de pe ge- — Ce-al în eb u n itî Te joci cu sp u rc a ţi! F u g iţi că şi voi.... ploaea cădea în stropi m ari. Sm
lea binelui, alţii otrăviţi, de­ nuchil m am ii, făgăduindu-i să pielea ta ? B andiţii, văzându- i astfel, îl fia vântul, vâj Und p rin pom ii se­
prinşi: cu ştiin ţa tu tu ro r crim e­ m ă facă om. în, lume, neg u ţăto r — Ucigaş, vreaü să m ă fac a stu p a ră g u ra, .apoi fa tâ r â r ă a- culari, rapotuil ii îngi’ozea. Cât
lo r învăţate, în tre bandiţi, devin cinstit şi ce venin m i-a tu r n a t ucigaşi!... Acuma ştiu, e lesne: fa ră cu el, vrân d nevrânid de nu cunoscuseră frica p â n ă a-
recidiviştii cel mal, pr-im.ej.dk.şî. în sânge, ’grecul... pui m ân a îu beregată, ovi v â ri ieam ă să nú-í trădeze. S u rp ătu - tui»c», a tâ t o pricepeau acum . Li
La închisoare, P an n ik a u « - —* itUj. ..1 cap i* cuţitul in inim ă p â n ă în primele ra pe su b zid eî o făcuseră în a ­ se încreţise pielea pe ei şi uzi şi
i'Lâi cisriiu.r>.c. o ;îtivu-tâ ~Q iv. . —- D ar ce: socoteşti? Cum voiii in tâ n d ca ştebdlanil pe sub p ă ­ înfricoşaţi tre m u ra u -ca v a rg a ..1
ciä).* po i\ iiwidirj-iviilui, po a ic.;i c.c i i . gitiui ca ..-O mi Aşa o..-: „a iăc ':ai A rpuiriü- m ânt. Foam ea, p o urm ă, îi donora şi
tuR ului, po a cuinuit-aiui să spu­ L a e a -1 U.cras.0 r a sap-tâniaiî: iji- fcfftuşî fugeaiî de -le scăp ărau pfa
nă om ul • şi. laptele care l’a subt, — ‘m.tî îieam L
, 00 íiccüii lj-zolliCj în acest tim p, puşcăriaşul, tregi şl acum eu nu profite, ai cioarele. U rietul pădure'! îi go­
o ştia acum pe de roşit:-Seara şi ajut»â-iiii sa mi răsbtin. îşi luase atitu d in ea u n u i ucigaş fi ie rt păcat. n ea şi p a r’că ie şoptea: Ornară-
dim ineaţa ce treabă' avea- tâlh a­ — Vft'spUft* drept că dc îiiriw-a
strâiigoa pum nii, scârşn ea din Sentinelele erau toate la postul torilor! Se apropiaa-ă de locul un»
rii dc câ t să sp u n ă peripeţiile ternul âstây ett aşi fi i'c-st’azi un d in ţi, am en in ţa dc p arcă ’ se a- lor, când se niete alarm a, d a r tâ l­ de au ziră nechezatul cailor*
vieţii lor,» de cât să dea instruc- sătean cinstit, un p ă rin te care runcaso deja pe p ra d a sa. h arii, ascunşi în scorburi, tră ­
ţii la ageam ii, cum m uniaü ei să doa filter 'săi ’pilde Trumoase. — Aide, ce.faci. Jî şoptiră, cei irii m orţi de foame, h u p iţî ca lu­ IVa urma)
pe col ina: puţin pricepuţi în- — Să înţelege, şi noi dacă... doi tovarăşi aî săi, ce m a i stai, pii în p ăd u rea M ărginenilor.,.
tlr’aio hoţi tulul, ; — Copii mei, copii mol să r­ âSb~mst:
vino suntem, gata. P'o la miezul nopţel obosiţi,
P a n a it în culcero şi în scu­ m anii ce a r fi a ju n s ci şi ce aü — Nu m erg, răm âi aici, am tru d iţi, trei poteraşî poposiră la
lare,, blestem a pe H ristache, ♦ D-jiiî abonaţi carî cei schim­
să zică de-ar afla cine a fost ta ­ treab ă n u vedeţi. o fâ n tâ n ă din m arg in ea codru­ bări de adresă, sunt rugaţi cu In­
căci n u m ai din pricina IUI a- tăl lor ? Se apropie vrem ea să’ — E şti nebun; ce treab ă zici lui. Caii lor, adăpiAI, începură sistenţă să hine-Toiască a trim ită
j unsese el- aici, în tre zidurile m ă liberez, tovărăşii m ei aud că a l? Aici n u 'este nim ica do să necheze. Col trei ocnaşi p itiţi «dîiiim straţiej, odată cu cererea
roci, . ■ • -- că au făcut plan u l să evadeze; făcut. ca fiarele în vizuini, « .u liră u re­ d-loc şi eticheta pe care este im­
— De nu m ă duceau păcatele pentru ce să ies d’aicea eü ? — B a cia. ba da, vreau să chile.
prim ată adresa ea care prim eaü
să in tru •slugă la cl, astăzi n ‘aş Cum să m ai daü ochii cu lum ea, ucid pe ăsta, voi u u . vedeţi? N oaptea era n e a g ră şi întune­ ziarul până atunci, spre a se pu­
fi ajunş, aicl.- caro m ă cunoaşte ? Soţia încă, Şearpclopăsta, care rn'ă în v ăţat coasă ca păcatul. D isperaţi h»- tea da curs repede cererilor şi a
Ilră.pirile, -pungăşiile, do îa copii!.,. A!... 'F fig a d ü e é i' că, să m ă târăsc, să m uşc, să înve- tâ r â r ă să m earg ă In spre ja n ­ un se întârzia ch trijsitg jp a '-îa-
el lc-ai’fl. '-în v ă ţa t! ’ E ram un de azi .înainte, vot'fa m ereu oas­ iiinoz po orî-cine te apropie eli­ darm i ş i.g ă ssp red ea. Trosneaţi vaioi la nona adrs ’*• ^ ;
 Í4- i j 's u s s m *

i ||p j i l 2 î p

T â r g u l f i

áiii f ş f |
p »

ţi # n
şi eoiiierdal1
A fin ită ţi \
üNi'iiíill^J J Uu ! * B ria pyoectul d« crgaiiizai-n
Pi şyg. Ncv.'.ppţ. . , 2)*ş
~aîffh -inf. dişpqşiLii! . . 17;,/o idw U líkfétívS ft? fia u a ţe ia r şi
etfUilif <ll- te ÍS Ia.iLiia.riu 11)12 *■ p . p. P. Pari, Pfcţsijinlele irln proeptui l] u bugat p ş anul
"Umb . sup. duípüíiibll , - ÎS Je dusabiJe iu. ©reb 5 mib pre- t?oputii-uiuţ- fie vniijişţri, a lucrai 1012—9Mb ş'iiai-b;c m cţaterlto r
8 B Ü S A R i i ' Ä f S Ü R S S f i T ■urob inf. disp'.ihibil . .177« , ie.nt'a- d-lUt G5. Gr. Cşuisteu- t?!'{ înaij'te de aiiiiavá, ki jsivratc-
■uiiib bud. Nov.-Dee; • 1 >*it \ lin riiiiiirberu! du fiuarj’jo U»
SHPBCMQSOJIZ d e s t a t I.ondrc. 1.7 Ianuarie. ■al de fişunţa, py -d- Ţ, o;X sy w its -fu ţeşls IQG ţe? lu n a r,
L’o bancă ralrdsterlalä d. M. ^iţe îryiiiaiiVi do externe. a r acelea ale ouţ-dlrecioHi-rr
i-raravmíb i | lora/rpre !ia.şj,aăi'b io i.'.-.. :. jti.rilei; din. ( fiíítutiiánu.
Ucfeid gmgyt. j J!ţt din «ni?; f .3fie::. Porumbul : ţuş-jinţa 3? If. V. iratuau-uu a, ie rt UUm.it mi ic4tQ p0 lev,
M t liiiem ţi " ' .. - ' 1*MVi - ‘ -: ; î r ’iiş k . Gri ut ţoaj'ie- şsaeţUc, , 9. jiU m kri a . (Lv'-.'-v- •’..••> de- , Ii re t ia r al ari-plula? prpveiiiW M a 'í l c g d e a binevoit a
lifo de lo5 mil. 1Od.GO—iGd'.dL.1 ţ iz u l: tenJiaţa. m al feriuR. pg pŢcyîi.ulal ■dpi ie o 3 p a il ni re* ' , : judsţuT ;t..v..-'dinţi, Î î; jacuj iyy‘i'Ţii-1 cv^vßfiit.ui #A tc\iatur dOlíi!
, '(Infarea coniencluşuiul 'adnii- ,I-*u* ikş'.ro'.'ja'.m, revocat.
amort. 4'V© din a n ii: Bijţjapuiţi, 17 T, ,'í*ét •J:' ■* Mâine Felnurram der Ari priit
^uioruii ,o2-V? 'Ulii. .• (; Un » n e a r cwmar pi H l’.ViS-- rare n. fost p u in jt cc-nsul cl. Io*
SfŞ» ci.. e3 ~c 2v : r ^ p . 'M..'- ___ „ '_ lI f d: -.juiio un proiect peslru *iffT VTUTUV TGŢ» care r ? a a G alaţi şi iţi acabaş tigip tir
ţŞBO de 274'milioa-nji 85Â r9ti:g5 i e u . s i s M calităţii ,d-> '..m a! {»arc iiam băla Tliloarc coiîţise egal 541 Au-stro-Lagarţel, în ţo-
£9L de de miüea-m «U /i«*» £ , ••'• : - -ms.; societăţii <..«•;’» toriJof j«aş rieH fţc ci|i! dcCâţ Uf! VO- r.húunfcu Iburui'carM a DuţifireL
■". ra - - .— — 1 ■ú. :':.-i p '. ' .1 . . ainna ij-i Cv- j ijnj, iţKjpsrul do IS payiíjV cp
M Í3W kjiJJfcSâc ■ íraM -ii:; t -i b . * j U rbi c,: j ß l
rraß do SO pTÎÎleane ÍN.ÜtreíM.űO ) c.;, p u i'trj .uu-'li';•• ■;•-■'• or!. 21 j jîgvgje, ro g iţi, J flc ifi,
; L.-.uc c üu-á ţui.G :.9e!út k w jc .- m»îfipl'i, roti.» Iß hi?»'- Akcrau- ;v-, pjif-ţţ a. fast, ; v o î Ibraat.
W<® <te ISO m iiiemm " Ü3.1Ü-05 şodj !■:•. lelin —,— —-■--■ ' * Atrac^ţii l-cruuluí ilfov vot
1U05 do ICO iM l.'A . SO.iíé-WOO.dő ' r superior. \îten.lţ;! fi ici ne an. .AHifsiairire-
Kerl:». 17 ! are ario. Urait s .-qc. j u treo apoi îu rec- ţ ia r.jr, PtCBcieaa I biş. ijic c c&ijşîă!Uiira. inâiiH?.- VI-
ípL'ií .convert! U 00.űü-firaVü r iu PecembPu 2G.0G s'"..:. C.09 iert, 2'J Icim uriv o rali § ju n u
1Í)0S <]<■! 70 mUioauo • 03.80 -Í?:J.'U> < ib M.-iift . . . 20.89 OLG ' -* T-juT ;! a ú-jerut, cu iuccpero raiiţra, tn cra-ek: U ;.:i avrarab- D.
jOlO do 123 ’iriiliokao 03.50 —OL'i-Ó- 7. -:i rţi Uecccib.'c 21.52 0.93 /eoiuţ-- ss redesKiiide lq orule ,iei.-t 1Ö A re :15a (i ífujü) viitor, ia ierpru, str. ţ'-raupe No. 0.
1010 pădun' . . . Sk~ü~WZQ h (t $0 ,m. íWTivr-nţiubea inţopy.îiQu îî-jä pen- Ui'foránl eonv.1ăţu-irej e.-: noun
OBLIG. Jü D . Sí CGMT/NAI.E ÚJ * aUdsază. ulcgurca d k :; AI, ; ru ci;'" iv-'V:’ aiUemobiie’oi', în-
c'.; J «.rcM. jód. u. HiiS'M ?mr T ara .
temui Ja ciilue'iiîl lí de N ennt. di'-fiiăâ lu i la 2S Svptcmlu-ie
vau c. Inait,:;. Cd (fi du ouuatuu
Ţ/m Ţi cvQ ppfiur ti alle. ( , •*'
t’/s% J4eia . . . ü&ífll 9 7 ’.* U 'iiluu ue ridică. ( : 1 TU-O- VIU-G) rara o-, ordin luroţeşioiML
Punster ţa, ii TuLep:;-.-:'. ♦ M:, v o-b; 'io f'ieigie <iu© Jjci-
t t , C:oJ. ViC.-M bNM.bJ f m! 80 i0! tus. P4 »•: Gr. 29.19 ijeojşuiî dip flanele, I I I el
TÍo 1 • Üv •.-. 1003 . 01 ■ totfy
Í V . Jb.rar. 39fr. . «.;.!.£•) M.7H , ;ii 7 8 -7 0 W 17» c. ştr. 19.00 G A M B IA işii-V ‘Viâsrl i'O p„ şi vijvjo unuă-
u T (jeriţiu. îu j 19 cor.
•V prunarii ş.iuit- cenvoca+í pn
JU!r«n;:G, f;;? Inriuario '<■
".ii íóiev• 'oiy . oo'.'.y oo.i'J , ui 75 —70 k'.'.r. ■i'V-j <•. rtr. .. i,.:'/' ij;! ■ /,'■■ lav.Vdfric - ■ 4 boei'-U’íua „Tiaor-iracá rmuö- vre.i-j 3 d. q., in cete două loca -
•ii:-;, .16.19
f'ú 1 <:'. Bucur- 1010 . . . • • ~ f rá* dcuelri'ic Ja Jj funi. 15. '■m" v-T ucrba cu li deosebi ia. pujein- u r i: Colba ci; liar:;ă şl Clu-
h-1’» 1 '• (.t .'í5ov;j 1003 . 00.30 •'•••> ; i 'r midcura d G.’ (dă o v.C)j. ]şUa; ■ ibuu do 2L Ianuarie Şa Ar H'i'dîu. rapru a lu a p a rte Ia uc::-
&*/■> Cl Graf óva 18-itÍ . £i.oO-Oj-v'i ; m , . ' 4 - \ •. : . •. i'GO
IG b a r - ; ia i oria 15. G ::ii f . Leuci. nrira'-ií jrn'.iiuit d.c‘ k. p . A. qi
irrá <’: V 'd«<!; urni) . . 00 . O.-.ld 1 ■arii . . . . . iu.----
G o v , ü 'o rg h r ...m u i lmja- Serbarea va îuccrw la gKcJé 2
5% 1'lüOííi' J30Ü . tra-r-OpAo . 'Jr.iite, 17 i ■ r.e. Şirul tubicţ-X rab:- innuftvpiijl :
iu 80 f 1,-r. P /u c. Gr. ÎP..I0 • •lüc; y. 11 , a. -J'f? (iudre rcic (ionel 'CAinuţU'
h :j . . 00.03 -.00 i''. r . G u ji flcpu:".: v.: r r v h r ( Ou yeuuvta ijtui/.U: 'i. t iivia'u 1 -J--
#/*'■& ia«i 1358.-. . S7.2S-M9jX75 J iu i'u—19 i. --G, ... rf.r. 1S.7U ze-.atvj -,.i ii uo o ' cc n for hifii cearb- usica r e a pţiin.?(■-, íl jijefcruii
liujC priu care, ru v:odij'in) i' > ;; (/ti cc !'■
T;o c . iic s a .i'. . . r*<:'.d0-:,'..i...j (. Vi 75 7b ’.gr. 5". u I:. 17.09 1
!■•. c.riiculi; (i'.n ferip.'l rnm pl. 'jvi :: ió.
rnn.b . . . . . .ÍltGU ú 1 „Tj-iljuna" îjj-a Ai'âJ jiyldicii Ceucuira,nţ.î; vor Ţi ţţjvllaţi' b.i
piauzfc
S h w ^ B .W W
-!sb I d m ' . .
’
. 0>.70 9ÍLQ <■ ■d/ . . . . . .
; 15.60
1•?•— i i. y[or(;lv&omnn dvj.uiiie uii iut; articol fyigcrjito? conţin ftt'fl-
■Hi- ifu'ctru'cl do dm-:malbi" rai
5UU l'rocntiijîi! iuim’upK.-e j-i
oicct de lege p riu care m r u, ]lora carî au dus şşnjpşpia jigtb
6»;» LTrbküo ÎiiiPjifcşU eO.WMB0.5T ţ •ară . . . . . . .15. Ui
rizu sei,umimre:*, (lesi jnu'iun !riţuş'.-! cojitfa f-tf-iv-raiuiiv' Pândi ţi» ‘di sui Dinei: i M-vravi'/ ţi.
6«/» TIrLano íu*Y . . 98.25 ■OS 5 •-••te . . . . , 29.50
•PT 1.-51J' du; jmjii’umo: ;l Ol-;:- <ticApopr'-.-.) d u uro'iluY Lrigpra
d'Vo Bon. Casă rup. 100.40-1 OO.iui . POLITÍLI1
• k.í Hűfjíul. Ion, cáuíárd síi. iaivifit-u i.jţoria “ PruicciiU dr Ieşti, ■
io (işmora coni. Bou. 100.33*00.05 ’ 'Naliiraiizäri război M!u ? i a U--pe ;i den (ei.
ö'Vd Lpuuin'/} eftixie 97.50- - 07,-25 , Ji!a. P'-«Iţf iiiŞ a l eerpsbdor
zi«» de JlereşTi, LS îa- c .rr.pobt -voiul rftpişs m ii asu*
A!ti:ar,-a bunurilor do vuind
■ú Vetcrya'il Gri gore ion vi-a HQÜ./IÚ, care lre lu a t şti tic tncd
fd,\. B u c a a - N ^ i^ ; ■ w..,;;3 j i r b ' i m - i'Ccuupij-tţij"eŢ d-l ií >1. Cocu- Î!us:;t íijnjba tie ‘"u 11 ţ fa M urii in äiseyfia Cam erei;ú
:u yj ye adoriie. . [-* ..AT- ;j 1toŢ’nl O firisJ- fii v a. i la­ ost h í m p w tr u fíltcf dată. A-
Banca K atîonslă * 5658 în # ).' ipâu noii 78 .te. la UI.) 5 la su- ?ü! n-otyş.şb. JffilJäraäüiciiy-ca jbilii In tăiai Pliu . M b rjjjj ■raCif, din. cdtiţa că din kúrát
ßasa Jiuraíá . - 1130 -1170 { corpuri tlraii.c, Iui 19.1,0, pre- or Ani cu JtiaíprovicT şi Olio iPrahova, ,
Tiiitipa'Afrrieola . . 600 5ü-’b : j c 3 vUrcqrif!- bţird-o Suiins. nt|j iH tţtţm r yattemerttetri) f-şii
puuş.u Ibuci), C In ■',.1’cvi: *!;. pcuibn ivievi1', "idinu> n iiirrfivol a x u p m coi'di-
Bank of. K-t. íh L-ted . 249^ 35á ■ brâu ir o i) <77 Ug. 1» Li.) 5 In 2o vedunui r.ecuîŢoaştcri.M. 'd-’m: ;tiTlieo-kigie şi Mie Jogi';-, ţrrgftrt lupm inlM H a v ru i-x tú iu k ' .v-ó
lOjüea. Seoiií: IjCüiriíjCí 671 íucli. , ;i pprpiirT ttrău ţe, k-i 19.10, iHiit-i'ii .r.Ianciu şi -Iof) (). !2i- f:jj joi eUe isioviţe ţ'prnţiije; ii. 'fujrus du m i l re n t n t cu upcuiUt.
Margiyrocoti lilánk ído. 1001 fuchv . •ţiarc J-Gviuri.li^rie borlo Jiulin;), iám " . 1i'ir, G di-;1., jo-miior, : vHicii t i ■Jbimtilfuu şa I'll, /pi;Ţ poutd fi
íiaac.a de rrodiţ róni. U42 1p•,-l.i Iráu -nuü, gaiben t/H i.a. }a UI. VuÍHTca a diRsfjÜe praeşte luterevanj ur'jupl uă-.ijţ;m 1/sp-H- idivithj, şa fc- crunta, din »eacri
Ttaiwa 1‘dp. l'jln şţi ■ 345-"510 in Liita eorietrl straiuc, k-i Iţi.ŞU. Ke T.oicá'.'Á pí'.oícc.J.yl. .du Jege j;■iIur aruicţic dc p-rin ţvivic j;o- >bf iii u firii a f»tti vúu r.ej r i lor l y
Banca <î';ci: Ţicnii-' ’ . 23i()Vţ'J8D i ' dare |:u ;,.;G din Vacua, iu carc íi(*)ui:.;(. eredi tűje ,ţp pllf, '•'dar du. mânii, m aorid şi ţvb
jjaţpca ICutnitiicască ■ jîi7&rr-57(1 - íréi; noii. by ii, pufai, roşu (80 iraoi-diíKiiv si . supliincuty.ry SJudjul !îi;cid.a r funţle tlwţrij- 1>rec qd ti num «j" cd. Oloiul m c o.
H em rxoimji jiumjcativo fioO-lilO j îu |jţ.i 3 }a ţutft .corpuri slrái.- mdii -.o de jniijluícruJ dm finau- <ţccrdat ;;i află tu o îuullinie tly n* "Cm ineld-ufiilâ rcounosautn c t
ŢiŞECţ" ,;!îfoy" : . } "Oik BOU ‘ o-i predare prompta din ín lipkb C'/rpíidijoj- legiirjtoa jIau Hun te iţjJureiaiţio. Ailfe! m - : rşocfit u vu m d c, Sä iâr.d-.i /-• -
Soc. ..Dacia.-ltomátnu 1103 Jţio.n. r teru] cjţcyîg. pe V. Lrcvhia, ;u- carat vrepP i'W Jte, Aceavid tiG
Şuciet. ,.jN'aiipna}t0‘ 1310 5t]d'. răii şeii, Imn. .curşi galbţn (80 Se vol-eozä un proiect de lege :l.ţ-o chcid.iuj;« fotirlb iaicresaniu. ro. i.tv/nr iv d . n u e prim ită .'d r
Sonjeţ ..Oeneralij" * 1^-0 l«#.o f iabU Î j ia culă, cprpyri ştr a r­ litru rep artizarea cxctilcníuluj Diu ediţia JuV (.dT-diii rr.e.v.e ra •naiorUaţen p^rHtmenlarUur ca-
Koa. „gpşrşH a" . . , . 600— 550 , ie/ 19.vp, predare proajptă- 1011- -1019. l'br.opz ] v-rd in api:!, «elijitinl. .prîu* 5ra P* n? (iniltilcqsă cu deşii-
Son|et ..\Sinaia“ . . 105-405 y vi; go y. So -votcara procetul <1* lege .ripe m uşteiiilor £)l Ausi-tieL f,^fo rdrşivj: efectul legţf.
SCHIMB Iríi.ü -noii şipeileciit (75 kg. Li.) ti‘i :i dcşcJTTdeff'u. unui eredi:. •ijiipu inau)B. «Je origină .routnuc- pentru, fft/sireu finei şuiul ia uj
r.onijra. cck î t05'2';vjr23.27’,7 < Ja" ;:yţ;i pprpyri t-unlinc, - lei Gi uiiliŞirio. ;ariufvtnü, érakor,uiid-u-re di» ia- ţi. pentru m jartea să n u fio mo-
T’arîs eck t •* ' . 100.3:' —ÍÜ0.Ie . 5Ü, ['.redare prompţii din -va Se vu.iideazd nli'genia <J-luí ;iniiţa vocvvkIp I uT MogltilS, <l <;â<- pjicut,/. (Iu Anual, ynffti x c iţ n i l
Berlin CJk | ,i, pianov'ici iu. cui. I l i tio Dókv ruî şoţjft a fost. nrinPiJlX’ti Gjrt» n cihicrţ.Lvrţi!c. dc niat sus, s'a
\ jena cck . . • io )—jov.,>.o t Hţffiră í.g .cylUgJe <74 Ifg. la -I si a d-luí general Ţeleruau :roU vlun. huiariît ca com itelui iléir-uüiihó
îielgiq, pek . . . 1|!0—Ş8.Ş0 .j ) lei 1,0,59, predare prompt;). •'..•!. II de TjftP'Vj:■ H Tot în r«vîs!» ci l at ă Hia'i Aic-N /« CiiUicrif. sä dişcyia" cv.
' MOTJEŢF. i I vagon. Sc'■v.cjşază recupoapícj-ca d-Ior :ran., (l. fit. .NicoISoscu jiublieö. mţ rorm nunca c.looşit. la Ornai yra-
Napoleon . . '. . £i3.30-20f.2 4 icep.ru a Îţ.îi. ca}Hgt<$ (72 kg- lu )Oj.xiiiis lAvrinn,, roijrâii din ;ştudiu cu": j).jivjro; Li iMilifij Vi’ •rrjul p şu-i (laa, dc, ycgrrţ cu
M a r c a ............................................~ i ) " 1ui IGi"". predy.fB prpBiptti .Hsilvanía;. ßvicanu. (Jjirisíca tragu din 'bl'u rafrac, (ţa u r a ,'a Vlptruv-L fo rm a definiU rd, du iu
fîcroâns '«usrtţjftcS . 3.05V*t~5-P5 : Aiiüfucpoi. a fort du fdpt 'V oţiui pI Arde®' -nrc p ro feţită ru fi udaş m
Eupla' îiâriie. 2.etW‘i.W ■ jjr. -uofi-de toainuă: (64 kg- Iu. So " v lc a z y Tiupuniânteeiireo labil, nun-iil’du î|;:Vj;M ;i.tuJ Amv- rnţvt (lqtnen-1.
ier Gug^i'y v\ iUrnim Ilird i şi tricl.
SCONTURI SI AVANSURI . I ) Ici 10.70, preda r.e .profijpiŞ izar Kraynş.teih. ♦ Acuin ■câteva zile d. Ion Ka-
. ,,, ŞCOLARE
Başca f-. aţionala. ecqşt. . „ ß»/» s. • -vagon. işedmţ.'i se riuicH la. orele 5
W jggţeniJ râşlrarai'/m i n
J'deiţ». avans de dgRsipprl ß“/» Jrr, noii dc piinjBvară (60 fcg. iiildery, &ţteWliSU’âfe'i'-lî't dey;-:-' pucc s. Ţjrijîţtţ dvUîLju UrjuTp .
r t c-Iir ' î piiiiţiite, niului .Cörogqol, a vizitat ş r a - -ogiţn, Hifpectpr geoeraí :;1
Casa Itepnnerj;, ţr . p ţ .0Pi‘■ 4’/» ? f:L?, y ICyŞO, predaţi? Pfdft>P!Î ' 1b, diii P i’odnaJ, Deşi d-şă do rlăr i p ,âÎ8iaftgfttÎ8î şcccvolrjr şi ggjse-
I vagon.
BÜBSI&S SfaMÜI .U :: ti oii. (5Ö Ji£- !? W- Ş te «»t» ia nv.ia venea m a i muH W ob­
COTA îţj'liOŢELOIi ROMÁNK -j im n .şirMno, fs?
eriptrie bur/ţo {Uihim.
pr«4»ro hestla apei fa Ofiirgfy serve, d.acă j-eparaţiunUp radi*
■raG.r făuute am il ncesta i-raely- duß de. -J. Jfbfa.aric a. r.
. Dcmisiţjrifjţ), n fgşl; priinif» ţiu
'Berlin, î'7 Ja:.parié. Jyaş, -poft <35 laţ. kt bl.), Ici ini şccjalcl ş'n.u ef»cfioî Mjie, Pl LVtr.m-'sii, profeşor Ia gira
vâp/.ar.e propti». Giurgiii, 37 ia n u a rie ioţuşi a nrtiit- şi. «cum cu dorm-l pazjnl c:n lieaţap, a fost nun.jit
Umilă amor!. &,’» (ţin a n ii: AzT'dup^ iiiniazT. ! > localul
i m do 60 PitlioWte . 301 m Jvn?. puii <12 bir. iu bl.) p la sa- t penfry. ck;vi? SMglrl, Aş?', I» 17- ÍC crauiítííntrai pedagogică' peniru
Icentă amuri. 4s/* t?ú* c.nyí; ,, 1 curp'irî ţlfUine, Lţi 14,4.0, pre- crtciurci, :7a ’lim it şed in ţa rjevl m aţ sărac? dip tout-'' divi­
« aîljo lu i- do liigiMiä. A prezi- zii]/- şcoaici. Iran, iidus colliplj!. ŞţrUtţCÎ?' «atlirilî? P" Gmp da 'î i .»
1883 .do 6U milîosrio • •' . «l.-A' < ti) Febrijafjp Iuhíí« .Gjiîhra, ' cărţile de riudj? j-ibnirú I I MIKI-
. 890 ţie 074 milioane * * 9Í.75 tQnji.nb ripti, gţr.ps. fţaitie.-n (77 1’. 'ltiu k jlesni,' jtfcfec? c räc o
fi' I). L Motpîţjâjţgjţa, a. font, r a ­
1 ju.d-etuhií. diu caro fee pari«, ie - n -m«
: 364 Vie 45 nii 1ioane •* 1 . ia lil.-), Jel 10.80, Ţâşmire f.u prdiţjija zilei cep tin narea '
75 do copii le-a îm p ă rţit diferîjo unt «Jireyţor şl w m uurhtlvî -diu
-ijÓi de 130 iFiili.nane ,. <ß2,3(t j impui, predare din şlep. vcutieî-' p iw cdilijí dc regula - ■élte fit,ţi? fc’gsitoaro f-ft: CuUin icminiOLjat. i’i-foca îa ip rad ddar '3:L"Tjni;.j:;",
189)1 do 90 rnijioane . 01.40 ‘oj-nmli vecinii pii;j,y:ir:!i;n (80
389S ,de 580 rniiipajie * « OBiO i . b i "!)],), Un 35.29. 'j-â«7.irş enţ pent ru aducerea apel in p- ry pţitrujor ro d b e n : Lfevtcrt-n
ş. urainiacilor de tiju.ue-é; cromu-rd-t S' Vi cut id fir. I'c j ..,ci 1 ;•--... -
3905 ponrcri.iţR » . . 92.90 } ynipiţl, jTiedyrre din ş!*p. îda În.oci’ î u ţ pii arţ, .Ti dare a porcilor; În văţaţi ş j ■ iricgorii; Li­ M, pm fnşjjr d;u G rat'- s o, Mr
1905 de 300 r.ţijjoane * . Oup» kij-jraib itoft, a-olurat <78 kg, la.
1905 jîo 30Ó roijjóang A. J5. 9Í,4j) î ).t j i l ii mudificirt: ţn sojizpls ;,lk'r- •turgica;' C artea *jo ra g ă c ia n ieţc , , din ti rnvr'.-G uou
yJiszâfs’ prasfriS. ri> do r !. IV. \ şi Vi ca re c. "•Act!.; un tU idiu uM ij*rumoduV.
1905? de '< re ii ioane . . . yşŞO | "ilâro din ţlop, ♦ » y ö r* “ usrignß s o îiiie ee14 - -;n predgro o:! ú-v-íuu:.';:::.;,':.
ii tax ata ou <0 im pe an, kft
jUI0 ţk: 12.8 milioane . . .**»■»! ’prinnb "noft (74 kg. la LI ), lei' dian a! Sici'HcT, -vorbeşte îţi ru (•vjlg -i;.-, a ŞnaiiiiRt ddiţ.' ini! -'.
QbUnatJuiii, éorr.ur.ale 3 precare din vagon. uteaseă 15 lep ftfiöf s'a m a­ Iru «je iusiructn: im rá p e rt
Cofd. jineqr.c5ii » .» 97.40 lîfiă joi 12. rat- I raiir-kiriil.; »jo lux care lirica v.l'iypyrl“. de- poemije ' - Ţ “- i;iijrum lit, ln cnVß iá rcüiibri i :
.nt foxate nzŢ ia M) !< :T -ţie an, ina“, ..Tiersag’u crul“ şi ..ILaHa
-i1//V Cern. 1Ji;Gjlr.cşţl . , -rr.T- .-'aşpje, Jcî -24. :- f o r i f aprecieri iunj.pra învii ii*-
'caz cânii ţacoai.o şi pâiiie, vor va irivijige'1 si« colaboratorului l.nanXuiyV rejigigg in ' rcoaicb
4Vi to m . Rjjcnreşţî' . . iggrrtii^^.-’g'r.ţ »%rxs?g»' cfagiffcaţo \ié ej. 1 şi vor plăti nosirn d. N. Ţine. publicate îu
I'ariS: 17 Ianuarie.
vi iei. ..!Jin'-vcrvab- (liii işnpţnbrŢp şi De (I ofl.nl rţ-,
Renta rrnnAnş ţie C“/» * « 97.70 I i.a labile du diîş, ş’r írtai for. raiubric, iiŢjiiţ (J'-vpirni.
Koni« roîpâr.ii d» 4V* * 93,(ií) I inint cfiîsrii de re?er<g M it şi el, i i i UtxfV.:du-lo *i;i ţ.0 ..T.’O r.y iiiuŢţuniiişte rpilac-iy.- * C. X. 1;jJipcjcy, iu' úfşiră" b ■
î'iern eon*, in JOOp . W>- noastre, ßjnc? jăjogiî Wi-ont. U'.vboiy. v.a ş ijp p g ' z-jjeje a-eivic
Rent;, rypiâpă .de i'-Vo d iş 3910 95, Í pa ai). Oii! aceri, tip so gär ;;j-v.obá.rei. AJ, íb, Kpgclin, decrelu)
'foreje Tigijpor al mrniu.ici, vio. írt localitate mnuaŢ u n a. 1ii 1 şi reproduce, in ţr’o cx.ce]ei;tij:
Ţricvl, 17 ian u iric. r m w * w m & fiw i a v iţ tm vi- friidiicx-i-p iu p p iiă. cnpiii.-ui bra i-'rtp vsxo Hrwsuasü a L3 face íyn
Sor. 8". vpaeiH-Jloymnjju” li5(k i ■ no gfllşrii iu m s n t ■ ligyrii.. : ’.nţyrţ ja «raţfui tio i-ubofijer fa
La mor? şi fabrici, <]••■ fiecare cil ti í ..lJci'.«r.gii(.’.iHi!‘‘, care,---.; pi;!,-:
ine.™ ...M.a{j,onaIj‘' . , 18J0 n a m fm u H ^ «U croiau} .! i'u.eie 20 ici pc an iţi căzni ..L.Uru“ - - geto .ra.aj cu dii'.-.o w arnt* itiiiifafä y ulevilar pari
írjeni „Oegf.r^a*' • » 3310 j ţ»ilar al aiüiistcfidiir do r.i/- .nti Jţy-.şî şwr . introdyvo ap<'- )>ira p;).ij‘ita:ii<i dc drago..:« pen.- nil frtftt IrißiLl ru iiraiocQ şţţsnbi
7r:-;.7- . I iij |V>. (Ji.ii ţ) 12, ş/> Ja vrej iá, pijiiPiT)) în âjijîcâfg n ţi o i b.-ţr-v.l-â d is fiiiiac fi Li-viirgţt.
npşlinta •tuti.iror ţti'iisi-jlpr rîc .'iijioriii'ptiiliiî. :* M. ib. np.gfijc n l.-inev-vi.t a
CU RSLÍ' S O ip M ll U i f j 11 " :ţTVa- cpţiilrafHUţj id au,auila,V/ riN A íííiiA R r,
l*ihŢi;i,C SŢ1ÎCINR. I Os-'-iî. se supun reguiarnontip c. ojţi-.'Vi ..<b.~yccia S /rv iiŢ ilu i Í .pc.-
* Dl?) 1 freheeat ijj i.jja
aii la ffftiäul .Gijiil-äit iîu'J:; - ;T v-or plăii. dypft conoiurm- «li! ; • : ut. i şi a. U.-«- unţiii.lxwi.- ftp rí J>e.c§f|bfie JOII i)p liarivi
7 if? 17 Ianuarie. j 5 2.1 .vor li'ţţb.ijj a, {« pjpegurj.5# jiic. Ciu-icili'd decide să, fio <>■- voicr j /,-;w;Ţ)c : íré, upasiat r,‘ la írn
Reimj) Londra . . . . 211,025 1 liim ia- do cpnrpifnic Şu jrij.ia igat? p şţip n ii nroriJor şi ia- It-(ţiT Tb-U'i) Iinrlicrto, tfjgincjf
ptPlíaJ d? 31! injijnai.u b raca »
Sfiiiinsb Paris 95.50’ ‘ 35 i'gvnia-r'i« 1912. copaandtH).- ieiiur mi deşfiiîif,uze lotrie con- piecanic. In Ik ic ire ş tî şi '«j-lui
pcuGra dl«} 1511 8 « braiMi-
Sobim-h Berlin - » * 117,535 3 i ţ ):ercţ;rilr»* de yeapjfâro din. i-cmlg par,ÜGLÍaíiS tMlii CC ,uű Pirc.î-rit I- Aiuxanfini. i..-i,, f rnc- éhi b m i f.is isi QMliQiíx
Sck.im'b Arnricr'.îam > > 15)9,478 1
KehiinV) Rolfţia , .
•:» în' <jare W
• 9512 , \pg% din l ryt>slc că lă ri' vor tec.
pXi o'nţnidliţi. m,
L;i faliriujjr} dc wi.pţin s a ' re--
i'ariic, Ja moşia Monas-liita.
Serviciul craiiriciox cl, fj-a. .- . jy m c i A R E
* v . C. P . Coduyi/d ti fost ide
tjrbimţ* Italia , ,» .- i c 9193 ‘ i »ii -preziiiie s i ţol 'ji.arnaş.'v- iss la ş a del a îîOO Ici la DO ie? ciri.iî? iîeilll (lkain T.ű.r,,;./) i>yi- 4t>cm iar a'-»ii o«-îd Barca ş ţ a .
'i.Jui vagulaa.ct.w r- ! an. kÓ4ter t t iv lc Ja- a iü a in ir ir ä Ü a T, Síaencscu mernkn In copsiliul
MiţeplJ, cari IntAmţpI^toi, la, L a cârcium i cari e r a i tax ate îy w şjel P r e d e a l ş i Iu l S c h a u b de disciplină al barooluî do Jele-
U de tnar sus, se vor afla tn i o sin g u ră clasă cu 10 leî pe W ilh o lm , fo s t p o r ta r In c a p e la ormon.
e «arrtte-oane de cât aceea a i, s’aft fo r m a t: el. I 20 toi, cl. romkDA „ M ih a il S tü r z a “ d in B a -
Schimb Ita lia * * * * * 8075 < •CTTliTt «te re«rnla.rc raspe^tiv, 15 W , şi cl. ITT 10 le?. den-Badfu. * Tribunalul líío v a couda-
Sebiţnb Londra , » » * 2048 ' r putea sîî. ae prezjnţe în acp- Bragagii şi rah ag iî ambra M. S. ncgclc o. p&rnil'at de­ Tírtjat la frei lu n i închisoare po
Şohirob Paris . . . . r— 1 mod, conipnâa.nfujiîKfie £«r- n ti c a ri nu. sunt, in serviciul cretul p rm epre inunează ca pe N. i.,i,f.rna.ji, caro du-p-ii «:« fusor'-r
Şelnrnl* EJyetia 81 3 :oari;i în capa se gureşe ma- •eunuT patron, -vpr pluti 5 le*. 1. iiior ş-cogla pffm şxii din paiul licenţiat, din serviciu? <3-3u i' N.
iinbiwb V ieşa , , , 84,975 ! miB», p,)ţ:;i)ţun:l în: n« o,-.l caz, L a drogGreriT şi famiauiy ş a B ălan }. Hidin'c de corm nia Mi).- We-slpr din calea Vm-areşf.V, í.'a
tŞeoşt privat « * * . 31/« 1 •cui de -recrnlaro de curs d<i- ilicat la 40 b;i, în Im de 20 Iei íddean jnd. Ncnintu oS poarte d u s da- a. în c a sa t ín n-vupelá fc.ra
id, p rijijr'a ppjştejft. viza*- X e ra fixa*.' num ele Le „g eo aja primarii. IMir fulu? 0 4 p d ld d h tOSi jrtHibü
Paris, 37 Ianuarie. | «Io cojjiajidanLur gam izeapoî In discutarea nradificärilür linii Kr-grjipiceiHiij-'. S’/irto da ivari)'.
m Ipopira . . * » » • -25ţtT * ruip, p'a prezentat. cute au vorbit d. prefect fiă- ♦ La se-pviciul r.pLíaiökr din Liiinan. iac;';nd recurs, GiuXum
Sehipib Vicşa . « « 1Q1.GŞ ?fitarii car)’ ftupt stsb iîitl -Iii îlcşcu: [1. m aio r ' Mai'incscu, diaf'ciiunca genofalâ a R«rvic-}Ur <ic om-n.ţie j Ibi r^ p ţfig , ţ&
Şcb.iinb Ânjslepţlara « •* ”Q8.SÎ j ei inii late, e-y-nţ o-bügat,T a u la ••fmânii 4. rlr. Popescu, nredi- lu sâni<ar e’a ’1 dcge.opprit frauv SífeiWJ- 7.1COKÖMIÖE
iSeiiiruI) Belgia , , • J3/,ö • m s ! «iată, s'si f M l cunoscut d pj'ini.ar al oraşul ni, <1. cir. V. d.c, ca rî, - - dypŞ 'repş.iături’lo
Scbinil) Ita lia . . , - 3/s < 'CiilUj do feci’uţarC ]y. p a rţ rşiî.al, d. ilr, Prcimwiu picdicui iix: panii a c u m ' — ş-o rid ic ă Ja * I-bb'iulajri-2n.tirI ţraiîţyu 'o rg a -
Scbinib Tişjjiş » « v * IrV id ,< rit ii|séiú6i. dacă aii ecliipa- j alniîiî şi cuilaUT 'jiran.brii, eimţi-i (ic .80 inii lob. iíjzuTü.-). si fuijcţiefoapca. biuröu-
Sein mb Elveţia » * , kâş j mtul ţpîypl.oL Apoi s a I-iot&rH cy, a-egu}pp)*Br CcifoVíjjble se fac dc d-ni? Cul- ■rilcr ncríoua-'c dp infoti-naţinvu
S t°S t firi val # # y * f » 5’/o — ....»MciBiB.»*,» om m svw ------ .1 Jiî.tfH modi-ficai: d c ' const!iul cer. in spec ;,,]•■ adgiini.-l.-rativ,' şl corn urci ab? a f-:şţ íipvotoaí' öü H-
; higienă. şit fie iiiaiu iat icunb dr. C'Ţi-vijg, suiiiîţşprai.or gaţoi- Ş. Ibşraiş şi E'n, jiybijägit in ,.bí---
îioudra, 17 Jaţfuarle.. < iiUluj cuirtijpa). pep tru aproba- tar. nltoi nj. u n c ie i" <3$ cd y (bio,, i!;'N .
Kcbivnh P ad s . *> • Ş5.4ŢV? . S lş c a r e i p P o U ţi e . ca gă POâ'ă fi PUS în apli- -rt M. S. JicgQlo a biae-' oit a EFI2Q O TÎ!
fcVkiffll) Perii» SÚ.7Ó ire. coutori ordinul „Corpa.ua Ţo:;:;,-.-
SeyiuiV Amşţcrdajp' , » 3$X)4 P' T'ulifjilc (Jiu {fivid s-au fileut yr - l L a.o rele 5 «'a ridicat- şedinţa. iiirai“, iu gradul d« ofiţer .dşjtl} <♦' in .judeţele ţk rtesap î, C óav
Reoriţ privat • - , * » . 37« ! lüiireJc viînnir)' %}. •ţrau^ierrm'-: .
%Utiâ VotUhcul,— }). Cmst. •.•-r-"rww«i» ^ •t . mBmrx*****»™ iSif-ulac ficicuîeseu, şşfuţ conta: topta, şi lU'oy pß. d-Mr&i ffiţu -
icu, buir-coîniiţyr oi. T.ÍK îu '“Iwuul til'i tä-t«! ai] mi «istra fiel 01 ţirţej Vţ^ ‘w l f f i S L C O N F i î ţ m f E
ji_ ij. A^ciyie. demirşioiiiit.
C EEE4LE 'oîiilu pijl'ffŞan'L-x-!>.* .-Xdrr.nj. P^ipa-
îict-uG^ director r"? T, *1 p(Ai\W-'i o B C O N O M 1 IL B
regn lo.
♦ - A/Ub .-’airä, se draclrbie — fíw m ic d , lu n u ariö , ţ-ă .-,.,
ctw.il f
1 o cf-pvrş.ni-v, ia ,, îb invar- 8 ggSMU-t fi- D um ţîrescu -va
E m m i n v m im jtj ;}$(> (&% ) c: i n ovjlo.r din şGGâieie p rim a re vâi'bj. ia tus»- de cetiya ‘ „Rlihsil
pi d'k;y Ş'gji&yieţ iry nsfaput, i «rigloa- praputară'" ' clin B ucure­ jV3gö;i!j juoamt d in öps. B acara vi
h 1J. “M. V>'UG‘or^b'iH, ' f b i i j c c 1 îvjinisbşntl de iiiştiTieUc a şti'.
m i «
Chicago, 17 Ţanriarjl'.
» i
lil. in }ooul d-1i.iI Xon Munun Bi:ea-
, i/critU'uit.
imés (lii'i-eioi'läor şi asr-juiogre-
r 4« §wlÎ prim ara .do îutsţi şi ’» D.-ivi 5 ari'rn'iiaj] fost mir ţeleasa Au, m ţteşpra ..Cum ij-ebyie în ­
Jdv’îa de eg&Uißie'r y w
I fete din ţbrft o circulare ‘jiriu mila nku-vi.rŞ. lu şcoală do WTici-
ţr â ij yicyßislipi« 1.9.91- ţ:ead,'fi,:p J . 'oii(ia oraşului PUteşit. -D. ?vl. % şp le atrage atenţlupea raupra fnfvm'ii. din Gupiiiilij, iu Jocul urm i., nivuteii* üoolm nM iím â m i-
vjibomtxi’ijfoQ.' nşrivrji.** ra i-nîe adn-
Crâii AF-jíü . . . 18.G1 _.. Ü.O-Í rovint, ţHMc.rl ijîrccţur xH. 1 ;/] to­
pi .Hoto-ra.ni, in aceea’şV caii tu to;' ín
Griul Iulie . . . 18.50 „ 0.0Í i iii ti lui j\di'i;iii' rpprzii, ' iratiHi'c ie raţiunilor caselor de ccom-nnie cl'-iicl LJcija .Gbiţ;), caro ţi. ţf-e-ini.- n§.vo;i yciforalä piimi-iioeä, Ş2 o., tireie
olar.a. Depunerile şij vor face sicoiab 's Juni- YL a. Ia sud ini iopiCii&ţeL
Pbíüifll). ipoemabrie 7;j.OG ,, O.eJ •; T ; r .i\). v a i . tio n i î>rp:-:-Tni.M o 'tföirjc
inie, -iar ţjn du gfitc-va ori pe ♦ 51. ,2. Hcişelc somjkttf dc- ţba mnrarani ' a »rot*;!»
Popumb ÁL'íiil . 1.3.01 . 0.02
Porumb Jiiiie . . 13.00 ii fju^ţ: revocaţi din r:in.c'fjyn.e d rjiî ! ptâmânţl; figcarc institulor va creţii] priu ea,n> a.ytg-i1:ra ijiiiiii- ia 30 1;idii;mo,
(J.02 , I•i.:|dij^'îţriţţ{\:i V. Ur.soi!,1, şuu-c<'>v)f}- i-ârţgG ín vbs.a ;-a .egynpipillc e- turn] i-i;jrali:,r şi j î ' •-FDC-ţ?>ţviş;Ţ BRESLE-ŞINBIGATB
'NevvV\'oi'.k, 17 Ianuarie. , i u\ ÍÍÍ io ifoli'jia' .oruvuîV;' lîo'o-, vijgr cui. îŢţ clasele Í11 şj IV oui,!:'-- :■5 ; v :/,v u n-.rUra bbm- Lc'WgfrtiirtJ i.ucrăipribar Hpn-
ßr.äü (lirpuulbi] 20.82 vead, O.0î < iî .' ‘
jie so vor du eiyv'lor ia fjeuare itaţiiiiiea ii v i'.-uv,; î orb ..La.roî I “. Ki raff, aip: larma şa aibă lac l i.
Graft Ticcembfiş , 20.71 0.0:1 , iar în ci. î G î î Tunuaf Sinn-} clonaviuiiea ou iarrneaz;1 '-'ü i r.e 22 şi Sif 1mu*»rit;, ;ba
Grâu Mai i . . . 19.07 ., 0.11 Foile -vor fi vir.ato du jut- fiirl). de căii o p ru ţţâ n a Vrapbaleí dm oaura, i.niur fipprejurapi' pip
Porumb «jiapoaibli 11.05 „ 0.01
Povyrnb iDioeiiibfie- r .•— — i i i OiH PIOEŞTi nj; şi- rcadra-ie ]ne<îÍ?; 1pryi ij.Í.
-"V.»»"*«?«!awiiimi ♦ * -K- '.aijiwawfîEwwrt««.».-».:,
coiisiăricl dji! l-.'bQ ni. j,. r. -ren pvprauct-u p p r ţin m e f$ dc • : |-i
rn-'vitr.' f -'Ticiviictia ujţuT a rip i a fd A prilie o. c,
Peruin 1? M al . . . . -x ^ VfiupLpa tjcoylTi iv y. fuiiţjlfii.uî-l.e; ” 1 ' cli ‘Ú" .AdUyraLb sociß!a!.r\ ft« c-
Porşuib ioiis • • • '. -------- — f JivI'M? >)jaí7t)G0ő, ;t v:vioa din
Livcri.-O’j], 17 ]auş.'u'ie.
•or'jy i k ţ p n v ^ i . iiGrând: cp
v m m hmmm ş.vira;! ropni Jiului U-- nvúfaíj i;j cnnamţe f-i c ra d iţ v» ga L ud ?
SlaţuicV. a r ţ. 3 diii b-vea. do 7Ş la n u a rb c k> iriwum M . w m f r
Grâu Dcecfflîbrio 91.2.5 real, 0.11 îi liT stiţutuliij M siso ro v iy ic verac - F u r c a. 1•'u n ’.“aţiu n o ; ş.u■ dausaniA- in gaioene?« -
Gr a ii M artie . . 20.09 „ 0.08 ! tre \ ijo. .7 iu s lş ila i-’im r--; i I- ■Miertran, îs JiMfiiajIe
i.aj, a- lovii u n grirjt 4« va;:;,Oii.- roî 1 ca. iiv bfufic Sk;:, şL cu
Poriiurb Inauşi-io 10.71 ., 0.0:.! • Irt pir». Jsiiimjaff::) a cwiti- art. V i!jn j"";;olmneni.ul iundtir .BALDBLSEEBÂRI
Fonirab I ’^brişirjo 38.51 ., 0.02 1 )•)> m.atjeyryu, Ujn ace,
iî?â, jasvijia. trer-ubn o, ţ-şit i cri iu toată pa.)'!eu dc ioş (ira. '♦ L ui». 23 Ian u arie, va »ven
Paris, 17 lşauarie. 1 ţârei ii,f în cea dé .sus i.uunşi ♦ Doc io ral 1. lm ján ch iru rg toc un m arc N A I» «ml» OpLtb
Grâli Iari.'-Auniie Î7.J5 semi. 0.15 ; î liiiiu «Jcrufiid i r n p r i , n • aPicyn'.. 'fum porstyry s » ra»} la indul jJiiaibrrápta ,.'a u.-~ d a t tio v.£-.cj.etai.şa „SfttftftfePrg'G
G vilii .A4a rtio-.i u i ic vő.GU „ 0.20 1 a:;uş-nc jy •v.aj-e î/aij iăeyt p in -
b y n i îii/cm yatc, Ameişie-rţic de -bor;;: I. ym ţyţiadem , hragheţul în -o;... din síjaiiiiaí ak' «ţ şj-g la caro so vor produve ftaş'ii} U
Láiiiá .!cu.:Aprilie 25.75 ,, 0.95 1 oiirifiăîidii-se şi -yiup. (5-a nniî IVi uni c:-;i.,U;latiiiniiu, pografii.c-i', cyi/duo do ß, gepbm
Laich 5iariLic-.Iui)ift 34.30 0.15 1 rşaoiţjio'jda.y fort, ijlcatâ hoppéra ţarii - b l" la Ţ.- ^ !*. (,. li, Âţ'i.vn'i, mijd-b.va
L]C'î oölzs Noé rab. . 74.50 „ 0.50 6« zice c a 'j vriujiu-dui irejiuiui •vorin. Noaptea ilrîg iduiţitor în cu'li.ejv.r bi- i;v:.-tviîfifigni publica LV" :,;-' íf,^tCí'',i, ~' " 'a r t i s t i c e
IILei Deeembdc . 7-1.75 ,, 0.25 1 i fu sí la frâao, cuci sau din aţa laru iyr în purica de sus a lícijú,: i-c-y pe ÎMi.-ireiij Cmpciiuj K.-raoziUd .idiif pirtof Kíeelsr.
Ui,/l Mhí-A;!{!::sí: , 72.50 .. 1.- - ‘ 5Af:ib. c.;.iv!7şi, .sau d ţn u u :/;i ■r puternic intre 17" şi Ş0°: proectid «V brae jrasşLrn ţimoi';- Ass Jm)!-:«:« (se »» (Jzseiiirju 1» AtfSF^
Pici Mol-August . 70.50 .. 1,25 lyylyi. ricfiivoiraJiit şi a, ijouţcT, 3 mai coborâtă ţerypcraţiirăr;irc;i .•■'pUrnpici Liv-rirei Piipp- Is ■- j'cbrvsrie,
Ajivers, 17 Lmiuirie, 1 i’ ţjtti şl-entin.ne sviynaicior tic -25" ]a Jlaincriiiţu. .încşiijcca Ainş yin Uumj.-v H) să vanZ-U jme- BIBWOCFfAFD
Grâu ipf. diipoiiibji . , üO’/s 1 v iii c e ,b a n d a t d in Maiim %mí<ÍTÍe& a s-rascuf cy ŞJ»^ iü bi-Jyl sjuiţif îp i-i.yo.dn, Piţ.np JVJc.ş ■- ..Asigurarea Mister prt-u blncíj«
.Porumb şşp. dispucibi! . Qß/» Linia o ţty ţs , pe o Im indere ip. fiind î r mijlociu către 770 9. piopr-ietalsa, s.a, d-’u î J. ilar cătorft tSgcilor pepnlare.cStrfi populare" cu o Cţiorn.m-p CO?0v.i-
.Graft inf. Nur.-Dec. * , t 20s/s p ia ií k’ü m etri. 4« P. 9-
rn. ; zimtr, po preţu l de le? 3i).7G9, D-i’ătrSnw1».,
___________ a .________________

CAM PANIA
' » tr i ii flripfg Its!
U. prot. -A. C. Cuza, ■rceditdn-
lu-şî in „N eam ul R om ânesc1,
ap ortul ce a întocm it co n tra luî
Jrigore Io n în 1894 spunea :
,,L uând cuvân tu l în şedinţele
Vdunărci depu taţilo r dein lt> Dc-
■embrió 1891, 21 Feb:-. 1895, 22
i’ebr. 1895 şi 11 M artie 1895 am
>bţinut ca Consiliul de m iniştri
>ă-î dea luî Grigoro al L ucăî o
»onsie de una s u tă lei, redusă
i.poî, se parc la 50 lai lu n a r “.
I n tr ’un articol precedent, noi
un dovedit după actele oficiate
lela Casa dotaţieî o astel că arâ-
ă rilo d-luî prof. Cuza s u n t n-a-
îxacte, de oarece sergentnlul
'irigore a l Lucăî n u i s’a datdo-
â t o pensie de 35 lei lu n a r, pen-
ru in firm ităţi dobândite în tim-
ţul războiului.
rAcuin, vom reproduce, după
M onitorul oficial“ şi ictesbateri-
e u rm ate la C am eră, în chestia
ui Grigoro a1 Lucăî, spre a do-
edi că ra p o rtu l d-luî n ici n ’a
ost lu a t în considerare şi c ă în -
reag a cam panie d u să în acele
rom uri, ca şi cea dc acum , n ’a
acut decât să p u n ă în tr ’o lurai-
îă şi m ai stră lu c ito a re gloria
nemuritoare a generalu lu i Can-
Uano Bopescu şl a eroului Gri­
pate Ion.
In şedinţa dala 16 Decembrie
;a depune p etiţia p en tru acorda-.
pensiei lui Grigoro a l Ducăi,
a r id. Cuza cere actele acestui
“to rá n sp re a-şî susţine rapor-
d iscuţiunea d-voastră.
R egulam entul prevede că pro-
unerile sau am endam entele din
fn iţia tiv a p a rla m e n ta ră se pot
retrag e cu* în cu v iin ţarea Came­
rei, n u m ai în tru cât aceste pro­
p u n eri c a rt s u n t o p era unei
p ă rţi din această ad u n are, se
cere a fi re tra se «le c ă tre acel
pro p u n ăto ri. In acest caz auto­
rii propunere! trebue şă facă
p ro p u n erea de re tra g e rea iei şi
C am era s ă se p ro n u n ţe dacă în­
cuviinţează sah nu.
D. A. C. C u za : EÜ' am cerut.
D. C. L Stoicescu: D-voastră
n u su n teţi sin g u ru l p ro p u n ăto r
al acestui proiect do lege ; a lă ­
tu r i do d-voastră s u n t şi alţi co­
legi dc ai d-voas,tră, c ă ro ra p a ­
te rn ita te a proiectului le a p a rţi­
ne to t a tâ t, pe c â t v ă aparţine
şi d-voastră. Vin eî totî să re tra ­
g ă pi'opunerea ? Nu. V eniţi d-v.
singur.
D-tale, d-le Cuza, îţi a p arţin e
n u m a i fan tesista cup: p rin d ere a
ra p o rtu lu i. A ceasta p o ţi s ă re-
trag i. D ar, atu n c i să vii ac aci să
z ic i: m en culpa şi noi să hotă-
râm să d isp a ră idin analele p a r­
lam en tare acest ra p o rt al d-tale.
(Aplause).
Altul, dar, e ra m odul cum sa­
se în lă tu re o cesitiune a tâ t da
arzătoare. Afirm că întx-’nn. mod
cu to tu l n ereg u lat s’a închis dis-
cuţiunaa, d u p ă sim pla pi’o.piunic-
i’o a d-luî m in istru , c ăru ia, în
cazul de fa ţă , riu-1 a p a rţin e nici
lelMlilufarea
CsiítendosüM administrativ
I>. m inistru de justiţie a depus
ieri la Senat proectul de lege pen­
tru modificarea unor dispoziţiuni
din legea Curţ.ei do casaţie .şi pen­
tru reînfiinţarea contencios ului
administrativ.
P rin acest proecfc se prevede că
orice act administrativ dc autori­
tate poate fi atacat cu recurs, dacă
violează un drept al unui parti­
cular.
Acest principiu general suferă
însă mai multe excepţiuni.
Prim a e privitoare la actele de
guvernământ, cari sunt astfel de­
finite .in p ro ect: măsurile luate
pentru ocrotirea unui interes ge­
neral şi privitoare la ordinea pu­
blică, la siguranţa internă sau. ex­
ternă a Statului saü la alte cerin­
ţe de ordine superioară. Se enu-
mără în proect mai multe aseme­
nea acte ce întrunesc condiţiile,
de mai sus, Aşa, de pildă, sunt
acte de guvernăm ânt: declararea
stări% da asediu, m ăsurile pentru
apărarea tării in contra epidemii­
lor, epizootiilor, foametei, declara
rea stării de războiţi étc.
A doua excepţiune de la princi­
piul general e cea privitoaro la ac­
tele de tutelă adm inistrativă şi
de control ierarhic.
A treia priveşte pe militari.
Proectul arată apoi modul cum
se ajunge la înlăturarea unui act
adm inistrativ ilegal, regulile că­
rora o supus recursul prevăzut în
p roect; apoi cuprinde modificări
de detaliu menite să asigure o
mai bună funcţionaro a înaltei
C urţi' de casaţie.
In rezumat, dispoziţia de căpe­
M od ificarea
T A R IFU L U I VAMAL
D. ministru, de finanţe a de­
pus er-î la Cam eră proectul de
lege pentru, m odificarea câtorva
articole din tarifu l genex-al va­
mal. al României.
Tlextul proectului c urm ăto­
ru l :
Se m odifică articolele: 1. 3, ■*,
S, 7, 23, 24, 23, 28, 27, 43, 88, 89,
■)0. 93. 94, 85, 98. I I7, I IS, 128, 132.
433, HO, r n , 43S, m , 437, 488,
477, 207, 208, 221, 249, 282, 288,
271, 274, 345, 347, 34S, 324, 326,
333, 334, 33S, 336, 337, 338, 344,
444), 452, 453, 457, 43S, 462, 454,
433, 4SI, 4SS, 503, 342, 520, 532,
538, 559, 578, 583, 586, SSS, 590,
630, 682,683. 684, 686. 687, 693, 745,
746, 717, 733, 744, 743, 730, 782,
760, 767, 777, 7SO, 7Si, 783, 787,
788, 789, 79G. 7.9.2, 809H 810, 812,
837 din tariful yenarai várnái
dc’■tm
im pport şi art, 2, 4, 10, 11 din
tariful vam al dc, export al Ro-
m âniei.
Ia tă expunerea de motive ce
însoţeşte p ro e c tu l:
Legea pen tru în cu ra ja rea in ­
dustriei naţionale din 21 Aprilie
1887 fiind făcută în tr’un tim p
când tarifu l vam al n u prevedea
taxe destul de protectoare a su ­
p ra produselor ce se puteaţi fa ­
brica în ţa ră , acorda scutiri de
taxe vam ale a su p ra m ateriilor
prim e ce se im portau de către
fabricile ce îndeplineau condiţiu-
niîa acelei legi.
De aceste sc u tiri putând
pentru populaţiunea m ărginaşe;
de aceea s’a redus la o sim plă
■taxă' de statistică.
Taxa asu p ra truncliiurilor do
b rad şi do alte specii ruşinoase
s'a redus dela 3 la i leu m. c.,
pentru urm ătoarele motive: ta x a
de 3 lei pe m. c. fiind aproape
prohibitivă) n u putea fi supor­
tată' de num eroasele. fá b ric í. de
cherestea, ©ari nu aveau lem n Cksliâ m ú convenţii comei» P a iv a m a I a maşlsslor de aburi se curăţă
suficient în ţară, p e n tru - a sa ­ dale cu Egipiul
tisface toate cererile exportului.
Din această cauza fabricile de
I U P8rfeci(i8 piatra flncrus-
cherestea recurg la di&poziţiuni- Brăila, 18 Ianuarie.
Camera do comerţ a întocm it
taţiaal) îotrebuinţându-se
1® art. 10?—I l i din legea gene­
ra lă a văm ilor, cari le acorda şi. în ain tat m inisterului respectiv
un documentat ’ raport relativ la
Glsbulina fabrice! Mavrojani, Galaţi
restitu irea taxelor vam ale p lăti­
te asu p ra m ateriei »rime, caro oportunitatea unei.convenţii, .co­ c a r e e s t e g e n e r a liz a tă d e c ă ile f e r a t e r o m â n e i m a ­
du p ă ce a suferit o tran sfo rm a­ merciale a României cu Egiptul. r in a m ilita r ă , fa b r ic i ş i a g r ic u lto r i p o s e d â n d lo c o ­
re în ţa ră sie exportă. Din expunerea Camerei reese m o b ile. S e t a c e m a r e e c o n o m ie la c o m b u stib il şi
eă România ar putea să facă un r e p a r a t i o n ! .
După o dispoziţiun© veche a
m inisterului de finanţe, fabri­ întins export al produselor fabri- CATALOGUL S E T RIMITE G R A T IS L A CERERE. 1351
celor sale în E gipt şi pe coastele
cile de cherestea cari introdu­
ceau tru n ch iu ri de brad spre a Asieî-Mici, dacă a r avea o linio
regulată de vapoare de m ărfuri,
ie fasona şi prelucra erau obli­
g a te a exporta o can titate _de 80 fapt care ar avea de rezultat' ca
la su tă din lem nul b ra t in tro ­
dus ea m aterial fasonat. Cum,
însă din lem nul b ru t nu se poa­
fabricatele ţăre i noastre ■să aibă
p rio rita te fa ţă de cele exportate
din alte ţări.
m m im m i s i i
te obţine decât o cantitate de
40—45 la su tă lemn fasonat, bun
PENTRU TRASURI
pen tru export, fabricile de che­
restea eraü obligate a c ă u ta în fm m ik Rsgeto
ţa ră cantitatea necesară pentru
com piectarea cantităţii p â n ă la
80 la sută. Form alităţile m ul­
Carol ai Hsffîâsieî Marca
tipli: ce urm ează a se face pen­ Acest interesant voiam, care 1 4 7
tru introducerea lem nului b ru t descrie istoria razboinini române.
i'Eso-îiuc până la luarea Plevneî,
şi controlul pentru exportul lem ­
nelor fasonate, precum şi su­ se vinde cu 50 bani la librării

D. general P o en aru , m in istru

:tuî, nici dreptul
proiectul,
am ânare.
' - de
- a cere tenie a proeciulul e baza largă
pe care a fost aşezată atât conten­
ciosul de anulare cax-e d ă oricăru i
beneficia num ai fabricile ce
îndeplineau condiţiunile legii,
mele însem nate ce trebuiau să
depună fabricanţii do. cherestea
şi depozitari de ziare.
fabricat rămmit şi garantat
to război, necunoscând chestia, Se in tră în o rd in ea de zi. fabricile m ai mici şi m eseriile pentru g a ra n ta re a d repturilor
* cetăţean putinţa de a înlătura un

ere a m ân area discuţiei, ceea ce
0 admite.
In şedinţa do Ia 21 F ebru arie,
1. Cuza cere m te rv e rtire a ordi-
leî de zi şi ad m iterea c a proice­
ri t de lego p á n tra a co rd area u-
jcî pensii lui G.rigore al Lucăî
ă treacă înainte.
So respinge.
In şedinţa dela 22 Febr;, d.
;eneral P o en a ru s p u n e :
D-lor deputaţi, cuno aşteţi cu
oţii rap o rtu l d-luî Cuza. F ă ră
1 pruni considerentele din acel
aport, vă rog să a m â n a ţi acea-
â ă chestiune, p e n tru ca să o
>utem stu d ia m ai dc aproape,
•ici, pare că acest serg en t a>
ivea d rep tei la o pensie pentru
ttfirrnităţî căpătate în tim p u l
1ăzboiuilui.
Defunctul C. I. Stoicescu. se
•idică co n tra am ân& reî discuţiei
1 cere ca chestia să se discuta
lenf.ru ca să so facă deplină, lu-
)ină.
Aveţi în a in te a d-voastră—^spu­
te C. I. Stoicescu—un proiect
i â t de im p ortan t, în care n u
iste n u m ai vorba ele a se şti da­
li trebue sad n u să facem u n
'.ct de generositate către u n sol-
iat care şi-a. făcu t d ato ria, ci
sste ceva m al m ult. D. ra p o rto r
ie .trage dela .rolul n o stru dele-
rislatorî şi ne im pune ro lu l do
ronicarî. D-sa voeşte a faco o
iouă cronică de istorie de fan-
ssie cu totul n o u ă, p rin care să
e falsifice cea m ai im p o rtan tă
)agină din isto ria ţă re i, care
sate stab ilită şi recunoscută fa­
il contrazicere p â n ă azi. (Apla-
use).
Nu pe sim plul cu v ân t de amâ-
lare, cerută ido d. m in istru do
■ezbel, cată să se în lă tu re acest
•■aport, ci prin discuţiuni în cari
,ă a ră tă m de ce acest ra p o rt tre ­
me în lă tu ra t, p e n tru că cantine
âlsificarea istoriei şi dacă tre­
me să-I dăm saü n u o recom-
lensă acelui sergent, d u p ă cum
io cere de un n u m ă r de depu-
aţi.
Noi cerem ca m al în tâ i s ă se
acă lum ină, căci lu m in ă trebue
ă se facă pen tru a se lă m u ri
io dc o parte chestiunea dacă
!e 20 de a n i se pot. contesta
irî stabilite de toţi şefii ar-
; şi tu tdouilea, să dovedim
■ă legenda ce se creiază în ju r a i
ui Grigore al L ucăî poate să ai-
>ă alte p o rn iri decât ideea u n u i
ict de generositate către u n
>rav m ilitar. Ia tă p e n tru ce
red, că d. m in istru de rezbel nu
.re d reptul să ceară înlăturar-ea
>,c estui proiect de le g e ; şi d acă
îam era va împă/ri.ăşi părerile
idastre, atu n ci el so va în lă tu ra
m inai p rin discuţiune. (Sgo-
no't).
D. Vice-preşedinte: Vă a tra g
itenţia că <d. m in istru dc rezbel
i ♦propus chestiunea prealabilă.
1 D. C. I. Stoicescu: Vă rog,
întărim n u m ă r viitor vom pu­
blica şi deabatarile d sla 11 M ar­
tie 1895, c a ri prezintă u n interes
deosebit, D. 'Cuza nici in această
şed in ţă n u vorbeşte aproape ni­
mic. In schim b defunctul C. I.
Stoicescu p ro n u n ţă u n ad m ira­
bil discurs, d istru g â n d cu desă­
v ârşire legenda cu G rigore al
L ucăî.
MESTUGEAN
DECLARAŢIILE
9-tai Ministre Jt j*iîipgssi? şi
hotărârea pned Raţionale
Se ştie că, la în tru n ire a de Du­
m inica trecu tă a p a rtid u lu i' con­
serv ato r din C apitală, d. m inis­
tru N. Filipescu a criticat cu
asprim e B anca N aţională,
în u rm a acestora consiliul ge­
n e ra l al- Băuceî N aţionale s ’a în ­
t r u n i t M arţi şi a au to rizat pa
g u vernatorul Bănceî N aţionale
ca, în num ele consiliului gene­
ra l, _s ă solicite o au d ien ţă la
M. S. Regele, p entru a-i declara
că B anca N aţională e viu afec­
ta tă de cuvintele defăim ătoare,
c a ri au fost rostite de către m i­
n istru l de i'ăsboî în p rezenţa al­
to r p a tr a m em bri aî guvernului.
G uvernatorul Bănceî, N aţionale
a m a i fost, de asem eni, au to ri­
zat să ad u că la cunoştinţa Su­
v eran u lu i că B anca N aţională
face toate rezervele a su p ra con­
secinţelor, pe c a ri asem enea
d eclaraţiu n i ale unui m inistru
le-ar putea avea şi a su p ra insti­
tuţiei şi a su p ra creditului gene­
ra l a l Statului.
D upă oe . această . lio iărîre a
fost lu ată, d. com isar a l guver­
n u lu i, care era de fa ţă , a fost
ru g a t s ’o aducă la cunoştinţa
d-luî m in istru do finanţe.
CURIERUL JUDICIAR
TRIBUNALELE CIVILE
Contravenţie la legea tocmelilor
Judecătoria ocol. Vela din Dolj
a condamnat la 500 lei amendă pe
Cost. Vasiîeseu, din Giubega, fi­
indcă n’a dijm uit la tim p recolta
de pe moşia d-sale.
; Făcând apel, tribunalul do Dolj
Fa respins ca inadmisibil.
Contra acestei sentinţe d. Va-
silescu a făcut recurs, * invocând
ca motiv tie casare faptul că moşia
nu era a d-saîe ci a soţiei d-sale şi
de la caro n ’avea procură specială
în baza căreia să administreze a-
verea.
Curtea do casaţie a admis erî
recursul şi a casat fără trim itere
sentinţa tribunalului.
Declaraţi ea samsari de procese
act administrativ arbitrar ce "i va-
tămă un drept, precum şi conten­
ciosul de plină juridiclnme, caro,
după îm prejurări, 1 dă putinţa
să obţic reformarea unui act ad­
m inistrativ legal, sau să silească
adm inistraţia să se pronunţe asu­
pra unei cereri întemeiate pe un
drept.
Reforma va avea ca urinare, că
drepturile individului fată d-
puterea Statului vor îi do aci îna­
inte în adevăr respectate.
a l C a p ita le i
— Ds azi', ss va fsnne in vânzare
câine eitin a pentru populaţia-
nea săracă —
D iscuţiunea u rm ată, în m ai
m ulte şedinţe dearândul, asu p ra
chestiunel punere! în vânzare a
cărneî atinsa de cisticireoză, s’a
încheiat în şedinţa de a laităerl
în m od favorabil piropunerel fă­
cu tă de d. medic veterinar Dinu-
lescu, directorul ab atorului co­
m unal.
C onsiliul de igienă recuno-&-
când că această carne, tra ta tă
în mod1 special — să ra tă , afu­
m ată şi sterilizată apoi prin v a­
pori — poate fi consum ată fă ră
nici u n n eaju n s pen tru consu­
m atori, a adm is punerea eî în
vânzare. Se va alege carn ea u-
şor atin să de cisiieircoză; steri­
lizarea se va face la abator.
Deocam dată, prim ul debit se
va înfiinţa în tr’un cartier in­
d u strial, la începutul căeî Vă­
căreşti, avându-se în vedere nu­
m eroasele şi stăru ito arele ce­
re ri ale lu crăto rilo r d-ela fabri­
cate şi uzinele din pai’tea locu­
lui.
V ânzarea se v a face de un a-
gent a l prim ăriei, ou începere
de azi, M arţia, Joia şi Sâm băta
în tre orele <8—12 înainte de a-
m iazi; Dum ineca dela o ra &—8
seai-a.
C arnea de vacă sterilizată se
v a vinde cu 0.40 bani kgr.; cea
de porc cu 0,80 ban i kgr.
■D upă propunerea d-luî dr. Or-
leanu, medicul p rim a r a l o ra­
şului, vânzarea &o va face n u ­
m ai în aceste condiţiunî, spre
a se evita fraudele: cum părarea
căriicT sterilizate de către res­
ta u ra to ri, vânzarea acestei
cărni, cu alte p reţu ri de cât. cele
stabilite şi alte fraude posibile.
C arnea păstrează însuşirile-î
n u tritiv e şi are un aspect plăcut.
Pop-ulaţiuneî sărace a C apita­
lei i se face o reală înlesnire.
Un a t a i român
a p r e c i a t iu s ir e h » ă t a t e
CONTINENTAL
se gäseaü în tr’o situaţie destul de vam ă p ân ă ia exportarea pro n
de grea,, fiind nevoite a plăti ta,- (fuselor fasonate, îngreunează
xole vam ale asupra, m ateriilor
foarte m ult a tâ t pe fabricanţii
prim e, ch iar când taxele vam a­ de cherestea cât şi'serv iciu l v ă ­
la alo produselor fabricate nu
erau suficient de protectoare.
Spre a se rem edia acest rău,
milor.
P e n tru în lă tu ra re a tu tu ro r a-
cestor greu tăţi, s’a red u s taxa
9)
s’a căutat p rin ta rifu l vam al din dela 3 ici la 1 leu pe m. c., care In c o n fo rm ita te cu a r t . 2 şi u r m ă to ­ ToM carm a. In d e p o z it Ia
r i i a m leg ea p e n tr u fu n c ţio n a re a soc.
1904 a se im pune m ateriile pri­
me la taxe cât. m ai redusa, spre
a putea fi suportate a tâ t do .fa­
e cerută chiar dc fabricanţii de
cherestu
Team ă dc o concurenţă a lem ­
com . de tra m w a y e Bucureşfcti, p ro ­
m u lg a tă 18 D ecem b rie 1911 fji p u ­
b lic a ta în „ M o n ito ra i O fic ia l1’ Ko.
207, su b s e m n a tu l Ui m i trio D obrescii,
C o m p a n ia „ C o n tin e n ta l”
bricile m ari, cât şi de cele mici
n u lu i străin nu poate fi, de
p r im a ru l C a p ita le i, convoc în a d u n a ­
re g e n e ra l# p e d -u il d e te n to r î a î a c ­ — DE —
şi dc meserii, dându-se o pro-
tecţiune suficientă produsele? oarece nu num ai acest lemn ţiu n ilo r SQ,c. com . do tr a ju w a y e p e n ­
tr u z iu a do D u m in ică 72 V co ru a rie 1912
străin,’ ci şi o m are cantitate a CAUCIUC ŞI QUTA-FERCA S. A.
fabricate.
lem nului indigen este destinat
Urma deci, ca uupă aplicarea exclusiv exportului.
noului ta rif clin 1904 legea pen­ T axa de 154 la su tă şi 66 îa
la orele io d i m în lo calu l Capei u lu i
co m u n al d in B u c u re ş ti, s ir . I . C. B râ-
tia n u , p e n tr u a d e lib e ra şi a lu a h o ­
t ă r â r e a s u p ra ceşti a n ilo r a r ă ta te în
BU C U R E ŞTI
tru în c u ra ja rea in d u striei n a ţi­ su tă a su p ra Cărămizilor şi ţig­
o rd in e a zilei de jo s :
onale din 1887 să se modifice, lelor s’a redus de asem enea ia
suprtmânclu-so scutirile pentru, o taxă suficient! do protectoare,
m aterii prim e, spre a pune pe pi­ pentru ieftenirea acestor a rti­
1) D a c ă d e te n to r ii d e a c ţiu n i accep ­
tă saîi n u s ta tu te le a u e x a c te la zisa
leg e d in 38 D ece m b rie 1911, p e n tr u
Strada Alexandru Lahwarj Ns. 3
cior de egalitate fabricile şi me­ cole necesare, populaţiuniî de la
fu n c ţio n a re a soc. co m u n ale da tr a m ­ 1197
w ay e B u c u re ş ti, c a r e fa c p a r îe in te ­
seriile. S'a întâm plat, însă, că hotarele ţării. g r a n t ă cu le g e a ' d e la 34 A p rilie 1909
p rin unele convenţiunî com ercia­ Toate aceste reduceri din a ş i c a re s ta tu te s u n t p u b lic a te to t în
„ M o n ito ru l Oficial.” ÎS o. 2l)7
le ce s’aü încheiat de la 1904 în­ doua categorie sunt eoprinse do
coace unele taxe. a su p ra produ­ ■asemenea în tr’un tablou anexat 2) I n caz d e n e a e c e p ta re a s ta tu te ­
selor fabricata au fost reduse proectului şi reprezintă o redu­ lo r, d a c ă a c c e p tă c a co m u n a B u c u ­
r e ş t i eă ră sc u m p e re p e p r e ţu l r e a l d in
sub tax a ce se prevăzuse la alcă­ cere aproxim ativă a taxelor va­ a c te şi re g is tr e , t o r te in st alu v iu n ile şi
tuirea tarifu lu i ca protectoare, m ale cu su m a de 1.343,748 lei, m a te r ia lu l so c ie tilţe i a c tu a le su b s titu -
astfel că unele industrii, u rm ând care a d ău g ată la sum a do 1 m il. in d u -se în to a ie d r e p tu rile o b lig a ­
ţiu n ile ei.
a plăti taxele asupi’a m ateriilor 619.438 iei, rezultând din scăde­
prim e, nu m ai sim t suficient pro­ rile- p rim u lu i tablou, d au o re ­ P e n tr u a p u te a lo a p a r te la a c e a s tă
tejate. ducere aproxim ativă de lei 2 a d u n a re g e n e ra lă , a c ţio n a r ii' v o r d e­
p u n e a c ţiu n ile lo r s a u c e rtific a te le
Legea pen tru in cu rja re a in d u ­ mii. 963.182 din care seăzându-se p ro v iz o rii la d ire c ţiu n e a co m p tab ili-
striei. naţionale m odificâ iîdu-se sum a de 204.072 lei, ce s’a r în­ t ă t e î g e n e ra le a p r im ă r ie i C a p ita le i,
acum şi adm iţându-se princi­ casa de la articolele cari până sa ü în ju d e ţe la a d m in is tr a ţiu n ila f i ­
n a n c ia re a le s t a tu l u i p â n ă î n z iu a de
piul că n u se vor m ai acorda acum erau acordate în scutire, 5 F e b r u a rie 1932.,
scu tiri de taxe vam ale pentru a r răm ân e o pierdere pentru I n sc h im b u l d e p u n e re i a c ţiu n ilo r 63
v a lib e ra reci pişe.
m ateriile prim e, este absolut ne­ S tat de lei 2.759.110. P ro cu rele se v o r d e p u n e Ia acelea şi
cesar a se face o revizuire a ta ­ Aicea.stă oierdere pen tru venitu­ a u t o r i tă ţi , în s ă p e n tr u B u c u re şti’ cu
rifului« v a m a l,'sp re a se pune în rile văm ilor, calculată asu p ra 24 o re lib e re , i a r p e n tr u ju d e ţe c u 43
concordanţă taxele a su p ra m a­ c a n tităţilo r im portului din 1909, o re lib ero în a in te de iz u a tin e r e i ad n -
n ă r e î g e n e ra le .
teriilor prim e cu taxele asu p ra va fi în realitate m ai m ică, d a­ Se a tr a g e a te n ţiu n e a d -lo r a c ţio ­
produselor fabricate.. că, fă ră să aveni în vedere spo­ n a r i a s u p r a d i& poziţiunilor a r t . 24,
2t» şi 27 d in u o u ile s ta tu ie .
In u rm a acestei revizuiri, se ru l im portului general, ţinem P re z e n ta co n v o care se v a p u b lic a
propun reduceri a su p ra m ai seam ă că Va creşte în mod sim­
p r in „ M o n ito ru l O fic ia l” , p r in „M o­
m ultor m aterii. ţito r câtim ea obiectelor reduse. n ito ru l C o m u n al” şi p r in m a i m u lte
Astfel taxele vam ale asu p ra In a fa ră de aceste m odificări, ju r n a le c o tid ie n e în tim p de 20.zile do
a s tă z i, la d zile de in te r v a l.
produselor fabricilor do ţesăto ri fiind necesare parcea?! comple­
şi îm pletituri de lâ n ă fiind rela­ tă ri în textul un o r articole, cari
P rim ar'al. Capitalei
tiv prea p u ţin protectoare, s’aü p â n ă acum au. dat loc la o m ul­
redus taxele asu p ra iâiieî, to rtu ­ ţim e do ephtestafiunî şi in ter­
rilo r şi asu p ra oleinei necesare pretări, s’a form at un a i treilea
( ä s ) D . D o lb z s sc ii
5 I a n u a r ie 193,2. No. 72.1—G3
Suferinzi te: ISCHIAS,
acestor fabrici. tablou, care n u cuprinde nici un
Pâslele şi ţesăturile speciale fel de reduceri. M ED IC S I C H IR U R G
===== şl IKMIflTISH
im p o rtate p;er,tru în tre b u in ţă ri
industriale, cari p â n ă acum, e-
raîx acordate în scutire fabrici­ L a export, în a fa ră de două
lor, s’au redus la o ta x ă aproape note ce erau necesare spţe a îm ­
Dr.A. BUTTER
DENTIST.—Specializat la Paris
f beţi numai apa minerală naurală de
F ő s t y é n
de statistică, întru, cât nu se fa­ piedica pe viitor diferitele con- Lucrări artistice, in ciur, cauciuc, — « ii conţinut de RADIUM —
b rică în ţară. testaţiuni şi reclam atiuni. Apa de m asă recreatoare, fără mi­
porţelan, etc. incomparabile ca so­ ros sau gust particular.
Oasele, copitele şi coarnele pu s o taxă. de export a su p ra fie­ liditate şi elegantă. ExirarJiunilc
brute de anim ale s’aii redus la răriei şi arm ărieî vechi şi asu­ absolut fără durere ’ Se găsaşta in toate farmaciile, tlrogneriiieşi ma­
o sim plă tax ă de statistică, fiind p ra târâtelo r, aceste m ă rfu ri gazinele de coloniale din ţară, în sticle originale
C a l e a V i c t o r i e i :Vo. 4ÎÎI
necesare un o r in d u strii existente. fiind necesare industriei noastre (vis-a-vis Iii Ateneul Român) ........ de un litru a 95 Irani » ......
T orturile de m ătase, c ari e- şi creştere! vitelor. Cónk.
od 9-12 ; 2-6. Dumineca — Depou genera! pentru Rom ânia: —
raü acordate în scutire, de ase­ 1102
a. m.
m enea s ’a ü redus la o ta x ă de m m m s t» », E M K m m
Din crimele ţiganilor BCCIJREŞTI, Str. t’aroâ 38- 9i9
statistică, a tâ t pentru fabricile
ce beneficiau de scutire,, cât şi
p en tru micile
cu su t şi brodat.
m eserii, pentru — O m o râ re a u n u i s o ld a i —
Am arătat, cum zilele trecute
ir . m m m 905
mm
Ju ta, abaca, forrni uni tenax şi
alte textile vegetale nedenum i- d. lO'Cot. 'Danie,lopol a arestat, în
te, cari nu se produc în ţa ră , calea Rahovei din C apitală, pa
s’aü redus de la taxele protec­ o femoo anum e Io an a V ăduva
toare la m ici taxe de statistică şi po concubinul ei Dobró Ţ iga­
Specializat la NEW-YORK

Mte preşedinte, eă m ă lă s a ţi să
-orbesc; nu putem vorbi am ân-
teul de odată. (Sgomot, a p la u ­
de). D. m in istru de rezbel zice
'a să se am âne discuţiunea ace­
stui raport, că a re să ia oare-
u r î infotrmaţiunl, să v ad ă cose
roate da acestui om , din Casa
Iotaţieî oasţei. Acest proiect,
Wor, a fost d isc u ta t în secţiuni
•i este venit la ordinea zilei dc
tä te a zile. D-sa avea destul
im p să cerceteze. N u treb u e să
in ă d-sa acum , c â n d acest xa-
>ort a devenit act public, să
oară în lă tu ra re a lu î sub cuvânt
le am ân are; existenţa acestui
■aport, ca un act parlam en tar,
ncă trebue să ne îngrijească,
ă e î tinde la schim barea uneia
Mu cele m al ilu stre p agini din
Parchetul de Argeş a ordonat
expulzarea din pretoriile autori­
tăţilor judiciare a lui O. Gr. FIo-
rescu şi Gh. Sergescu considerân-
du-î ca samsari de procese.
Contra acestei ordonanţe Flore-
scu şi Sergescu aii făcut apel care
a fost respins de Curtea din Cra­
iova.
Curtea de casaţie a confirmat
erî decizia Curţii.
---- --«> c a a w n r — — ■—
Centenara!
â n e x i r e i B e sa ra sie T
la ş i, 18 Ian u arie.
In vederea serb ărilo r pen­
tru centenarul. anexărei B asa­
C unoscutul au to r al calenda­
ru lu i astronom i c, d. Adolf Rich­
ter, din R iga (Rusia) s’a adre­
sat acum câtva tim p colegului
n o stru de redacţie, d. Victor A-
n;estin, secretarul societăţel a s ­
tronom ice rom âne din B ucureşti
şi redactor al revistei ..O rion“
rugându-1 ca să facă o anchetă
dospre to t ce s'a. lucrat, p ân ă a-
cum în statele ortodoxei afax-ă de:
Rusia), privitor ia reform a ca­
lendarului.
D. V. Anestin s'a a c h ita t în
m od cbxiştiiiieIds de această sax-
cină şi s’a ad resat pen tru acest
scop institutelor astronom ice
diu B ucureşti, Atena, B elgrad şi
Sofia:, Din inform aţiim iie p ii-
niite d-sa a făcut: un studiu isto­
9-12 şi 2-6. S f e .S a r « 1 7 4
şi p u ţin fiscale. nul, im plicaţi în tr’o crim ă.
C rim a aceasta s’a făp tu it în
De asem enea s'an redus taxele
la to rtu rile de bum bac de orice ziua de 1 M artie a n u l trecut, pe
fel, a tâ t p en tru in d u stria m aro, terito riu l com unei M ihaleşti,
cât şi m ai cu seam ă pen tru m i­ jud. Vlaşca,.
ca industrie şi pen tru in d u stria In acea zi, un soldat, M arin A .V
Păduche, din reg. 4 roşiori, a ■Atragem ateiiţiunea jucători­ spute ,s
ev re
ţinnî,puro i,suc
casnică.
fost g ăsit o m o rât cu lovituri de lor Loteriei Privilegiate pe clase AMALIZS «E URXTVZ ....... gastric,fecale,diftérié.
P a sta de sdrenţe, colofoniu, cu ţit şi ciomag, ca la vre-im chi- a Regatului Român, a căror nu­ şiorî-c
ea nalizăm e­
cryoli.ta şi pietrele de îiiăcinât, lom etru ş i ju m ătate d ep ă rta ră mere nu aü cşit la sorţi la trage­ Cercetarea sijîSisulm în sânge (Wassermann) şjd icală
,s ee xecută
pe ..cari fabricile de h â rtie le a- do 'comună. rea clasei a 2-a ii carl : 4°reso a in cel mai bine instalat
veau-scutite, ?’*<» redus do ase­ Aü, făcut 'atunci cercetări a d ­ continua sâ joace aceleaşi, nume­
m enea la taxe m ai m ult dc sta ­ m in istrato ru l plăşei care, sta­ re, că trebuo să ceară reînoirea LABORATORUL CHIKI100-MEDICAL
tistică. ' bilind că om orul a fost făp tu it
F ie ru l b ru t şi la m in a t, pre­ de un a lt soldat, ţig an u l Iancu
pentru clasa 3-a colectorului de
la caro aâ cum părat clasa 2-a şi
llr . G H . D U M JT R E SC U
Sir. Câmpincanu, JS'o. 42, (colţ cu str. Luterană,
cum şi celelalte m etale comune Ilie, din acelaş regim ent, s’a aceasta înainte de 24 Ianuarie So trimite la cerere vase sterilizate pentru strâns urinî, spute, difterie, etc.
necesare tu tu ro r in d u striilo r dissistat şi a lă sa t afacerea po (ii Februarie) 1912. 1102 TELEFON 34 38.
m etalurgice şi m eseriilor s’aü scam a parch etu lu i m ilitar. P a r ­ Dacă jucătorul nu va putea ob­
red u s în vedere .că. m ulte artico­ chetul m ilita r continuând cerce­
le fabricate din fierărie au fost tările, a m ai descoperit că solda­
reduse p rin convenţiunî sub ta ­ tu l Ian cu Iile a av u t dou-î com­
ţine de la colectorul sau lozul
clasei a 8-a până la data sus in ­
dicată, trebuo să so adreseze Di-
...BANCA MÎLGOV“ M 0 R J I jI m

storia n o astră naţio n ală. Ase­
menea, ra p o rt n u treim e M a tin
a t fă ră d isc u ţie ; el trebue ani,
liţpt, sp u lb erat p rin «li&cuţio si
irobe. (Aplause).
De aceea, d-le preşedinte vă
p g să-m i d aţi cu v ân tu l iu clros.
io prealabilă, cum surit înscris,
lupă ce se va citi m ai în tâ i ra-
)ortul.
D. Cuza: d-lor deputaţi, In
irm a cîeclaraţm niior d-luî îni-
listru do rezbel caro v’a ru ^at,
ă ră a lu a iu considerare pro­
fetul de lege pro p u s de noi, să
unânaţi discu ţiu n ea acestei
hestiuuî p ân ă cân d d-sa >a
erceta drepturile lu i Grigoro al
-ucăî, cö, ra p o rto r ai acestei
egi, şi ca p ro p u n ăto r al ci. vă
op;_ca, fă ră do a respinge acest
rroiect de lege, să a m â n a ţi dis,
uţiunea şa p â n ă când d. iniins-
m de rezbel se va ro sti a su p ra
(rapturilor ce are Grigoro * al
Aicăi do a i se acorda o p ensia
Se pune la vot închiderea dis-
rabiei la R usia, zoinstvoul din
Kişixiău a h o tă râ t să facă o m a­
re m onografie a fam iliilor de
boeri moldoveni d in B asarabia.
A ceastă m onografie va avea o
m arc în sem n ătate p en tru nea­
m ul rom ânesc, fiind vorba ca
ţa ru l să acorde lib ertatea dc a
sc oficia serviciul'religios in l i ­
sei'icele ro meines ft in limba 'ro­
m ână.
Dc asem enea se va preda in
scoli lim ba română.
S'a interval)it la P etersburg,
do către fru n ta şii r-o-mâni din
B asarab ia ca să se înfiinţezi) un
tren expres •■care să facă In 2
ore d ru m u l KişinăQ-Iaşî.
Protestarea o&şleîdja Bârlad
, B ârlad, 18 Ianuarie..
A stăzi, la o ra 3 d. a. u n nu-
m ă r -mure tio obştenî s ’aii intru-.
n it în casa p ro p rietăţii pentru
a p ro testat co n tra proiectului do
lege depus, de sen ato ru l Oprişa-
ric docum entat a su p ra fazelor
p rin caro a trecu t reform a calon-
d aru lu î Ju lian în aceste State.
Acest studiu, red actat in lim ­
ba franceză a fost trim is d-luî
Adolf R icher la Riga,, care-1
publică acum în calendarul săii
astronom ic ce ap are în lim ba
germ ană, de m al. bino de 20 de
ani. •
F o arte interesante su n t datele
clin acest studiu privitoaro la
reform a calendarului în Rom â­
nia, de caro m ai în tâ i a fost
p ătru n s, Dom nitorul A lexandru
I Cuza,
C?0Til âSm îÎI BSNâSE!
— Pe ziua de. 1$ Ianuarie 1912 —
Dunărea scade la T .-Severin, Giur­
giu. Cernavoda, Hiîrşova, Galaţi
şi Tulcea; în celelalte porturi
(jp.şj. p ,
IV A t ' STKO-L NG AMIA
Pas sau . 182, Linz 129, V iera
119, Budapesta 120, Mohács 233,
xele protectoare. plici pe F lorea Ilie, fratele său, rocţiunei Generale (Str. Mafci d in
Do asem enea s’aü redus m ai şi N eagă Florea Ilie, concubina, Miliő No. 7) caro, conioţm § 3 al. caută pentru angajare imediată GĂSESC OCI P A Ţ ÎIM
m ulte taxe a su p ra produselor acestuia. Iu consecinţă, gusin- planului regulam ent, va lua mă­ A JL T O li-C O A T A IM L la jîtsialare de mori ţărăneşti, A
chim ice ce n u sa fabrică in ţa ră du-so complici civili, p-arciictul surile cuvenite. c a re s ă în d e p lin e a s c ă e o n d iţiu m le :
11 să íie román. se adresa la Agenţia de Publici­
şi cari su n t absolut necesare fa­ m ilitar s’a desistat şi a trim is u- Reclam aţiunea 'trebue să fio 2) a b s o lu t a l u n e i şcoli co m e rc ia la ■ tate ISIDOR A. STERN, str.
bricilor existente. faceroa Ia parciietul trib u n a lu ­ însoţită do costul în .n u m e ra r al s u p e rio a re .
iSmartiîm 4 (Hanul Ghermani).
Un tablou, anexat proectului' lui Vlaşca. clasei a 8-a şi do lozul elásol a s ä i i s a tis f ă c u t le g e a r e c r u tă r e î.
13q8
cuprinde articolele eo so propun In stru c ţia acestui trib u n al n u 2-flw
4) s a lie s ă n ă to s
R e fle c ta n ţii c a r i în tru n e s c a c e s te
pen tru reducere, în vederea mo­ a găşit destule clemente de pro­
dificării legii ,p en tru în c u ra ja ­ bă contra com plicilor civili şi,
rea in d u striei naţionale. fiiad-că nu era de com petenţa
.1oaie aceste reduceri, dacă lui să cerceteze po un m ilitar,
D i r e c ţ i u n e a G e u e s - a l»
a loteriei privilegiate pe clase
a Kegalulrä Român
c o n d iţiu n î, îş i v o r în a in ta
D ire c tiu n e î B ă n c e î M ilcov,
o fe rte le
a r ă tâ n d
e ta te a ş i p r e te n ţiu n ile d e s a la r.
1865
provincie, tânăr, harnic, parfoct
fiirector de bască
lu ă m de bază com erţul Rom â­ s'u dssistät şi a trim is dosarul
niei pe an u l 1909 (ultim ul publi­ ia înCasaţie,
cat), reprezintă pen tru venitul
văm ilor >o pierdere aproxim ativă ■tând’
ca să se pronunţe.
a lta Curte de Casaţie, corce-
actele- şi văzând că in stru c­
ţia civilă nu găsise p ro b e . sufi­
Drill 1. PAîiîlOX Elevii ds liceu contabil, garanţie, cinstit, vÂeşta
schimbare de post aceiaşi calita­
te, eventual procurist la o ban­
consuUaţiuni de b o a le n e r v o a ­ d in C a p ita lă ş i ţa ra în tre a g ă că mare.
da 1.619.436 lei. s e si m é ttta le . E le e tr o te ira p ie să u rm ă rea scă re g a la t revista Adresa la ziar subdirector.
Cu aceasta ocaziunc s a cre­ ciente co ntra coni<plicilo.r civili, de la 8 — i p. /;(. 1319
zut de cuviinţă a se. face unele în â d at >> ju risp ru d e n ts specială, V I A F A R A de sv b d irecţiu n e a
S T R . POLONA SÖ
reduceri de taxe a su p ra unor sivsăicin ân d eu in stru c ţia exclu­
articole de consiunaţiuno şi a-
su p ra un o r articole necesare a-
n u m ai pe parchetul m ilitar.
Ce s’u în tâm p lat în să ?
d -lu î C. D anii, dc oare-ce in
cu râ n d a ceastă re v istă va a-
m f m m
gric uitării. D. loco;. Danielopol, caro, a n u n ţa u n m a re concurs m ojia TIA-MARE din jud
Taxele asupra, cailor, boilor, depus o m uncă co lo sală.iu sta ­ llom auafi, 1500 pogbaue
vacilor, etc., c h ia r dela alcătu i­ bilirea crim inalilor, a reuşit şă
aresteze po toţi complicii solda­
Cu valoroasa premii in Sasi prima calitate. Doritori» sc
rea tarifu lu i vam al, n u e ra u des­ tu p e n tr u acei elevi cari vo r ră s­ vor adresa la D. H. Fandft-
lu i lan o u Ilie, în n u m ă r de
tinai c a răm âne aşa. Noii; ud p u n d e m a i m u lţu m ito r la ches­ ţeanu, Dionisie 40. Bucu­
cerută reducer ta lo r p rin nici o cinci şi anum e : Ioana Văduva, raşi!. 1369

-uţioi şi propunerea dc am âna-
e.
Sc admite. (Sgomot, profes­
ări).
D. B. Ştcfău c&cu-jpelavranceă:
lea ce faceţi d-voastră este ui;
ibuz do putere. (Sgomot).
La redeschiderea şedinţei, te-
oliul presidential o ocupa! de
1. g en eral M anu, preşedinte.
ii. C. I. Stoicescu : Cer cuvân-
ul in chestie do regulam ent.
D. Preşedinte : Aveţi cuvântul.
n u pentru, desfiinţarea Casei ub-
ştieî. A p rezidat P a u a it Neacsu.
Aii lu a t cu v ân tu l obşieniî Bră-
escu, Zam tirescii. Conduvaciio,
(..onstantiuiu, Grigi.uc Vasiliu
deputat, Boxitaş preşedintele ob-
s. tier şi avocatul Dorin Bimipnes-
cu, toţi în d em n ân d po obşteul
la s.oiio’ari'te.ie p en tru re u şita k a ­
pó cala pac mie a. S'a h o tărât
n-iniitoroa unei delegaţiuni la
B ucureşti, _com pusă din Bouta.ş,
Rally şi Bimiouescu, din comite­
Sémiin 183, Baziaş 160, Orşova
188
IV ROMANIA
Apele aü urm ătoarele cote în
centim etri iu raport cu eHagiul:
T.-Severiii 108, C alafat 185," Be­
ch et' 113. Turn u-Măgux-clo 110,
Giurgiu 339, Olteniţa 450, Călă­
raşi 281, Cernavoda 223. Guru-fa-
loiuiţel, — B răila 230, G alaţi 182,
Tulcea 65.
Se eaSâ"
tiu n ile -c e l i se vor da.
c.euvoiiţUinc de com erţ, urm ează m am a lu i Ilie, F lorea Ilie, fra ­ J u r a ţi care va decerne p re­
a sc face acum , în tru câ t ta ra tele crim inalului, R ada llia, sora*
are treb u in ţă de aceste anim ale, crim inalului, T udor Ţiganii, m iile se v a co m p u n e d in pro­
’laxei« vam ala c su p ra m irului, concubinul acesteia din urm ă, fe so ri secu n d a ri.
slănineî şi n atu re! de poiv., re­ şi N eaga F lorea Ilie, concubina P r in u r m a r e , liceen ii cari
prezentând 70 iu su tă şi y;î hi fia tel ui c r imi n a lui ui. vor să, concureze la aceste p r e ­ o presă uzată în bună stare, de
rntă din valoare, serves,: num ai O rcetân d u -Î şi •confmutân- m ii să citească r e g u la t: 15/20.000 cărămizi pe zi.
la scum pirea traiu lu i; de aceea du-î po cel crestaţi, d-sa a reuşit'
s’a ü redus ră m â n â n d încă des­ să capete m ârturis.irl de la ci, a-
tul de protectoare pentru produ­ rătâiîd singuri com plicitatea lor, „FLACABA“ Răspuns po adresa *LEON EB-
NKR fc Co., Galaţi. 1848

Citiţi, astăzi', jQl

p . C. 1. Stoicescu: D-lor. in ­
i' u n m od cu totul n ereg u lat si
irecipitat s'a în ch is discuţiunea
tu l obŞtiex, şi 15 obşianî, în
fi" •íj to cu Grigoro Vasiliu, ca
1. in terv in ă pe F CC
s u p ra u n u i proiect de .logo m ut
tó im portant, ce şe adusese în
drept do a opri vi rea ai
proiect dc lege.
sele indigene. cum. prem editaseră crim a ca. să
De asem enea s’au redus ta­ jefuiască pe nenoroci]ul soldat
xele exagerate cc su n t acum a- caro avea us-uura lu i 12 Li.
D0CT03 Be vânzare
;i¥ @ s e lia ”
supra ceaiului, cafelei şi suroga-
elor de cafea.
Ii; fa ţa ' acestor m ă rtu risiri, d.
locul. Danielopol a m enţinut în
T axă de 2<)JeI la vagon asu­ stare d:> aresi pe cei găsiţi vino­
W w THEOriLEáCŰ; I Georgeil. Fischer casele diu strada Séf. loan-
;\c»u 16, strada Patria 16 şi
Sepcavl 5, Doritori» se vor
p ra lem nelor de foc serveşte nu- vaţi de d ui şi erî i a in a in rat IBoaîc de ochi şi urechi adresa d-luî A. G, GRIGO-
KOV, strada Dalelor 65.
fMâî ia « c ijţp â tsâ k j uistyv isio se • p h il'm Strada DOAMNEI No. 27 I 4357

l
 O C m A K IV B l
—Prime!iistitBt dBostiei medlcală-
aentru aÎÂg«rea, coaapunerea şi pro-
curarsa de O C H E L Â R f, sub direc­
ţiunea ştiinţifică a d-ltii
Br. George D. Fiseher
S ir . D oam n ei 27 , T e le fo n 2 7 /3 0
Consultaţiuni fără plată anume
pentru alegerea de ochelari
tîrefa Triiiufiaîulni ilfov secţia I ca N aţională Camera D eputaţi­
E X T R A C T
D. E m i l : Vespremeamx domi­ şi aproape toate Băncile şi insti­
ciliat în str. S pătarului' 16, a bé­
rű i acestui T rib u n al cu pelittn- Având SOcamere la faţă
n ea înres;. la No. 234-92 dtn 20 ca preţul de lei 3 inclusiv
lu n a Decembrie a n u l 1911 să fie
divo rţat de soţia sa, p entru m o­ B eleai S e te i cu p en siu n e cnm-
tiv de in ju rii grave şi rele tra ta ­
m ente a copiilor.
Din această căsătorie a- mzol-
ta i doi copil şi antume E m il • şi
Elena.
Soţia 35ii are a w ra ct rram al
prafe&îiîaea s a de p rofesoară do
piano.
T e n n e m d în fă ţişă re î este fixat Antreprenor al Hotelului Minerva
poiitro ziua d e 23 Ia n u a rie 1912.
Grefier, D. tonesen.
Des, No. 3059 din 191L
Se cau
ujol ■ v o ia jo r
s lu e iin tr o d u s l a i n a g n z i n e t o
«ie o o lo u la -îe , c u s a l a r t l x ' l.eV -•-» Specialist di ii PARIS —
ş i d iu r n ă , t e i 1 0 p e /.i.
p iu » p r o c e n t e . A s e a i l r r s a S in a ia S fin lilo r No. 1 7 . (Haj I)
f * ă a r s i i b î « F a l t r i e ă 1 5 5 » , Consultaţii 8 - 1 2 â.tn. şi 1-9 p. m
52S0
GAJÜLESCU BULGUUIU
l i p n e a n l 5 î . — T e l e f o n 1 /9 Specialist de Ia clinici!®' din Paris şi
Unicul magazia în ţară engroa-şi
detail «si preturi eftine : Lenajuri.
Mătăsuri fanlesiuri. F ranjuri.
C arm turi. Pene, Flori, Crose, Co­ —
roane şi Dccaraţiuvn. Domiciliul
rus. Noapte* se poate snna la sone­
rie. ■ 5279
Epitepsia
ţBOALÂ COPIILOR)
s ită E suvgerilc pe*canslol a d u im
Cum sa poale evita şi vindeca d eß r.
Wte traistă de doctorul Cnziner, m u ­
t a ! tot în Cale* Moşilor No. 139.
S ur. I . S T E O E
Foarte numeroase mulţumiri publice S tra d a amstiţiss, «8; » « c e re ş ti
din partea suferinzilor.
Preţul unui exemplar trimes franco
Tratamentul specialii",1.’“
surf) al coaielor lumeşti, al neputin­
rigurooMă a sihigeiuí pent mi sifilis.
ţei bărbăteşti, al trájaflor, al pielei, Se102i
î ai oprirei periodului Consul Uţ.inni
10-12 şi , 3-6. Corespa-ndeajă. 5085
r*p* pontra erl-
% î P I T <* boală iă saü
sah scoaterea.
*t
X i I I t i 8 >««1 Dinte fără du-
v *-»*-»«-» r e te . ta PoPclinie»
TAMADUIREA
An — CAI,IHA HAUOVlül, —5 ,
Htsúreí prin Sütetett- Vodă i
vsad stó, radical, reped ft, fără durere
N e p u tin ţă , O n a n is m , S i f i l i s ,
S o a i e l u m e ţ ,« ş i d e F e m e i
Spătăturt. Pansamente, Vaccinări,
îttjecţismi eu Mercur, SuAUmai,
E H R L IC H - « Ú ş. «l,
Sa aftkă. nraiamanîoS ori-eăx«i.d»«tei
aD X JS T Ţ X
m &eoi,.«a*urătă, se plomueati, •» ptta
, «* presările ©ele taal ftvaautgioaee
f Liberează uertlH eate m edicale.
A aachii p â r ă la o r a 19 s e a r a
Gerespondeasti tcm provincia. 5147
IASCA MjCJMSTI
(fea Br&arerff tfU a Mani Sn. Anton)
Str. HaW er Ho. 17 ţi
ateh» ______________
8». Csral Ho. 74
' P r i m e ş t e s u r e f r u c t i f i c a r e , (din pro- boaielc;
Tsîefoxt 1 6 $ (viitcie prin poată. T A L E , IN T E R N E -s i S I F I L I ­
Pe Livrete de Economii
bani dala, srassa <ie 50 bani până la pra sistemului nervos.
îOCOO (zece a ă ) lei şi plăteşte siigur
«*# (pease!». sută) pe an dobânda.
Rftsiifctnree, econom iilor ş i a doiiiia-
tilor lor ae fate la cerere
Avantajos pentru Membrii «.Henrire, Biserica Batiste.
*i Corpului didactic, meseriaşi, iunc
ţionan cávili şi comerciali, oieri din
«•arsurile interioare şi superioare, per­
sonal d® sendciu de tot teluL,s>tr&in şi
P rim eşte spre fraetíficar« on-c® Nu pierdeţi vremea : mergeţi la :
same de bani pe term en flac. Condi-
vinnile pentru aceste depuneri vor face
obteűíní unei convenţinni specialeţcând
termenul eete pe 3 ană 8x, plăteşte 7%
(seanţe iá sotă) dobândă ţie an.
Gapâtsliştil carii doresc a-şi mări ve- faţa oOceruluî stăreî civila), urni» se
aitai, plasând asi-fei banii lor, pot vindecă repede, sigur si fără durere,
ischimba boauril» şi aeţiunîle lor toate boaieie secrete (itnneşlî). cela
'-Mar aci po curaaî publicat in Moni- vechi şi cela noul. Intţarea discretă.
1«rul Oficial.
Scontează cupoane. Cumpăra şi
vinde ori-ee fel do efecte si lozuri din
ţară şi străinătatA. Gratuit c-auUilozu-
i'de stsăiaeşi etVetaie eşiLe la sorţ.
Avansuri de bani 8% pe an iu orice Losreal al facuiiatei de medicină din Paris
ral de combinaţii asigurata în Ipoteci în
riUtgBl l-ia şi magul Il-lea ‘ po mo­ 6822 Specialist pentru
şii caw casa. erúnéste spre încasare
votiţfi piătibiii tn HucseeşU şi pro­
voc». Se tnsăwineszfi ct» încasarea «ie N as, G al «şi U rechi
?i executaree îa toată ţara a poliţelor
sarticulanlar, c*m împrumuţi bani Calea Moşilor 97, coiţcu str. Sfin-
pe poliţe. 50DD ţilor. Consult 2—6 p. m. T>4ef 2/81!
Boalelecaaaiolnl şibăşicei ndiilni VINUL TONIC
BOALELE SECRETK
......... (slfîlitiee) 1>
BOALELE d e FEM EI
trateăm radical p rin procedee
proprii electrice şi naturale, ia
itstitsîai medical deFisiolerapie
Or. Evanghelie Pass«
Bueureţă,—S tr. S f ■ tin e r i No. 30 şi coaje china, asoiiate cu gli-
Telefon 30f65 4717 rerofosfatete şi Lecitiua care este
Í 0 H T A T E S E K Z & P O a a i â adeociază mult m ai uşor ca ori
SOSE „PK 0E 8IX “
ÎN C Ă L Z IN D
PEfEOL
8 0 m e t r i cub* 2.59 Leî.
tenie depetrol
MINIMAL
c o s tă . a v W Â a i
:t£Ka LEE 2 0
Se garantează
funcţionarea
bună
L& Marale Magazin de lămpi,
sobe şt articole de MENAJ
W.LlttmannS-sorI.WAPNEB
Bucureşti, Calea Victoriei 61-63
SUCURSALA
73 Str. Lipscani 73 (islaţa Lspéiesl)
C X -rea
C E R B II
de se în Jţ
care
(toarce odată ia 6 b j . î
UE sau o PEN D U LA î
l, (a ceasornicăria
S I N G E R
t Str. ßsräpei 21
wjcurtiii
S’a »5SCBIS
AI A B E L E
Hotel CONCORDIA
S t r a d a S n iâ W la n , N o . 51
BUCSSEŞTI
Reînoit cu tot confortul modern.
Mobilier nou comandat special.
Lumină electrică, telefon, băi, o
m inute do’ Rulatul ju stiţie i; Ban­
lor; Casa de Depuneri; Poşta Cen-
.trală; Adm inistraţia Financiară
tu ţiile Financiare
lumina
p lectâ, c a p re ţu ri m odeste
Se închiriază de asemenea odăi şi
apartam ente cu Bana
WST B U F E T
Antreprenor l$0ŞGN
Vechiu Restaurator, Hotelier, fost
890
BOALELE LUMEŞTI
(s ifilitic e )
v in d e c ă r e p e d e ş i ra d ic a l
808
i r C0BU.0VICI
Berlin pentru
Boa le ie si operaţiunile de
N A S, G A T ş i U R E C H I
Iîronoho-Esol agoscopio —
S tr. Tudor 1«ladirnirescu Sli
Consnltatinui 3—G p. m. 1073
P. S. Lnnî, Mercurî, Vineri de l.i
Ji — 1 2 a. ni. consultă U sanatoriul dr.
Gerota.
BLENORAGIA
rîe autor I leii. Nn se I n m itte n rani-
bnrs. T)t» asemenea se face şi an ol >~a
primeisu. ţi, tratament«. Tel. ül/î*5.
_________________________
SANATORIUL
DE CHIIUR61 E
D o c to ru l GKROTA
Oel mai m ars şi maî complect
Sanatoriu do Ohirürgíe din ţarâ-
Speeial construit ykîixtrii boálele
«hirurşrleale. ţţeniui-iirmare, bouln
de femei, «aceri şi venerients. Cu
2 săli tte operaţie, 2 săli da pan­
samente, razele Röntgen şi toate
aparatele şi iu strum entcle nece­
sare operaţiunilor generale şi spe­
ciale. -.
T ratam entul sifilisului prin in-
jecţiuni intravenoase cu medica­
mentul Erlich (606).
Bulevardul Ferdinand No. 48
Telelőn 1/44 1311
Br. A iflrei A. A&touia
medio secundar ai d-luî p ro feso r
Öjr. O bregia.dăconsultaţiun) pentru
NERVOASE, M EN ­
S U L eu maniieslajiuni;« sai» asu-
- ELECTROTERAIME —
C onsuitaţiim i de la 6 -— 7
Strada Chilu (Crinului l i lămpi
1328
Al! păţit-o, Domnilor ?
A v e ţ i b o a l e s e c r e t e (lumeşti) ?
Policlinica „FORTUNA"
No. 5, str. Cavatil-Vechi 5, (drept in
N o t a « b i n e « d r e s a : 1061
Dr. L. Mayersoim
Elev al profesorului; Scbileau
B O A L i: s i O P I i H A T t U M
cu kol.a, coca, glice-
rofosfate, coajă de chi­
nină şi ieeiLină,
p r e p a r a i «le
Victor. Şeorgescu
Farmacist-Bueureşt
Principiile conţinute" în kola, coca
o substanţă organică fosforatu sä
cari alta substanţă anorganică
dând rezultate foarte bune în
contra Neurastenici lipsei de e-
nergie, insomnie, lipsei do voinţă
datorită surmenagiuliri, ameţeleT,
lipsei tio poftă do mâncare. Fl,>.
conul maro 4 .Leî, Flaconul mie
SIROPUL TONIC conţine ace­
leaşi principii ca şi vinul Tonic,
preparate în sirop; so recomandă
persoanelor opri to de vin.
— Flaconul, 3 1.ei —
Aprobat de unor, consiliul sa­
n itar superior.
Se găsesc ia toate Farm aciile
şi Drogueriile.
Depozitul general la Farm acia
„FLORA“
Bucureşti, strada Apolodor fi.
>173
UN « b \ S lilt A T I*
ADMIR AHIl.
1* CEAS ANKER REM.
de AUR JLORIÄ1
in loc numai ő i ;»"
de lei ei » 3 á g ci
28 rf TÍ
Mfs
Numen id H• Sa irimetB prin ramBur_s
La o comandă de o bucăţi odaia
sn trimcle nn ccas gratis
E x p o r t \.;-N«)í,l> \ \ Ivl.S^.
W i e n « :t 1‘o s tfa c l» l ü 5703
Crima k la M arcata
— UN ALIENAT MOARE IN
URMA MALTRATĂRILOR U-
NUI GARDIAN — ZIUA 111-a <at 'să creez® o aln rasferă în a-
Univers» I> P K O V I ^ ’G Î K
al z ia ru lu i «U niversul»
U n fant. do o extrem ă g ravi­
tate a fost a d u s cri du p ă arm&zl
Iaşi. 18 Ian u arie 1312.
P e n tru m enţinere» ordine!, pre­
c. eşl. proces. Fieleveazâ că ntci P U L U N Ő . - O i m b u n d -1
d. lo rg a, cel real in tim prieten neC AlaM cinematograf, cu. un revol
la cu n o ştin ţa ..parchetului" «tio că­ şedintei* o, luaţi a?f f i m ar IrcHn- á l d-luî Cuza., n ’a g ă sit de cu­
explozie. Sunt temeri că nişte tre direcţiunea ospieiuiuî Măr- viinţă să d e d a re , p rin scrisul ver încărcat. — Dementa Sita L>
3in tară *i m ăsu ri de pază.
ingineri şi personalul din came­ cu ţa. Un alienat, anum e Ion ■Azi u rm a i? se judece proce­ säü , că acu»aţiuaea d® fd a g ia t pescu, ZÍ3 a luî Arou, a venit <
Búzán, 18.—Comerciantul N iţâ
ra m arinelor, unde s’a. produs Ciobănit, n m u rit c ri dim inea­ su l in te n ta t ide dr. Goldenstein e neîntem eiată. D. lo rg a n’a p u ­ cinematograful Regal, înarmate
Ştefăceseu, despre care am spus
explozia a u fost om orâţi. P â n ă ţă, în in firm eria copierului, în tui. să ia a p ă ra re a tovarăşului' cu un revolver, încărcat eu doiri
gloanţe, ceT ţinea atârnat cu c
acum a u fost scoa-sc 4 cadavre, u rm a loviturilor suferite de la d-luî A. c . tîuza. d a r din cauză Säü.
astă-noapte că-şî-a dat foc, a. mu­ a căro r identitate n’a p u tu t fi g ard ian u l Ion Jüguream x
rit azi, în urma unor chinuri Im ed iai aü plecat la fa ţa lo­
că procesul Cuaa-Socor rut o D. Socor relevează apoi con­ panglică de gât
încă stabilită. Aü m aţ fost scoşi încă term inat, a fost a m ân at dur tra z ic e re a 'îa declaraţiu n ea d-luî D. comisar D. Ionesco, care s>
groaznice. cului cl-niî judecător de in struc­
l i g rav răniţi.
ţie B ndiştcam i şi p ro cu ro r Mi­
oteeiit. GoS'deri.şteiu că i-a r fi făcut u- al ia vn sală. băgând de seamă a
Craiova, 18. —• B ijuteriile fu­
Lipsesc m ai mt.ilţî lucrători.
sir. spre a face ancheta, în
O cerere a d-lat preşedinte licîe traduceri din nem ţeşte c a ri ceasta, i-a "luat revolverul, dan
rate bogătaşului Ştefan Marincu,
S u n t tem eri că aceştia au pierit
cursul căreia s ’a stab ilit urm ă­ D. preşedinta Stuarea. ţin â n d figurează tn bro şu ra sa. . O ru ­ du-î’l iriiiţioî descărcat.
în flăcări. .scamă de atm osfera în cărcată şine u n iv ersitară“, coriíirázka-ri Ea a protestat, zicând că I-a lua
primarul oraşului , C alafat, au N ürnberg. 1S. — F abrica în toarele :
fost- găsite în Bulgaria. Ancheta în care s'a desbătut erf procesai, c a ri dovedesc că afirm aţiunîie síi se apere de lu p t
caro s’a produs explozia este o cere cu in sisten ţă ca părţile ce d-luî Goldenstem s u n t neadevă­ Uu amănunt curio* : Aeeasti
P oliţaiul Dragomir şi eotnisşi- tu rn ăto rie şi fabrică de m otoare, Ion Ciobanu fusese dc scurt dementă ara peste 40 de. pisici, p<
rul V. Dinescu, trecând la Vid in su n t în ju d ecată să evite orice rate.
timp in te rn a t şi, cran nu era on
in Bulgarin, aici împreună cu ju­
care lucrează şi pentru cunoscu­
nebun violent, în unire cu alţii,
în tre ru p e ri şi orice acte cart D, Socor u rm ăreşte apoi pas cari ie îngrijeşte cu adevărată o
tul şan tier do vapoare dc. râzboiu tear d epărta idela fondul proce­ cu pas pledoaria d-luî Cuza ei vtevie.
dele de instrucţie bulgar Petrof, „V ulcan“ şi alte şantiere. tă ia lemnele, necesare ospiciu-
aii făcut ,o perehiziţie la domi­ sului. meciul, său do a se a p ă ra do a-
ciliul bijutierului Coefî.
F ăcân d explozie unul din m o­
toare, care era tocm ai g a ta şi
luî, su b p aza gardienilor, cari
ers u în să rc in a ţi să supraveghe­
Continuarea pledoariei «Mtiî
Caza
cuzaţia do p lag iat şî susţină- că CALA BASC
tocm ai <L Cuza este acel care s’a imprudenţii. — Locuitorul S tai
Impv-p-aft dir
A utorităţile aii găsit luata bi­
juteriile ascunse în tr’o magazie
u rm a să fie p red at unei comisi­
u n i a şan tieru lu i «us-anihuit,
ze po aceşti nenorociţi, cari la un
m om ent <dat a r fi p u tu t s ă devi­ D. profesor Cu2a îşi continuă servit de falsificări, in sin u ări, X. Diu, aflâ-TuăSu-ÂO te nuntS îr
a lui Coeîf. pledoaria începută vrii, c.crârul m istificări, etc., spre a m asca a- P I pviui. a descărcat m aî muU«
bucăţile de fer an ucis imediat nă periculoşi. scuze d-luî preşedinte dacă cum ­ dcvărul. focuri de revolver.
í lucrători. Alţi 5 aii m u rit în Acum două zile, după term i­ va are vreo răspundere în uneia Mai departe d. Socnr susţine Două din p mac file aii lovit p*
G alati, ÎS. — I .ucră.tonil de narea lu cru lu i, toţi aceşti alie­
tim p ce au fost tran sp o rtaţi ia din. incidentele petrecute cri. că d, Cuza. şi-;», însuşit şi siste­ locui torul Andrei D iadlua îi
m anevră Stegarii Gb., de fal din spital. Vreo 10 su n t grav răniţi naţi aü fost cofid'iiş! ca de obi- Se m otivează în s ă prin atacu ­ mul de gân d ire a l luî G ustav Itraţul rixept şi pe fem eia Dumi
Independenţa, a fost aseară tă­
iat de treu în. g a ia Bărboşi.
N um itul in trase în tre vagoane
saü cliiar pe m oarte. Ca prin
m inune m em brii oomisiuncf şan­
céiü tn ciunereb! lor. De odată
Ion Ciobanii, fiind cuprins ds
m ari d u reri de stom ac şi v ărsă­
rile şi loviturile ce i s ’ai.j dat. a- von Rn.bcring, deci nu poate fi tm St. Stoica. în m ax ilaru l dre.p:
tă ia tim p cu lea-credinţă. vorba, dc o rig in alitate nici in ;v adrobind ii-t-L
să, dnslege u n vagon dc restul
trenului. Din cauza zăpezei alu-
tierului naval „V ulcan“ aü râ-
roa.s ncat.inşî. Din 20 de lucrători
câţî erau in sală num ai 4 au ră ­
tu ri, s'a trâ n tit jos po duşurac-
!e şi a în cep u t să ea vaite.
‘E o datorie & mea, zice ui. Ca­ cei sistem dc gândire.
za, către fam ilia m ea, către C-
Item ei a fiind rnaay g rav ră n iţi
In publicul din fundul săle! a fost tra n sp o rta tă la B ucuraşi
niversităţi, Academie şi prietenii se produc m urm ure tn m ai tinde a biiâi In te rn a tă tn tr ’u i
necâiKÎ. a căzut cu capul po şine. m as în viaţă, d ar şi aceştia s’aii S 'a avizat In g ra b ă intenden­ mei de idei, ca să oem asepe ca­ frmlte rân d u ri. spital.
T renul punându-se î n _m işca­ ales cu răni destui do grave. tul ospieiuiuî, care a dispus lom niatori. D. preşedinte chiam ă dc două Imprudenta)! cj'im inal a f o ita
re în acel moment, l-a tă.iat_ dea- tra n sp o rta re a bolnavului în in-, Maî departe in sistă din noü ori te ordine pc cei prezenţi. restet şi Î!» in ta t ».dmintet raţie
părţindu-î capul de tnincliiu. firineric. Aci, fiind dezbrăcat şi asu p ra m otivelor car? a ü deter­ t). Socor fiind întrerupt; de d. plăşcî Lehllm
— D elegaţia b ă trâ n ilo r conser­
vatori, care u n n a sa plece la
OrorileMei&rlitilggre exam inări »’a co n statat pe cor,
pul Iul şi m a î ales pa abdom en
m inat a p a riţia iucrărei sale Des­ Cuza. to produce un nou şi viu
« fin ^ M a c e d o n ia . pre Poporaiie. Incident, d. Socor p ro testân d şl Cl LUCIU. — Arestarea unu.
B ucureşti aseară, spre a re. preş leziuni grave provocate p rin lo, Analizează pe ta-rg chestiunea cerând intervenţia d-luî preşe­ escroc, — D. judaniător «la in­
aeiţta il-lor m in iştrii .Filipescu — Atentate cn dir.amitä — vi re. creştere! populaţiei Israelite în dinte. strucţie! Georgescu-Vâluea a d»
Ion CLoba nu a d eclarat că r ă ­
şi M arghilom an, şi-a a m â n a t
plecarea pa S âm bătă sau. Duaif- Salonic, ÎS. — Oficial — O
bandă bulgară a năvălit, cri_ în
nile de pc corp su n t sem nele ti­
n d b ătăi crunte, su ferită de la
raport cu descreşterea popu­ D. Cuza la râ n d u l să fi a ra tă p u s erT pea un am
laţiei rom âne din unele oraşe aţe că şt d-sa « fost de m ulte ori născu, care a corni» oscrodieru
une Patru.
aur,mc» Kaj.ru
nică.
salul Ilalcpa, din districtul Koe- g a rd ia n u l Ion Juguroanu, că­ îâref fii susţine că această stare în tre ru p t în calitate d>» voiajor com arcia
Pioasti, 18. — P a rc h e tu l a do lu cru ri continuând, cu tim ­ D. Socor contin u ân d explică pentru m aşini agTicwte.
prulu, ornordnd patru bărbaţi si ru ia nu-î dăduse nici un motiv
fost încim osliinţat că asîhzî, pul populaţia ro m ân ă va fi în ­ chestia gliei emelftlor, com bă­ Marrcui Calotă, din com. Târ-
la crete 12. femeea Vasi- două [emel d.e naţionalitate bul­ pentru aceasta.
gară. Cadavrele au [ost găsite C rim inalul, îrvfrebat dacă Tn- vinsă şi d istru să . tân d părerea d-luî Cuza că a- naivulc, cum p árasa tn rate o ma­
lica D um ilrache, din Târgşornl-
m utilate in ii‘an m od oribil. Ca­ ir ad ev ăr el a b ătu t fatriu n chip Expune teoriile diferiţilor eco­ cel»: ghelemule nu erau necesare şină agricolă, p rin P etre Tones*
Nou, voind s ă secată ap ă din nom işti în chestia poporaţiei. în citaţiile a u to rilo r s tră in i din cu, do la o casă de m aşin i ag ri­
p u ţul din fa ta casei sale, a alu ­ uza arestai măcel ar ţi o răzbu­ a tâ t xle îngrozitor pe Ciobanii, Vorbeşte pc la rg de originali» ,, Despre P o p o ral ie".
nare în urm a unei trădări. în tâ i a în cercat să »ege,- d a r în cole diu B ucureşti. D upă c® Ca
necat şi a căzut în ă u n tru , zdro- ta.tea. sistem ului dc gândire şi Susţine că d. Cuza m aăchasă Iotă plătise câteva rata, so ved*
1073 bindu-şl capul. Salonic, 18. — Nişte indivizi, cele din u rm ă a m ă rtu risit: l-a expunere clin lu c ra re a „Des­ p lagiatul şl citează diferite e- u rm ă rit de o alţii casă do m a­
Când a fost scoasă, nefericita probabil bulgari, revoluţionari, schingiuit p en tru că-., l’a r fi pre P oporatief sem pie din Say şi alţii.
o.ti, ascuns in casa. unui negus­ s u p ă ra t intri u n a ! şini' agricole, tot. din B ucureşti
încetase din viaţă.
— C urtea cu. ju ra ţi a ach itat
azi procesul iui Mavro-din Dădu
din Vulenil-de-Munta .acuzat că
tor anum e Selim o bombă în ­
cărcată cu dinam ita. In tim pul
când. se făcea exam enul acestei
Stabi!indu-se deci com plecte
lui vinovăţie, Io n Ju g u re a n u a
fost declarat arestat. R.
Acuzâţia' de plagiat, bazată pa
ra tă rea credinţă, zice d. Cuca, raţi.
căci a şa cum so prezintă cartea,
D. Socor sp u n e că d. Cuza pe motivul «di şi-ar fi pro cu ra1
lip sa unor ghiulemete, o o adevă­ vrea aii inducă in eroare pe ju ­ şi d® la acea casă o m aşină, p*
care el n'-o prim-ise însă. P a r­
D. ju ra t Ma.uescn adi’eseAză chetul a fost atu n ci sorizat ş!
bombe, s’a produs o puternică
a împuşcat, a stă v a ră pe tâ n ă ru l mea, aceste ghiulcranie nu craii m ai um ile întreb ări la c a ri d-nii ástfed s’a «lezcopsa-it. «dscnocbérial
N. Durrritrescu. explozie care a. ucis pc un ofiţer, necesare, au torii da cx ti nfarn Socor şi Cuza «iau răspunsurile D upă cât parc, P etre limesei
8 soldaţi si a rănit pc alţi. upt.
Din 0e la Ascciatia generală a
— Tot azi C urtea cu ju ri a servit fiind Citaţi. uocc^aro. a r avea comjpiicî.
condam nat în lipsă, la un a n Canftt.anlinopal, îs. — D-sa a ra tă condiţiile tn cari a P rin tre altele, d. Mân w en tn- Mâine, 19 «»uren.t, escrocul vs
Badiovinze se telegrafiază că a- medicilor
închisoare pe D. Tî. Cliiţescn din
Câm pina, acuzat penDu tâ lh ă ­
rie. , . „
eolo a explodat o bombă, pusă Comitetul „A sociaţiunei retis-
probabil de revolutionär! bul­ ralo a m edicilor din ţa ră " a dis­
urm at polem ica în ju ru l acuza­ t.ri'ahă po d. Cuza, de ce în unele ft adus la tribunal, spre a i s,:
ţie? de .plagiat şi zice că nici o- p ă rţi iu lu c ra re a «a. a înfrebuitv confirm a m an d atu l.
d m ă n’a p u tu t şi nu v a putea-1 (at ghilimele, ia r în niţele nu. Crhna din Petroşani. — Áriái-
<
gari, şl a ucis şi răn it 12 sol­
cu ta t aseară a su p ra alitudâiieî să polemizeze şî să in Ui serios D. Cuza dă. aceleaşi explicaţii xioate pe la orele 10, ţ>e când lo-
laşi. 18. — Femeo» Mari oara daţi turci. Un bulgar bănuit a dc ad optat fa lă d'o rt. director v»> d. Socor, care a r fi absolut pe cari le-a d a t tn pledoaria sa. cirKovul M arin Gh. F ó ru m b a n
Costacbe din Orppniţn, dneându- fi pu s bomba, a fust arestat. ignorant. D. -Socor repetă ia r că. d. Cu­ so a lia de p ază la p rim ă ria co
general a l serviciului sa n ita r. în
se dîn laşi acasă, a. fost surprinsă
de viscol şi a îngheţat.
u rm a refuzului acestuia de a
prim i deiogaţiunea, care u rin a
In o a ltă ordine do idei d. za. n’a rezum at citeţul«» din au- m űnél P«*tnoşanI, a feist im pus
Caza susţine că de e a r putea tm 'iî stru iiu , cl le-a rcp.roi.fusl cât, ră m â n â n d m o rt pe loc, du
—Uatinea M ăzărariu din Fru­
muşica a fost atacată de lupi şi
sfâşiată.
DIN BUCOVINA s.ă-i rem ită m em oriul p riv ito r la
salariile şi g rad aţiile m edicilor
Similari.
dovedi că teoria sa, anum e i ii ad-lîtt.e.ram.
„ştiin ţa legilor şi a. faptelor car? L a .orele 6.20. şedinţa se r i­ R. Mocanu.
stăpânesc popuraţia u m an ă tn dică. urm ând ca procesul să
cătaro aw m ătcauul său Mculac
Mobilul crim ei este u ra rezul
— Autorităţile a fi descoperit că Rom ânii lo audientă ta awv« n a - S’aiî făcut m au m últé propu­ ra p o rt ca mijl-raco de existenţă.“ continue m âine la ora. 12. tin d 1 «ilntT'rt veche ceartă neu­
păzitorul unui cim itir din strada
Oturehi spre a câştiga parale în­
iuritJ ţârei
Cernăuţi, 1(i Ianuarie. neri. în tre care şi aceja a. exclu­ a r fi })tagiatíí, atu n ci et, d. Ca­
za, a r fi. un. tun distrus ; d a r a-
Mierean«, tru pământ»
Sâmbătă s’aiî încheiat seria au­ dere! d-luî dr. Bardeacu din aso­ ceafilă dovadă, d. Socnr n ’a pu­ C A M P I N A. — A restări
chiriate «amarele ce altă dată ser­ dienţelor acordate de noul şei al ciaţie.
v iseră de m orgă pentru nunţi, ţării. eorpoiaţiuriiloF şi persoane­ D. dr. N. Drugescu, inspector tu t şi nici uu o va putea a d u c ă Au fost a re sta ţi bici an Gri-
serat# si logodne. M af departe, face analiza bro­ i) 1 j t i m i F m ; t se m u gofescu zis Tcofan, cunoscui
lor cari' doreau să i-se présinte san itar, a c ău tat s ă explice îm ­ şura! d-luî Socor şi susţine că sp ărg ăto r, foşti condam nat; Ale
Sin Străinătate
spre a face cunoştinţele dc rigoare. p re ju ră rile în care a fost refu­
Conform tradiţiei, şi românii zată. prim irea delegafiuneî, in ­
au ţin u t să se présül te noului şei sistâ n d asupra- fap tu lu i că n ’a
al ţării, aşa după cum obioinniera fost. în inten ţiu n ea directorului
ea se bazează pe ignorări, fal­
sificări, in sin u ări, mis.iifirii.ii şi
sv.bt.iîizărî.
MAŞINA DE CULES xantlru IBordoIo, Avram Rein
bariz. Ion MoWoweanu fii fon
Teişam u toţi. din Câ.mpin.a, d
împăratul wn-Hn>M i .a Din cauşa diferitelor în treru - ^ T ip o g r a f“ veditî ca -autori a í m a i m últot
AMBASADA AUSTRO-UJÍGA- în totdeauna, cu ocazia schimbării" serviciului s a n ita r a jig n i aso­ fu rtu ri de lăm pi electrice, corni
de preşedinte. iperi, .se produc num eroaad inci­
RA DIN BKRI.IN ciaţia. nici pe anum e mem bri ai dente. XO L ne-inlrebuinjulă, se at&t pe -străzile o raşu lu i nos­
Berlin, ÎS. — ErT fiind aniver­ După ce Excelenţa Sa Mitropo­ acesteia.
şedinţa se suspendă pentru IU ciiiiipărati« «Ie «îiirând «Iii tru cum fii p rin case.
sa re a m orţii arhiducelui Tîndolf litul dr. Vladimir do Kepla, ma­ DLscuţiunca a u rm a t p ân ă a- m m ute. Lăm pile lo-au vân d u t pe h
m oştenitorul tro nului a u s tr» u n ­ reşalul baron Htirnnizachi, toţi proapa do orele 12 noaptea şi va h i «t e i m u s c i i l â c a s ă «lin
diferite persoane d e-p rin oaafi.
g ar, îm p ăratu l Wilhelm a făcut deputaţi români,, precum şi con­ continua in şedinţa viitoare, ne- La raJc.şciiiderc, d. Cuza con, l î i K u i r c ş t i . Eî v o r fi Ihaiirtaţî parehet.u;
<> vizită am basadorului austro- sulul eeimrai al RomânieT <i. Gn- luându-se încă nici o h o tă râ re tiuuând, a ra tă că d. Soc.o.r a re - A s «j a d r e s a l a / i a r .
lu î de P rahova.
u n g ar din B erlin Szdgyen-îUa- orgescu împreună cu secretarul a su p ra nici uneia din propune­ produs Intenţionat textele stră i­
•ricíj, căru ia i-a exprim at regre­ ftpnsulatuluî d. Galin, aii fost şii rile făcute.
tele C urţeî im periale.. Vizita a salute jja noul şef al ţării, cri la
d u ra t o o r i. îm p ă ra tu l 'Wilhelm orei» 12 p. ui., saii presentat şi ur­
"s fi C. ne pe c a ri le citează în bruşura
re. Arabi apoî că «L fi-oc/a- în­
trerupe citaţiile din „Pop/)raţie’'
p u rta uniform a da general atis- mătorii delegaţi a.i socinlăţilor
culturalo româneşti din Pomorina: Misterioasa sinucidere sp re Á putea a./trma că d. Cuza
a plagiat.
jPROCESUL PĂRINTELUI V. cons, consistorial Dionisie cav.de din şos. Grozăveşti D. ju r a t Măneseu a ra tă că o
Bejan. prof. Taroavscld, ytef.-Iuel- suferind şi roagă să fie dispen­
LUCAGIU
Arad, 18. — Procesul părin te­ li şi Fuşcarin, din partea societă­ s a t de a face parte din ju riu .
lui Vaaile Lueaciii, jicntru uu ţii pentru cultura .şi literatura ro­ - O DOAMNA NECUNOSCUTA D. preşedinte intervenind, îl
artico l a p ă r u t în „L u p ta“, ziar mână : prof. G. Toi’aii, din pari ea ISI RĂPUNE VIAŢA GU UN ro a g ă do ;i face sacrificiul sä PUBLICAREA DOSARULUI A- esle n a b ărbat foarte de omesi«
p. ih.) căiţe a încetat, a fest a m â n a t asociaţiei corpului didactic romă» GLONTE DE REVOLVER DES­ rám áé p â n ă la sfârşitul proce­ FACÉRÉI şi a a bărbat politic capabil” .
din cauză că acuzatul este liol- şi d. D. Bucévschi, din partea so­ CĂRCAT IN TÂMPLA — sului. D. M ăneseu )u'Maeşta. O. Alexandru Vaida-Yaevod, D. Kristotfr a făcut aceste d#>
cietăţii meseriaşilor români, Detunătura.—Descoperirea nnur Utt iaci dent deputat in Camera ungară, pu­
D. Bsjan, in numele acestor so­ căraţa;i D. C. R. Rcnescu, decanul ba­ blică în ziarul „Bomdaul" din
MANIFESTAŢIUNEA STUDEN­
ŢILOR CROAŢI DIN VIENA cietăţi a salutat în mod afectuos E ri idunineaţă, pe la. orala 11
Vicuo, 18’, — Poate o s u tă do pe noul şef al ţării, accentuând f ă ră ,u n sfert, m ai m ulţi căru ­
ro u lu i aveaţilor, se plânge uî-luî Arad întreg dosarul afacerii
preşedinte că. num eroşi avocaţi Vaida-Goga ', pk care cilitorit no­
student! croaţi de aici au m an i­ mai ou seamă lealitatea românilor ţaşi venind în C apitală cu eăru- nu su n t lă sa ţi în sala de şedinţe. ştri o cunosc din telegramele pu­
festat, în fa ţa palatu lu i guver­ către Tron şi împărăţie. D-sa « tdle pe şnfi Grozăveşti, la o de­ D. preşediute răaţ»tinete câ nu e blicate 'priva anim. Acest, dosar
n u lui unguresc din B ankgasse, profitat dc această ocazie, pentru p ărtare da vrc-iv două sute da loc. coprinde toate procesele verbale
în potriva rlizolvilrcî dietei cin a­ *> solicita noului şef. concursul an- ji mirii de la cazarm â- ljaialionu-
te din Agrarii. P olitia a împodi- toriuuiliir locale, pentru liniştita hi! 2 de pionieri, aîî fost a la r­
D. Penescu. obiectează că acest ale juriului dr. onoare constituit
ră sp u n s ,'i unic în felul său. in. această afacere sub preziden­
cat no stu denţi «5 p ă tru n d ă p â ­ desvoltsrc cuUurnlâ a poporului mat? do o d e tu n ă tu ră de arm ă. O. Cuza, continuând, s-usţino ţia d-lui Avdrciu Bd.rsen.nu, pre­
n ă îu palatul unguresc, tomân- roman din lîucoviaa, cărei aspira- îm preună cu sargciitul din po.si că d. Socor a com is un fals fii şedintele „A strei'', precum şi
d>u.-se dc fapto violente. Studenţii ţinui i-şe opune cu îndârjire in aii a lerg at în direcţia d e unde Prin afirm aţia de a fi p lagiat viat mutic scrisori şi declaraţi-
cari ah izbucnit. în striga io da calc. caracterul slavismului gali- se auzise îm puşcătura. pc K reret, ia r în ceea ce priveşte ■anî aute.vUfi.CMte ale d l o r ; ffri.
„Jo s guvowuil m a g h ia ri Joa ti­ inin. Tn imediata, ajwopieve a că- citaţiile d-luî Socor din a lti a u ­ sf.offy, fost. ministru de interne,
Şeful ţării con tale do Meran, zannci, a fi găsi-t lu n g ită pe ză­ tori, a ra tă că. ci. Socor ir.-i dt.it Milan ltod:.a, şeful, partidului
ra n ii <Je ta Bn«Japcat» au fost
îm p răştiaţi dc poliţiştii călări. după ce a. mulţumit delogaţiunil p a d ă în şan ţ, .«a temee care îşi po «cel autori şi nici mi-î «u- naţionalist slovac şi foni depu­
pentru urările aduse a declarat ce­ i.răscse un glonte tie «revolver în noaşte.
FRANŢA ÎNTĂREŞTE PAZA
TUNISULUI lor pi'Kîonţi că-l bucură lunii täte» U" n!pin. dreaptă.
Cum sinucigaşa n w l da .«ani­
tat, tuliu Mania, fost deputat,
D- Cuza, eon ti ruiând, a ra tă că Ar pad Szaholnai, om d.e încre­
Paris. 18. — Guvernul fra n ­ românilor. asigurându-I de tot ultima, m istificare a d-luî 'Socor dere ol dduţ Kristoffj, dr. Cos-
cez a dispus că un tu cru cişăto r sprijinul săii. ne slabe de viată, sergentul a • când su sţin e că d-sa a fu rat rnnfa, avocat.. ,
cu iru sat şi 5 torpiloare să facă Cu acuşi: prilej şeful ţării s’a fugit, in cam era de g a rd ă a ha- i idee«, de la Kós-d. A rată că nu />. 1 aida publicând dosarul
Ui.Tonuluî,. de unde a avizai a u ­
paza penntuteiitn a portului şi interesat do aproape de situaţia torităţile şi Salvarea. e poate fu ra fondul fără form ă complet, ol. a facéréi, face. apel. la
golfului Tuni*. fiecărei societăţi, manifestându-şl şi vi ce-versa. sentimentul dc cavalerism şi la
DECES bucuria că în Bucovina, — după Până ta sosirea, d-luî smiuco-, Aduce m ai m ulte exemple rp re onorabilitatea presei româneştii
Viena, 18. — Fostul m inistru dolcgaţiunile ce i-s!au presentat— xniăar M arioescu fii a am b u lan ­ a dovedi aceasta. cn să înregistreze documentele, î>. lulxu Mania
Elierihoch a m urit. viaţa de asociaţie pare iii fie deo­ ţei ,Sa Ivărel cu doctorul Safrlac. AUă dovadă de rea credinţă orie, publipdfr. Din lipsă de spaţiu
căruţaşi? cari credoad că. şinn- zice ti. Cuza, că d. Socor a publicăm număr ar.de documen­ claratfuni !n mod aşa de hoiărâi
DESTITUIREA UNUI MITRO­ sebit de dezvoltată. Tn special, a- ci;.mşa a m urii. «îi cum părat..'
POLIT DIN RUSTA SI A PĂ­ sociutia corpului didactic a făcut de la ra.utinâ. Ilum inări şl de-air
RINTELUI ILIODOR o impresie, feiirte bună asupra
declarat că în d ată ca a a p ă ru t te c m i nit fost, făcu!« tv ultimul în cât nn ara patul avea nici' «
Itroşura „O ruşine, univmuiburiv’ timp şi despre cari publicul n o ­ îndoială asupra fapînlai că d-sa
Petersburg, :48. — Mii.topoíi- «l-salo «te...oarece » spus color pre- ate.I. p rin s la 'căp ătâiu l necun’o ăcu-
. . .
d, Cuza a re tra s din vânzare s t r u nu ăre lucii., cunoştinţă, era convins că a vorbit ca d. Go­
tul H em logen o. fost ridicat- «lin ecnp.-.eii-o. astfel da .asocia ţie cârc La FilaniTopia. — M oartea siaa- cartea „D espre P opóratie.“ f a l i i d c c i g r a V m r t i t â d - l u î S s a - ga Si ca informaţinnile prioritfl
Mitropolia, de S aratoff şi ex ilat întruneşte pe niembrîî corpul ni D. Cuza susţinu că. „P u p o ra­ iirdtCzdif s e c r e t a r u l d l u t K r i s ­ snnt exacte.
în utonSsiirea. do la Shiroviţki. didactic da ţoale gradele, este un eigaşef ţia” p de vânzare pretutindeni. t a l i i r Blaj, i*J Ianuarie 1912, st. n.
.D octorandul Saidac, exami­ D. Cuza îşî înelicie pledoaria,
în gubernia Grodno, für«) învi­ semn frumos de solidaritate co­ nând ran a, n co n statat cu glon, Declaraţi ane, îu lin M ania
n u it do neascultare faţă do un legială. că«.*!-în alte părţi membri tele tra s în tâ m p la dreaptă, a o- spunând că aceste dosbaterí sunt C uprinsul scriso rii a lă tu ra te
ukaz im perial fii do ordinele învăţă mântuirii secundar şi supe­ fiit p.riti partea, stâ n g ă it fran ­
S-tulnî Sinod. Praot.ui Iliodor «i rior tratează ţm ceilalţi membri ţei- F ăcân d h | hh -sinucigaşei un
m a î im portante ca al» oricărui, corespunde pc deplin: faptelor şi
alt proces,, căci afacerea aceasta o su sţin iu întregim ea eî decla­ ziar, fost deputat şi şeful parti-
O. M ilan Bodza, director ds
fost destituit, şi făcut sim plu că­ ftl corpului didactic ■cu dispreţ, pansam ent provizoriu, a urcat-o
lu găr tot din cauza neascultării. foca ce este un răii foiuie ni ar«. in am b u lan tă, tranfiporifánd-o
o foarte gravă, ia r ach itarea
d-luî Socor înseam nă condam ­ rând că. Excelenţa S a d. Iosif sat d-lnî V aida « dcclaraţiuna
dislu« nationalist slovac, o adre­
PLECAREA DELEGAŢIEI EN­ D-sa * maî arătat un interes n area d-ftiî Cuza, deci verdictul Kristoiffy ii vorbit eu. muie ho­ prin care, ca ?! d-nii.Szalsolczai
GLEZE. IHN PETERSBURG deosebit pentru starea meseriei ta spitalul F ilantropia. ure m are însem nătate din punr- tă râ t despre vizita luf O ctartan şi Manii? îşt m enţine sin iscarea
S tarea el era extrem de gra- Uil de vedem mora!. Goga şi astfel nu a fost cu r»u- de ia 12 Decembrie p rin care de­
Petersburg, 18. — Delegaţia şi comerţului român, cerând d-Ini vm ă.şa că orice sp e ra n ţă de
engleză a pi «cat Biwar& spre Rucevschi mai muîle lănîurirl îu scăpare e ra esdttyă. Sinuci­ Această ach itare a d-luî Socor, iinţ,î. acea irepresiune, c i din clara c i K risfölfv i-a spus că *
duói .condam narea d-luî Cuza. se .vn1 ş-ahi în locul luî Coga să fi vorbit ca Goga era p rivire te a s
Moscova. această privinţă. Când i s'a spus
INSANATOŞAREA EPISCOPU- ca există .şi un internat, al mese-, gaşa e ra in nOiSinitire .şi, uu şi-a
ria.şilor contele do Meran a rămas m aî recăp ătat cunoştinţa, cu
va resfrânge şî asu p ra Aca.dc-
rmtii ş.i a su p ra IlniversifăţeT «liu
vorbii cu alt, individ.
Buibi.pe.fita, 19 lan . 1912 st. n.
pact politic, tn 191Ö.
D. Vaida declara n tn n n u
LUI VASILE HOSSU Dr. Szatolczai Arpail m, p, interveutiim eî d-iui • Stere până
Budapesta, ÎS. — Episcopul vădit, impresionat. teáié ajutoarele ca i a’ad dat ia. Bucureşti, cari Fart recom andat
spiljij. pe d. Cuza ca profesor. a vocat. la lăm uririle n liericaie un Însu­
groeo-catoHc rom ân al Gherlei Audienţa n durat peste două
Vaşite H oksu. caro so află In­ orc, în oare timp şeful
tri n.n sanatoriu da aici. »’a. însă­ rătat foarte amabil, faţa de ro­
ţării s’a u- La orele 6 şi jurnátnáe seara,
nenorocita a Încetat-idin viată.
D. Cuza term in ă spunând că Scrisoarea alăturată despre ca­
teşte dosarul afacere« de nici ujj
ju ra ţii trebue ca p rin condam ­ re vorbeşte d. Szatt.oi.czai c.slc, a- com entai Docu meu iele origina
Sejaaaîmentele necmtascntei nare;!. d-luî Socor s îi desa,probe c.ecii prin care acest dom n susţi­ le, autentificate de nolarnl pu.
năto şit şi va pleca in cu rân d la mâni.
Gherla. El a prim it vizitele se­ După aceea s'aü présen lat dele­ personalul D. Popp, şeful sig u ran ţei şî
cretaru lu i de S tat .îakobfy. a gaţi! societăţii academice „Ju n i­ to ată ziua, d a r în Kadar, cerce­
circ. 9 aii făcu t cri
procedeul-ite unor anum ite zia­ ne că Kristóffy a declarai că Gó­ biic, se află In posesiunea d-lui
re de a insulta lum ea cinstită. rja a fost. ia el spre a train in
Vaida.
archicpiscopn.li if «ratoli c Cser- mea", caro dc asemenea aü fost tări. spre a stabili identitatea
KejjJiea d-ltiii prim-procurar num ele grupăreî iribuni.su, tn ACUZĂRILE CONTRA REDA
norh şi a episcopului catolic Va­ primiţi în mod cordial. 1910.
sinucigaşei. D. prim -prouror in. replică 'LORILOR SEVER ROCII Sf V
ra iii, cari l’aii felicitat că s'n în-
sSnătuşit.
Cu aceasta s’a încheiat scria
presenţărilor do rigoare, iar po­ S inucigaşa p a n a fi avut.
lată şi deda raţiunea recentă
spune cá desbatarilo de p ân ă a- n d-lui tuliu Alaniu în această SfF SCEÜPUI. DELA ,-TRI»
BUNA”
UN NOU PROCES DE PROMI­ porul român aşteaptă să vadă ac­ vârsta de 21—21. ard. e blondă, .cttin au fost. ties!til de lungi, ca tipucrc :
; a ta re nu m aî poale in tra tn de­ Ziarul ,,Bomd.nul“ f ş î menţi%
SIUNE DE CĂSĂTORIE A LUI tivi taten noului şef al ţării în care d e constituţie delicată, îm b ră­ in num ărul său de crî. tun
CARUSO şi-a pus .unire nădejde, cu atât cată cu o bluză n eag ră, foi verzi talii. D edâraţiune.
Milano, 18. — T ribunalul Ac mal m ult n i cât d-sa—după cum şi pe d easu p ra o h a in ă neagră. Spune că d. Socor n ’a p u tu t A Vând tn decursul cam paniei cele tli cape!« de acuzare în p
dovedi a c u /a ţia de plagiat. Res­ electorale din 1910 o intre.ncd.erc irita. /L-ivi Sever B oat, prii
aici va judeca procesul ce l’a sn ştie — so înrudeşte cu o ilustră In geantă s’aü g ă sit d o u î‘ Ici,
in ten tat c ă n tă rc ata Diabeli con­ familie românească din Bucovina. " oglingioarii. un pieptănoş si pinge afirm area d-luf "'Socor eă cu Excelenta sa d. K ristófig Io- redactor Iu „Tribuna", ami­
in calitate de reprezentant al so- sef, fost m inistru de interne, n- de grave delicte penate, de inc
tra oelcbm lui tenor E m ico Ca­
ruso, fiindcă ncosta i-a prom is
Sigma un puf de pudră. In ideget avea
o verethet ă de a ú r. în care era
cietăţeî a r fi făcut m at m ult o cesta dorim t <> va iuda pleca să rcciMudint politice şi de irctd
ap ă ra re a d-luî Cuza. încheiem tm pact electorul cu rea. intereselor naţionale ale. r
să o ia de soţie şi ápol nu s'a
ţinut, do promisiune.. Fosta lo­ Jnccrrarsa fa simtdâere să p a t numele „Jenn
După îm brăcăm inte şi făptu,
D. prim procuror susţine că. d. guvernul ■maghiar « spus. fiind, rndnilor de peste m unţi, i'otde.
Socor a fost dc rea credinţă, de fufă şi d. dr. A lexandru Vai- dală ,,l tornánál." prom de a ve
? godi licit a Jiij C aruso cere ca. da- a unni b ăiat de 13 ani ră, pare a fi din familie bună. cu un dosar întreg dc doamne
nno interes® sum a de un sfert
dc milion dc franci.
B ăiatul Nis.1 or Rosen, de 13
anî, fiul d-luî Z aliarîa Rosen,
AMBASADORUL GERMAN DIN din str. V iitorului No. MG, a în ­ gă, unde va răm ân e expus, ca
^Cadavrul a fost dus la Mar-
lipsii do m odes:ie şi de însuşiri da-Voevod, urm ă to a rele:
sufleteşti în acuzaţiile aduse
d-luî Cuza.
„Dacă an veţi iace pact elec­ sale
toral, guvernai va ii silit să ia
le cn. să dovedească învinuiri
tn potriva luţ ftocu.
VIENA LA BERLIN cercat cri să so sinucidă sp â n ­ pc calea aceasta să i se stabi­ D-sa îucliee, cerând condam ­ Inpia ca toata energia în contra Tot in num ărul de cri ziarul
Berlin, 18- — A m basadorul zurând u-se cu o frânghii; do lească identitatea. narea d-luf Sooor. d-voastre şi în acest caz veţi fi „R om ânul“ publică documente
germ an Ta Viena, T sirsky, a so­ cârligul unei lam pe din trio ca­ Pledoaria d-laî E, Socor bătaţi In alegere!. La d-voastră car! dovedesc că fosi? Sceopni
sit. orf aci. Do la g a ră am basa­ m eră a locuinţei părin ţilo r săi.
dorul s 'a dus de-a-d raptul In. can­ PrUizându-so de veste, frâ n ­ A AFARUT VOLUMUL xi****
R usa.
1). preşedinte du apoi cu vân­ in partid simt neînţelegeri !'*
tul d-luî E. Socor, care începe
n u alt redactor a! „T ribunei” a
Contestând noi exactitatea iţ- fost condam nat de trib u n alu l din
celarul im [loriului, cu care a a- ghia a fost tă ia tă fii micul sinu­ din p rin a susţine ca nelhgică şi no» iormâţipnei domnie! sale d. Kri­ M unich la 1 an si 3 luni tem niţă
vut o lungă, consfătuire. cigaş dus la spitalul Colén tina, ju stă afirm aţia de cri a d-lui stóf ly ne-a declarat următoarele: ordinară pentru falsificări de po­
undo, în m m a aju to arelo r me- Msmorülő Regelui Cuza că 'ju r a ţii nu aü a se o- „Abia cn câteva zile înainte de lite fi escrocherie.
cîţpa d-e valoarea luciărc-î „Des­ acestea a fost la mine d. Goga,
Groaznica exnlozie clLeale ce i s'aü dat, ci c tn afară
do ori-ce pericol.
Do oarece sinucigaşul era ex­
INTR’O FABRICA DIN GER­ trem dc surescitat, nu a p u tut
Carol al K osiuei
Acest interesant volnxn, cars
pre Pc-poraţic“, aceasta cu a tâ t poetnl «l-voastră, si el mi-a spns articolul : „C ititorii „Triba n si
mo? m ult cu cât cl. Cuza a pus că generatinnea tânără nn este trebue să ştie cine este ornai ca­
concluzia că ach itarea m ea va mulţumită cn conducerea parti­ re dă lam ei rom âneşti lecţia»i
„R om ânul’’ îşi încheie astîel
MANIA fi interogai, aşa că până în pre­ descrie istoria râzbeinlni româno» Însem na condam narea d-luî dului. In deosebi şi-a exprimat de cinste şi de m orală in coloa­
Berlin, 18. —• Din N ürnberg zent rut. so. cunoaşte cauza caro r r -o-t »te până la luarea P lern eî, I Citea. nemulţumirea sa i . Goga iaţă de nele acestui orga» de contraban­
m îalegrafiazâ că- la tr'o fabrică I-a determ inat să încerc» să-şi se vinde ea 50 b aai Sa lib rarii Mai departe d. Sucor a ra tă d. dr, Mibals astfel in cât ea (a- dă n aţională” .
<k acolo riâ produ-s o groaznică puie capăt zilelor. şi depozitari de ziare. câ d, Cuza este acel care a câu- dică Kristoffy) a trebuit să-! li­
niştesc spunând«-! că 4,