Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
in
g a l e r i i l e N ic i o d a t ă a ş a d e e f tin c a a c u m ! ■
V f t r T f t g H S r i Ciorapi Lei 11 Rochii de Oianda „ 350 Pantofi cu geamă şi cordon „ 300 |wj
I S M I U It 8 £ I A : m n .k .. * m c
Chiloţi
l u
99 Robes d.e chamhre „ a
195 mPălării
u . . : : bărbăteşti i _ : i « n n
biÄ pae “ Lei 103 i S
C a t . V i c t o r i e i 11
(vls-a-vis de Poştă, fost
C ăm ăşiextra
O x fo rd 9i Pantofi „Carmen“ Lei 125 B a s c u r i orig.
franceze 60
Lei 1100
localul Mag. „Universel“ ) Bluze de mătase »» Pantofi „Carmen“ „ 340 Mantouri Fulgarine 450
P Â N Ă L A 1 5 IU N IE
Inginerul Gociman la cabinetul Faceţi de 2 ori pe
zi gargară cu Zo-
nite. Acest cal
de instrucţie m ant şi puternic
germ leld vă prote
ii
SETA
O r ic e f e m e ie v re a să fîe
O ric e fe m e ie p o a te fi
9 1 Ou ocazia împlinirii a 100 ani dela fru m o a să ,
MĂTĂSURI
naşterea lui P. 3. Aurelian, I. Codres-
cu şl N. Nicoleanu, membri fondatori urm ând tratam entul rational Indicat d e
al Ateneului Român, va avea loc la
Ateneu, Sâmbătă 27 Mai orele 9 seara,
un festival artistic. E l i z a b e t h A r d e n
•jfr
Sâmbătă 20 Mal, a avut loc în casele
d-nel şl d-lul arhitect Clejan, audiţia Un salon special am en ajat, funcţio
E l i z a b e t h A r d e n
noaptea târziu când judecătorul de In ţş
Sică Alexandrescu au alcătuit com'
si B o s fo ru lu i strucţie a lansat împotriva Iul mandat
de arestare.
Vineri va fi adus Înaintea d-lul ju
decător de instrucţie tânărul Const. I. pania care va purta numele celui
mai răsfăţat comic al nostru.
p roduse strict ştiinţifice şi create p en
tru uzul oricărui ten, sunt recunoscute
CONFIRMAREA MANDATULUI Popescu, secretarul comunei Dărmă-
neşti. singurul martor al dramei din In actuala stagiune de vară, re pretutindeni ca inegalabile.
Astăzi la ora 12 a venit spre judecare primărie. pertoriul companiei Toneanu va fl
D isc u ţiile d e la G e n e v a In sala de consiliu a n -a a tribunalului
Prahova, confirmarea mandatului de
Declaraţiile numitului vor fl de mare
Importanţă pentru mersul Instrucţiei.
compus num ai din farse, genul a-
cesta de teatru atât de gustat ae INSTITUTUL DE ÎNFRUMUSEŢARE
G E N E V A , 2 4 . ( R a d o r ) .— s tă n a tu r ă , a r i n t e r v e n i i n arestare emis împotriva lui Gociman. t V. public şi care nu mai este cultivat
L a c o m Í8 Ín n e a g e n e r a lă a tr e p r o b le m e le şi a şa d e de niciuna din scenele noastre.
ElizabethArdem
D-nli Toneanu şl Sică Alexandres
Acţiunea antîrevizîonistă
c o n fe r in ţe i d e z a r m ă r ii, s tu l d e c o m p le x e , a le c o n cu au isbutit să-şl formeze un an
T e v f i c R o u c h d y B e y , m i- f e r in ţe i d e z a r m ă r ii. samblu de comedie senzaţional, corn'
n is tr u l d e e x te r n e a l T u r T ev fie R o u ch d y B e y a pus num ai din dem ente de prima
c i e i , a c e r n it c o n s t i t u i r e a r e p lic a t că n u e s te v o rb a categorie.
u n e i c o m is iu n i c a r e să e- d e te r ito r ii, c i n u m a i d e Pentru deschiderea stagiunel se va P A R F Ü M É R I A TEATRULUI
m onta o farsă admirabil localizată, CALEA VICTORIEI. 84 — TELEFON 370/16
x a m in e z e r e v iz u ir e a c la u r e v iz u ir e a unor c la u z e In v e d e r e a m a r e l în tru n iri a n tlre - mâneşti, pentru a dovedi întregel sub titlul: „Un cârcel..."
z e lo r m ilita r e d in tr a ta tu l m ilita r e , a s e m ă n ă to a r e cu v lz io n is te d e la A r e n e le R o m a n e , lumi cât de puternică este solidari Spectacolele vor Inoeipe In primele
d e l a L a u s a n n e , r e l a t i v e la a c e le a p e c a r e tin d e s ă le c o n v o c a tă p e n tru D u m n lc ă 2 8 M a i tatea poporului român şi hotărîrea zile ale lunei Iunie.
c. c o m ite tu l c e n tr a l p e n tru o r g a n i lui de a-şi apăra prin orice jertfe
d e m ilita r iz a r e a D a rd a n e - r e v iz u ia s c ă p r o e c tu l en
z a r e a a cţiu n ii a n tir e v iz io n is te s ’a integritatea drepturilor şl a terito P ro c u r a ţi< v â
le to r ş i B o s fo r u lu i. g le z .
D. P a u l B o n co u r a obser
în tru n it e r i ş i a r e d a c ta t u r m ă to riului naţional.
ru l a p e l c ă tr e ta r ă : Camera de com erţ germano- P ă l ă r i a
v a t c ă c h e s tiu n e a r id ic ă o
p r o b le m ă d e p r in c ip iu şi
O c o m o a r a ... Români!
Un comunicat al Uniunii română şi intensificarea rela d e la
Sănătatea e cel mai preţios bun al Acţiunea revizionistă ameninţă
d e o r d in e g e n e r a lă , a c e e a
a r e v iz u i r i i tr a t a te lo r . M i
nostru. întrebuinţarea Alcoolului de
Menthe de Ricqlés vă păstrează a-
mai muit ca ori când pacea si drep
turile istorice ale naţiunilor. comunităţilor evreeşti ţiilor com erciale intre A L F A
n is tr u l d e e x te r n e al F ra n
ţe i a a d ă u g a t că a r v e d e a
ceastă comoară.
întrebuinţaţi zilnic Ricqlés ca di
Acestei acţiuni care pregăteşte
un nou cataclism pentru civiliza-
Primim:
Uniunile comunităţilor evreeşti
România şi Germania S ir . A c a d e m ie i 1 b is
gestiv şi pentru îngrijirea gurei şl a
c e l m a i m a r e in c o v e n ie n t organismului. Alcool de Menthe de tiune, trebue să-i opunem hotărî- din România, convocate în conferin BERLIN, 24. (Rador). — In pre Pălăriile ALFA sunt fine
d a c ă o c h e s tiu n e d e a c e a Ricqlés este economic. rea noastră neclintită de a ne apă ţă extraordinară, luând cunoştinţă zenţa d-lul Petrescu Comnen, mi Pălăriile ALFA sunt el3 ante
ra liniştea şi patrimoniul strămo de anumite tendinţe cari vor să-şi nistrul României la Berlin, a avut
şesc prin orice jertfe.
facă drum în politica internaţionala loc. adunarea generală a Camerei de Pălăriile ALFA sunt eftine
împotriva prevederilor şi statornici comerţ germano-română. — Preţurile sunt fixe —
La ameninţările revizioniste po rilor tratatului dela Versailles, D. Raumer, fost ministru şi pre
F e m e ile ş i h itle ris m u l porul român a răspuns până acum
cu demnitate prin solidarizarea tu
turor partidelor şi forţelor vii ale
Declară că evreii din tot cuprinsul
ţării sunt solidari alături de întreg
poporul român în hotărîrea lui de a
şedinte al Camerei de comerţ, a scos
în relief activitatea depusă de Ca
mera de comerţ în cursul ultim ulu
păstra neatinse hotarele sale naţio V IN de C H I N A
D-na Ortansa Satmary, directoarea nomice actuale nu pot fi liniştitoa-
ziarului „Cuvântul Femeilor”, sezk re pentru femei.
naţiunii în impresionantele manife-
staţiuni pentru respectarea tratate
lor de pace.
nale.
In toate manifestările şl acţiunile
an.
D. Huebener, membru al Oficiului
Rcichului pentru uleiuri, a declarat
FERUGINOS SERRA Y A LLO
sându-se de cele spuse de colabora 2) O politică exclusivistă crează Dela o margine la cealaltă a ţă- pe cari le va întreprinde împotriva că mai m ult decât oricare altă ţară,
torul nostru d. M. Sevastos, Intr’un nedreptăţi, — femeile nedreptăţite oricărei tendinţe de revizuire a tra România este în m ăsură să livreze TONIC IDEÁI/ CU GUST DELICIOS
nii, voinţa unanimă s’a ridicat în- tatelor, vom sta necondiţionat în
editorial al „Dimineţii”, ne roagă de veacuri nu pot fi susţinătoarele tr’un singur şi vehement protest agriculturii germane grâne oleagi
să publicăm următoarele şiruri, cu nedreptăţii lor. devotată credinţă alături de poporui noase, celace poate contribui la
cari — inutil să mai spunem — 3) Prin instinct şi fire, femeile contra oricărei noui atingeri ce român în lupta pentru apărarea reco m a n d a t d e m e d ld
s’ar încerca împotriva drepturilor drepturilor sale naţionale şi terito desvoltarea relaţiilor comerciale
suntem de acord pentru că sunt tn sunt contra mişcărilor brutale şi germano-române. cu m are su c c e s p e n tr u
linia celor cuprinse In articolul ce violente, ele urăsc războiul — în la viată şi a integrităţii noastre te riale. Adunarea generală a adoptat apoi
am publicat. tregul lor proces de maternitate a- ritoriale. debili, anemici,
o rezoluţie, prin care se cere guver
Domnule Director, vând nevoie de stabilitate — femei Aceste impunătoare protestări nelor german şi român să examine lipsiţi de poftă de mânca:
In legătură cu articolul intitulat le nu care
„Femeea hitleristă?” apărut cu data ltică
pot deci să simpatizeze o po-
ar putea fi neprielnică
păcii. Cred că femeile germane sus
de 20 i\Iai în ziarul „Dimineaţa”, vă ţinând politica hitleristă vor plăti
trebue să culmineze în adunările
ce se vor ţine Duminică 28 Mai pe
tot cuprinsul ţării şi în deosebi în
M guvern olasfez ze mijloacele susceptibile de a uşura
şi a intensifica raporturile corner'
dale dintre cele două ţări.
convalescenţi, ş l
In g e n e r a l u n d e s e cere
rog să bine voiţi a publica următoa scump libertatea lor. marea adunare antirevizionistă de HAG A, 24 (Rador). — D. Colijn a o cură reconstituantă
rele: Iată, consideraţiuni şi dezacorduri la Arenele Romane, din Capitala format noul guvern, având la exter
Nici din articolul „Teroarea Bru de principii, cari fac o imposibilita ne pe ă. Degraaf, la interne pe d. de
nă” publicat în No. 3 al ziarului „Cu te din presupunerea convingerilor ţării. J . S e r r a v a llo , T r ie s te
vântul Femeilor” (deşi are unele Veniţi deci cu toţii la aceste a- Wilde, la finanţe pe d. Oud, la apă
.greşeli de tipar) nici din întreaga noastre pentru hitlerism.
Mulţumindu-vă, vă rog domnule
firmări ale voinţei şi demnităţii ro- rarea naţională pe d. Deckers.
atitudine a gazetei nu reese că noi, director, De vânzare la farmacii şi drogherii.
: femeile, am fi manifestat simpatie timentelorsămele prim iţi expresiunea sen
distinse.
pentru politica hitleristă.
Gazeta ,,Cuvântul Femeilor”, ma ORTANSA SATMARY R e d u c e r e a p e n s iilo r
nifestare a unui institut de cultură Directoarea Gazetei „Cuvântul
Femeilor”. Biurourile Exploatarea Farola S. A.
cu preocupări sociale şi economice
.porneşte din rândurile acelora cari N. R. — Ne pare bine că d-na
şi-au făcut un crez din ideia nevoiei Ortansa Satmary, dând aceste expli-
m a i m a r i d e 2 0 0 0 le i şi OSIAS NACHT
de participare a femeilor cu însuşiri caţiuni, se desolidarizează de arti a u fo st tr a n s f e r a te p ro v iz o riu p â n ă i a 1 ü s m i e a . c . î n
-proprii, specific feminine, în toate colul „Teroarea Brună” a d-nei Mi P rin tr’un jurnal al consiliului de lea mai mari de lei 2.500 lunar, se
manifestările vieţii popoarelor, pen caela Catargi apărut în „Cuvântul miniştri s’a aprobat modificarea reduc cu 6 la sută, fără ca rezulta C a l e a M o ş i l o r N o . 8 8 şi se v o r t r a n s f e r a d ela 1 Iu n ie a. c.
tru a ajuta astfel evoluţia şi desă Femeilor" şi care a provocat discu- art. î din jurnalul No. 236 din 1933 tul să fie mai mic ca lei 2.500.
vârşirea programului omenesc. Or ţiunea colaboratorului nostru d. Se în sensul urm ător: Reducerile astfel calculate se vor S tr. V asile L a s c a r No. 1 (P ia ţa R osetti)
1) politica hitleristă urmăreşte limi vastos, Pensiile totale (bază şi scumpete) scădea din indem nitatea de scum
tarea atribuţiunilor femeii exclusiv în civile, precum şi acelea acordate pe pete, pensiile de bază răm ânând
interiorul căminului, deci înţelege baza legilor fostelor monarhii rusă neatinse. <f
eliminarea lor dela celelalte manifes
taţiuni de civilizaţie şi de progres.
Moartea unui amiral englez şi austroungară, calculate conform
regulilor în vigoare, în luna Martie
Pensiile viagere, acordate ca re
compense naţionale, răm ân a se C l e i r e s e s u p e r i o r
LONDRA, 24 (Rador). — Amira 1933, până la 2.0C0 lei lunar, ră plăti aşa cum au fost stabilite prin
Iată O primă şi fundamentală con lul Lord Wemyss a decedat la Can
mân neschimbate, iar acelea mai jurnalul consiliului de miniştri No. Aducem_ la c u n o ş tin ţă că am p u s în v â n z a re c l e a n
trazicere a tendinţelor hitleriste cu nes în vârstă de 69 de ani. y
aspiraţiunile noastre. Deosebit de a- m ari de lei 2 000 lunar, se reduc cu
In timpul războiului, amiralul o cotă uniform ă de 6 la sută din
236 din 1933.
Pentru ajutorii de sublocotenenţi,
LA DURERI D ECA P r e c e j SFIlesi$?g»ssf d e o c a l i t a t e s & E p e r i o a r ă ( p a -
ceasta, politica hitleristă, care tinde Wemyss a ocupat postul de şef al
Iá limitarea atribuţiunilor feminine Marelui Stat Major naval. Dease- valoarea lor, fără ca rezultatul să
numai în cămin, subordonează posi meni, el a reprezentat marina bri fie mai mic ca 2.000 lei.
pensia totală, a ră ta tă în tabela No.
2. a jurnalului consiliului d e mi NEVBALGINE t e n t a m e r i c a n ) , r i v a l i z â n d can o r i c a r e p r o d u s
s t r ă i n . R u g ă m clie n te la d in ţa r ă a n e (.n o ra cu co m enzile ei.
bilităţile de trai ale femeilor,, hazar tanică în timpul negocierilor armis- Pensiile totale ale reangajaţilor
dului, putinţii sau neputinţa, înte ’iţiului şi a fost principalul consi din arm ată, acordate pe baza le
meierii şi trăiniciei unui cămin, ce- lier naval ál Angliei la conferinţa gilor române, calculate cum se a-
eace în condiţiunile sociale şi ©co păcii. ra tă precedent, până la lei 2.500
ÎUfiar, r&mâs »^schimbate jă* ace
niştri No. 1.922 din 1931, corespunde
la 35 an calculabili la pensie, pen
tru fiecare an în minus acea sumă
se reduce cu câte 3 la sută.
ÜRI T 8
S3 ,it e s is 't o ss
In d u stria rom ână de clei rece
B ucureşti I, Str. Cauzaşi 14. Telefon 327/34
f * V