CAPITOLUL iV

AGRECATE Dtt BURARE CU ACT:UNE CiCLiC五

4.1,Constructia,i functionarea agregatelor de burare

a連
,智 7∬ 計 :51翼 騨
戴 :d亀 翼お薔 :躙 :F:ξ し 良 t記 i】
"aⅢ 籠 a「 。口誡ede n"酬 e rea恭 ● bu∝ a
薯 ::ξ ∬ :r灘 :i:Zう "節
「
respecttTl:ぽ :::∬ 1:rt:嘱 蹴.鷲 :露 i蹴 颯i:d乱 :T」 亀 遮t謄 筆
de bJas゛ de ttange輸 詭duandぃ se dupaヤ aed面 に
酬雨 し
:[晋 “
De,i rnodし i de actiOnare Oi reaHZbrite constructive au evoluat cont ntlu
面a auめ mas ttca゛ ca b pTrdO
:∫:8嵐 ett「 踏 ∴ :繁 'la ace螢

Prrじ l pas spre mecanizarea operatiei de burare a fost rea‖ 「

zョ eっ
ciocanelor individじ ale de burat cu actionare electrica,a mentarea ttcandu_3.
面 °ge、 patteaぃ ま」が ぅ 椰嗜d de cca Q25 kW pettt aぃ
:こ ::胤 %廿 「
亀

訓
men星 響
n:鼠 試
tfaC:Ll:° 7∫ :rtttrttnbて dr F濯 皇
Ⅵ laceO血呻 ■m uo de lyegtt de bu■ Юねcca 50-90 tavese pe
:電 :u諫 =「

dSi2:]警 躍fr`爵 :1電 Lぎ ::in驚 電

」
鑓 u蹄襦 嘉1乱響
Apari、 ia ma,i● ‖
o「 de burat a avut irDc relativ tarz u, lntie cele coua
rう zboaie rnondial● ,ca exemplare izolate

Dupi cei de― aldo ea rう zboi mondlal,se poate vo「 bl de rea izarea unol
astfui de ma,Intln ser e
ln an● i1945 apare rra,na"SЪ へNDARD"a fabttci Ma‖ ssa din EIveta

経選
蘇i鸞電
]聾」 i淵[1]羅 ￨
鯖 量現
conso● h fa,a ma,in1 120:
rTぉ
de bu』 Υ も争111=轟 二」 :1鵠 ∫ 1[7iふ 翼 露 ぽ 踊 品記 ぜ
ambele frme perectioneaZa continuu‐ din ,unct Ce vedere functona

,47
agregatele de burare, soiutia ccnstructlva ini!ialA fiind insA in principiu
mentinut6 [14j.
Agregatele de burare cu solulii construciive principiai diferile au
elaborat firmeie Robel, Tamper gi .iackson, dar resoanclrea acestora a fost
mai resrransa [47, 48].
in prezent, se produc agregate de burare cars echipeaze magini de
burat sau magini combinate ie cale. prevezute gi cu sisierne de niveiare -
ripare, in cateva teri, printre care gi Romania.
Agregatele de burare actioneaze cu sapele pe porliunea de baiast
aflate intre iraverse, ceea ce impune oDrirea maginii la fiecare travers,. Lucrui
este agaciar ci.iie gi, din cauza productivltetii mari impuse utilajelor 'de cale.
acestea Iucrand in perioadele de inchidere de linie, solicitdriie meca.ice suii
deosebit de mari, agregatele Ce burare lucrani in regim greu $i foarte greu.
Agregateie de burare poi fi consicjerate drepi agregate ,,cheie" la
mecanizarea lucrarilor !a calea ferate.
in prezent, se disting, dupa mociul Ce efectuare a migcarii de strangere
a sapelor, doud tipuir de agregate de burare: cu acliunea sincrond g; c,J
actiune asincrona.
Dupe modul de generare a vrbra(iilor, se ciistir:g agregate echipate cu
r.bore cu excentric
Ar agreeale:.- sa6e Inenra;;

4.'i.1. Agregate de bura:e cu acliune sincroni

Aceste tipuri aie agregate au apdrut p.irnEie, stlnt cu actiune mecanica

gi se caracterizeaza pnn fapiui ci cLocanere cis burat au parametrii rnigcerii
constanii, indiferent de rezistenta maie!'ialului c!in prisrna de oaiast.
Consli'uctia agregatului de burare permiie realizarea, pftn folesirea de
transmisii mecanice. a miqcerilor de apropiere a ciocanelor de burat gi de
v;brare a acestora.
in figura 4.1., este reprezentat un ag!'egat de burare cu actiune
sincrond.
Pe gnidajele 1, culiseaza carcasa portmecanisme 2. N4iicarea
cscilatorie a sapelor se rea|zeaze ou mecanismul de vibrare 3, iar
mecanisrnul 4 ssrveqte la strangerea bralelor poftciocan 5. Ridicarea gi
cobcrdrea agregatului se realizeaza cr.i ciiindrui hidra,Jlic 5.
Princjerea ansamblului la $asiul maginii se face prin intermediul
traversei basculan'te 7, care permile deolasarea agregatului in curba,
ghidarea realizandu-se cu mecanismuj 8. Pe desen. mai sunt reprezentali
limitatorii de cursd 9 9i instaia{ia de ungere 10.

118
 ７  ３  個

Fig. /,.1 Agregat de burare alr aci;iine sincrone

119
 in iigura 4.2., este reprezeniai5 schema .lnernaiice a unei uniietr de
burare de ia rnagina FAUR - 30C i441.
P‐ 4`わ ar

o70,14 …
｀
｀
ヽ ヽ
,・ a:
:ポ
``0160わ
P‐61o〔
0

14

鋼ctor tx″ 5■・

P‐ ,35“ :

´´
誂 糧 in

Fig. 4.2 Agregsl6e bLrrare - Schema cinenatici

Sri o.stinge transmrsia fluxul!ri ce fc4a pentru -itrafqerea blatelc.

poilciocar ce la mctcr!i nidraLlilc 1 ia surucul conciucatcr 3. prin intermediLji
reductaruiri 2.
Motorul hidrauiic pentrLi vibrare 4 transrnite migcarea prin cureaua 5 ia
aiborele cu excentiir 6, iar de aicr. p:in bieietele 7, la bratele portciccai a
Cai"casa portmecanis e 9 pcate fi ridicata 9l coborate cu cilindrui
iridrauirc 'j11, pentru zavorare ln pczilie ie irarsport, servind ciiindrul
pneumatl. i l.
Inclinarea agregatului in curba se rcallzeezd cLi ciiindrul hidrauii. -1?
iar zivorarea in pczjtie de iranspori cu cilindrui pneumalic 13 gi piesa Ce
ciocare 14
Gaietul de ghidare 15 esie actionat ce cliindrul hiorauiic 15. Agregatu!
este prevazui cu t'aductorii cje proxr.nitate a, .. a3 pentru cursele de inchidere
- Ceschidere a sapelor gi cu traductcrii Ce proximitate bl ... b. peniru cursele
pe ve:tica1a.
1n figura 4.3 , este reprezentata sotulia ccnstrLrctivi a maginii iA.i.J R -
300 pentru mecanismul de vibrare, ia!'in figura 4.4., pentru mecarismul de
stiangere a brateror ponaiocan
 3

F19 4 3 117ecantsm● l de vibrare

Carcasa 'i a agregatului sprijine. prin iniermediul bucAelor de gnidar-.

2, pe coioanele dispuse ia gasiul inalinli. A;sorele cu excentric 3 este achonai
prin cule€ua 4 de mo:orri hidraulic 5. mi$carea ajungand la bieleta 6 9i la
braiul ponciocan 7.
lvlecanismui de strangere. iig,ra 4.4.. esie acijonai de niotorui hidrauiic
'1. de uncje migcarea ajunge prjn interniediul reciuctoruiui 2, ja axlri filetat ij.
 ユ主 ,こ た __

Fig. 4.4. MecanisFrul cie slrangere

Bucga fiierate 4 transnlite efortul qe strafrgere ia braiele pciic,ccan Pe

fig,rra, inai este reprezenlati gilsiera 5, desilnatd grei,rerii sarcinilcr verlicale
ia ?nligerea sapelor in baiast.
Afiplitudinea oscilaliei ie niveiul saDelcr de acesi tip ue lgresat esle
,re '10
-12 mm, iar frecventa Ce 3-c - 45 H:
Merimea €iescniciefir sapeio!'pen'tru traverse simple variazi iil dci'neniui
sCG - 570 mm. iar pentru traverseie d,reie de la loante ?n domeniui 76C - 7;C m:r.
il pozilie 'inchise. intre sape li traverse ir(ab:rie sd rin':ird un joc de 25
- 3C :'r.t^
Acesie valori, in functie de felui lucri|r Ce inirelnere. se regieaza cri
irnitato"ir ex sienti pe agregat.
Agregalele permit Crept curse iimit6 180 nim ia sti"angerea sepeicr 9i
800 mrn Ia desfaceie.
Sapele petrunc in haiast ia max. 520 mn'r, misurat de la nivelul ginei.
fala superica'a a iacheiiior c:acaneior trebuind si se giseasca ia 10 rnrr s'-rc
fala inlericara a traverselcr.
Vrteza de Cepiasare a ciocanelor Ia str6ngere este de 25 30 nrls, iar-
for'la de strangere la nivelrri sapei 'ratiaze de b 7 .5 10 kN la maginile mici ?i
-
pane la 26 kN la maginile grele moderne. Aceast6 foi'14 esre depencjenta de
suprafala telpii ciocanului, valorile maxime intalnindu-se le construc'liile eu
sape de dimensiuni sporite.
Suprafata nredie a unei sape are de obicei vaiori de cca. 1C.C00 nr'.
in pozitia de transDort. agregatele inclinabile se Dozrtioneaza la cca. 10
" ?n plan venjcai.
Froouctivit6tiie realizate de maginlle combinate de cale, ce au in
alce'tuire agregate de burare de acest tip, ating valori de 500 -
800 m de cale
burat6 pe or5. Agregalele de burare cu actiune sincrond au fost elaborate gi
prornovate in principal de firma Matrsa din Elvetia [20].
4.1-2. Agregate de burare cu acfiune asincroni
La acest tip de agregate, strangerea bratelcf poilciocan se reaiizeazi
hidraulic; ca urmare, cursa sapei va fi ir functie de rezistenta datA de prisma de
balast. Din cauza neo$ooenititii aaestera. cursete v.rr fl diferite. dec asincrone.
reaiizaiicj astfel in flnai o stare de tensitne mai un;fome in prisma ii prezent,
majorjtalea constructoiiior prefere aceast6 solutie de agregat de burare.
Principiul enuntat ntai sus este exemplificat prin solutia din figura 4.5.

Fig.4.5 Agrega: cu actiuna asrncrcni

Pe ccioaneie de ghidare i, se oepiaseazd corpui 2 al egregei,iilr'
acesta sustine mecan;sanul de vlbrare cu a.bo.e excenti.ic 3. C€ rnce
nrigcalea ajunge trin bieletele 4 ia bratele cgnclocan 5.
Migcarea ee strangeie - ciesfacere a acestora se efectreazi cu
silindrul hidraujic e, axele dE iotatie ale brai+ior po*ciocan deplasendu,se
orizontal cjatciriA ghrdalelor 7.
in frgura 4.6., sst" i"eprezentat Li"'l alJregat pentru burarea a doui
traverse simultan.

Fig. 4.6. Agregat dublu de burare

 La gasiui 1 sunt prevazute ghidajele 2, pe care se deplaseazd ln plan
vedical cc!.pul agregatului 3, foiosind cilincirul hidraLriic 4. Migcarea se
transmite de ia arboreie cu excentric 5 ia ciii,4drii 6 9i 6'. care actioneazi
bratele portciocan 7 Si 7. prevezuie cu sapeie 8. Pentru limiiarea cursei Ce
desfacere a ciocanelor, se fcloseqte opritorui g, actionai de ciiincrLil
pneumatic 1 0.
A.gregatul este echipat fie cu L fle cu 16 sape. Presiunea maxlnr;
dezvohata asupra balasiului este reglabila, a;ung6nci 9i depdsind 10 daN/cm:.
Luc:'ul se face cu comanda manuale, semiauicmat sau ar.ltcmal.
in figura 4.7., este prezentate schema cinematica a agregatului dubiu
cu '16 ciocane ce bu!-ai.
Se disting: molorul hidraulic 1 de actionare a mecanismeior de vibrare.
volantul 2 ciispus la eKeriorlil agregatului, ciiindrii hiCiau;lci ce stlangere -
desfacere brate oodciocan 3 gi 5 axul cu excent:'ie 4, cilindrut oneuniatic 6 de
actionare a limltaicrului gi sapgle exlerioare gl interioare 7 gr 8.

Ettng電
desfacere
Vibr晨 ia ciocanel● r

Fig. 4 7. Schenia cine.-natice a agregatului dublu

Schema sisternului de actionare hidraulicai este redatA in flgura 4.8.

124
＾
ｏちｏ¨●︶ 贄ら
い
ＧＣ一
２おい０﹂０く
ゴユ

Fig. 4,8. Schema sistemului de aclionare

〓ｉ 目 壺 ・
コ言
ヨ 籠
!:

澤‘
口

125
轟 〔
tE
選
●

嗜 ョ ‘〓
¨〓 〓 ｒ り ０ ハ
聘犠ξ ゴ 〓中
ｔＪ リ

:ili3
０﹂“０＾
、一鑢

晏
 Agregatele de bLrrare pentru doua traverse realizeaza prcciuctiviteti cu
putin sub dublul celor simpie, deci peste i 000 m cale pa ori.
Pentru lucrul in zona aparateior de cale, s-au elaborat agregate de
burare cu sape rabatabiie'in plan vedical, frgura 4.9. t16 171

$asiul portagregat 1 este prevbzut cu sislernul Ce ghidare in pian ve4ical

2. pe care culiseaza corpul agregatulul 3, pozitionat cu ciljndrul hidrauiic 4. La
ccrpul agregatului, sunt prinse articulai bralele portciocan superioare 5, migtarea
de strangere a ciocanelor realizandu-se cu cilindrul hidraulic 6. Mi$carea cle
oscilalie se obtine cu mecanismul cu arbore excentric 7.
Paftea inferioara a bratelor porlciocan 8 este rabatabila in pian vertical,
folosind cilindrul hidraulic 9. Avdnd in vedere ci bratele portciocan supe:icare
5, impreune cu cilindrul de strangere 6 gi corpui agregatului 3 fcrmeaze un
patrulater Ceformabil, se pozi'lioneaza sapele in olan median folcsinc r.tfl
element elasiic i 0.
La lucru! ir"r iinie curente, agregatul este folosit de maniera uzuald, ;:.1
sapele in pozilia iniericare.
in zona nracazelor, se rabat acele sape, care ai lovi in sie,'nentul ceii.

Fig. 4.9. Agregat de burare cu sape rabatabile in plan ve.ticai

126
 AИ a,1ら ie co!η blnate de cale, care au olspus「 lgid agregatul de burare,
farさ posib‖ itatea bascular"in pian transversal, sunt prevこ zute in schlnb cu
sistenn de deplasare a,ntre9 ■la9iniin curbう
A9regatele de buraЮ cu aclune aSincronう au bst dezvolate si
promovate Fln il"bunう tう ol suCCesive,de nrnna Piasser&Theurer din Austna

44.3、 Agregate de burare asincrone cu vibratoare inettiale

F rrra Tamper dl,Canada a rea zat agregatele de burare cu actonaFe

electlca, e‖ minand sistemul de generare a vibratllo「 Cu arbore excentric,1
1合 ocu ndu■ cu sistem de v brare inertia1164,70,80,861
MI,Carea de coborare― 活薔.are a agregatu uisi de dep asa「 e a sapelor
lr balast se face nio「 au‖ c Se folosesc doua sape dispuse pe un brat
pOnciocan.un agregatf nd echipat cu patru brate
La tpuI Eleclromatk‐ fol● 。
「iZontala pentru aproplerea sapelor atr ge
5450 daN Sapele oscieazな cu ampltudinea de 9,5mm。 l o freo′ entう de 53 Hz
Adancirnea de pう t「 undere rn balast a sapelor se regieazう in plale de la lこ
nnm la 150 n,m sub talpa traversel F「 odudivitatea agregatului atinge 410 m/1
T rnpulde pl鶴 うtire pentrヒ lucrtt al masinl pu代 ろtoare este de 5-8“ inute
Pentru burarea a doua traverse i=η a Tamper a ttalzat un urtai cじ
Oouう agregato, dl● care unul fix l● fata masini si celう latt dispus in zona
medlan6,￨ cbl de‐ a lungu maっ ぃi slstemul automat insta at pe u」 lal
l pe oわ i cu spatiul↑ rtre traverse var轟 nd de la 150 1a 760
perlnlte lucrし“ n・

Fコ ocvenia osウ ia` 1● i Sape:or se aprople de 60 Hz “

Fir“ a」 ackson oin SUA prezinta un modei de agregat de burare ovand
tralectoria circulari a sapeior, pentru o cota dati a carcasel agregatulul ,1
sapele↑ n mi,care vibratcr e ine=ialё ,figura 4 1 0

Vig.4.i4. Agregal cu sape ine(iale

 Pe o coloand de ghidare 1 este dispusa o traverse 2, ce sustine prin
intennediul arnortizoareior 3 vibratoarele inertiale 4. La acestea sunt fixaie rigid
sapele pentru burare 5. MiQcafea de strarrgere a sapelor se realizeaza ci'i
cilindrul hicirau!ic 6, iar inclinarea transversald a sapelor cL.; ciiincjrul hidrauiic 7.
Frecventa cscilatiilor, dar fiind slstemul Ine4ial, a puii.it fi crescut5 pane
Ia 75 Hz, iar forta ia niveiul sapelor depaqeqle 30 kN.
Ciclul de lucru este de 3,55 s (pentiu operatia de bazS este de:,65),
din care 1 s pentru pozitionare.
Productivitatea maginii de bLrrat echipaiE cu acest tip de agregat
va?iaze de la 300 mlh la tipul ugor'. ia 600 m/h la tjpul greu.
Firi'!'a Sibaura Cln Japonia a ieaiizat un agregat la care iiecare "-i'.ca!',
cje burat este actionat de propriui r.'lotor electric.
Frecvenla oscilatiilor sapeloi' esie de 50 Hz, iar miQoarea lor se
realizeazd hidraulic. Proiijctiviiatea v6riaza de la 200 la 500 m/h, dupA tipul
constructiv gl puterea instalat6.

4.1.4. Agregat de burare cu corpuri vibratoare

Mecanisi":ele de vibrare crr arboi'i excen'tiici Si mecanisme!e de

strangeie a bralelor ocdciccan au o construc!;e compiicata gi cu posib;itiSli oe
.iefectaie frEcvanti in exoic:ta'e.
lntroduceiea pietrei sf,ane sub travei'se s3 lio3te realiza i, :,rir
exercitarea de for",e statice asupra iincr corpuri vibratoare dispuse intte
iraverse, figu!a 4 11.

Fig 4 i 1. Ag,egat cu corpuri vibiatoare

Agregaiul este formai o'in doLe carcase 1, pe care sunt dlspuse cate
un v,b'aici 2 $i sunt echipate la pariea inferioara cu corpurile vibratcara 3 9i
3'. prinse elastic prin elementeie 4 Si 4'.
Ferla statica de apSsare se realizeaza cu cilindrii hidrauiici 5, izolarea
vibiatiiior realizandu-se cu amodizoarele 6. Cele doua carcase podcorpuri
vibratcare sunt agezate simeiric. ccnform figL,ri,, realizandu-se deplasarea
granuleior atat pe verticaie. cat 9i pe orizontala.
Sisiemui a fost realizat de firma Robel din Germania si inslaiai lre
magina combinate de cale SuDermat.

,28
 ouprafata de iucru a unui corp vibtttor este de cca 390 cm2, cu
posibi‖ tatea burani pe tOata lung mea traversei(250 mm)Un agregat de
burare, pentru un fr de cale, reattzeazう o aclune COmbinata staticう 01
dinamicう de cca 100 kヽ
La aceasta sarcina,se rea12eaZな O presiune↑n plan verlicai de 4,2-8
daN/cm=,iin plan o120ntalde 3 2-5 daN′ cmE
Distanta↑ ntre corp● 口le vlbratoare este de 550-750 mim,cu posib“ itatea
de reg al,permⅢ and ucru pe cう cu difente dttante↑ ntre traverse
Pioduci v tatea variazユ int"9 600 ■ヽ/h O1 1000 :η /h, pentru t"pi al
ciclulul de l■ ●rり de 14 s,I.respectiv 7s duoこ starea cう i:

Flecッ e■ ta osc at‖ or este de 45 Hz

Experimentarie efecttiate cu masin‖ e din seria Supermat au aralat cな `

dupう rり larea a 13 m‖ loa/1e tone pe calea lucrati cu respectivele ria,1■ i au

fost necesare l口 crゑ r de intrei nere lη ai reduse decat pr n fOlosirea metodelor
ObiS→ ●lte

4.2.8azele teo「 etice ale burう ril

はa lucri「 le d● constructie ,i↑ ntrei nere a Ca ferate, apare neceoara

corectarea po2'1''I Cう 01 GonSO餞 darea patulし i de balast pe care se t,`1`1う
trav■ rsete Aceasta operatie se rea‖ zeaztt pr n introdtlcerea ,1 ● ompa● :♂ rea
pletrei spa● e suら :raverse,operai e nulm ta burare

Ca urmare a cre,ter‖ oon,ぃ しe a retelei de cう l ferate, Oi a vitezeto, de

rulare pe aceasla a rezultat un volり ￨● de muncな innens pentru bttf`:● `

1「 np● ●andu_se reattzarea unor agregate recanizate pentru exe,ttiarea

acesl● ￨● ●erat u「 ￨:

D● oarece opご ra、 la Se realzeazう prin inchiderea lrilei pentru circ■ ‐

■1●
i ridICate pentru agre931さ
apare ca necesara ,ea zarea unor prOductvitう 、 .

respectiv o stapan re tecret ca a procesulul de burare, ,n vederea stab lrl

paralTetl● r optlmi

Dln practica constructiei de agregate de burare, a rezultat cう operat a

se poate rea‖ za pr o deplasarea lmaterialuiui sub traversう , la cuisa de
strangere a ciocanelo「 de burat,concolm tent cu vibrarea acestcra
Pentru calculul si construci a ag「 egatelor de burat, trebule stab‖ te
rezisteniele ce apar la deplasarea ciocanelo「 de burat ,i efectul vlbrathlor
asupra particulelor de balast i 62,641

4 2 1 Starea de tensiune din prisma de balast

Pe calea ciuluite, respectiv afanate, rezistentele ce apar ia deplasarea

ciocanelor cie burat sunt ln functie de stafea de tensiune din prisma de talast.
Pentru o cale circulata. distributia spatiala a efoiurilor nu mai este aceeali,
calea este neomogena gi siabiiiiea teore'iice a rezistertlelor este ciificili.

129
 ln cele ce urmeazd, se prezinta metodica de caicul pentru cazui c5ii
afanate gi corecturile experimentale necesare pentru .eiatiiie de caicul in
cazul ceii tasa:e.
Schematizarea cje calcul pentru staoiiirea rezistentelor la bu''ai'e se
poate face ca In figura 4.12.

ヽ
一一
〓一
﹂
、
′
＾︹
Fig.4.12. Schena de calcul penlru r'ezistenteie la burare

La deplasarea ciocanulul de ri.,ial ir rrasa de rnaierial. apar mai rniliie

rezistente: rszistenia norrnaia R. a rnaterialuiui, io!'!9le de frecale 1ni;-e
material ii crganul de lucru F, g! ineilta n'asei de materiai Fi.

Aeeste forte sunt ftnc-tie Ce starea de tensiune din prisrna de baiasi,

aceasta iinci la randui sdu funciie de sarcinile siatice $i dinamice apiicate Si
de ai'ia orga;i-riui de aplicare, iespecliY ai'ia tiaversei.
Aceasta srare de tensiune poate ii caracterizata analitic prin presiunea
echivaieria la a,iancirnea h p.. Sub iaipa traversei, presiunea p va fi data ie
o reiatie iie iipui aLrnoscut:

=募 Ⅳ
β d (41)

unde:
Q - sarcina totale revenind uneijumetali de traversd [N]:
A - aria utiie a unei jumatali de traversa lrn'?].
Conform ipotezei lui Zimmermann /9 '10/, se poate considera ca
sarcina transmisA de ,-naterialul rulant P se transmite patului cdri prin
intermediul a cincl trave!'se.
Notand cu Qc incircarea ce revine traversei centrale, traversele
alaturate vor fi incarcate fiecare cu 0,57 Qo, lar iraversele de la extrernitdti cr..l
0,13 Q0. Adunand sarcinile de pe flecare traversa. rezuha:
2.4Q0 = P gi :especti, Qo = o,a2P (42)
Valoarea sarcinii F esle data de relatia:
P=kdxPr (43)
u nde:
k..- ccefrcienl ldinaric:
F, - sarcina pe ,-oati.
J raversa centicla iiansmite patului, pe lange sarcina Qo, prcven:na cie
Ia materialul riiiaar gr greutatea ciii afe.ente G..
_ 1._.
G. = - {C, *i,:'g. ) lNl (4^l

u noe.
Gl -greutatea iravei'ser IN]'
r - distanla 'iniie ti'averse inrl;
g, greutatea u4itara a sinei iN/ml.
-
Rez,rr€ p\entr,J s3-cina lotaia ie,atia.
Q=Qa+G.
Presrunea sub talpa trave.ser nu se distribuie unifornr.
intr-c schenratizare de caicui se consicieri ce portiunea
este incercaia

慶
Fig. 4.13. Schema de calcu! a cresiunii sub traversd

Dacd se ncteaza cu u distanta de la axa unei gine la marginea

lraverser, cu e ecatan'reniul, cu b letimea traversei ?i cu Lr lungimea traversei.
rezultS:
r=e-2u (4.6.)

Rezulta penttu aria utiiS a uneijumeidli cie traversa relatia:

A= 2ub im' . \4.7 .)
in realitate, distanla 2u este egala cu lungimea de traversi burata, imedrai
dupa intretinere 9i creste pe mdsura ce calea s.rpofte traficul feroviar.
Cu o valoare de mediere, presiunea p sub talpa traversei va fl:

13{
 I
0.12k4 > P" - .1O, :r .8. ,) 1ru/m,J
.
(48:
′ =
2ub
ConsiderdnC valorile uzuale aie parametrilor:
Pr = 105 kN r : C,5 n

Gt = 2600 N 600 N/m

b = 025 m u=0,55m
gi pentru coeficientul ciinamic valoarea ka, =i.5. recornandate de UlC,
respectiv k r7', = 2.4 , aCmise ce CFR, se cbtine pentt'u plesiune o valoare:

[N/r.,']l S; respectiv .r: =l.9rl0i fN/m:i

A=2.42*.li)j
Aceaste presiuna se transmile'il-, prisma de baiast dupa sucrafe-i*ie de
repartitie, aflate ia ungh!ul de irecaie interigara f, cu venicaia, liguta 4.14.

Fig. 4.14. Transmiterea presiunii in prisma de balast

La fiecare cot5, suprafeteie diagramelor de distributie a piesiunilor sunt

constante gi egale cu presiunea transmise de traversa. Daca supraielele de
repartitie se intersecteaza la nivelul pla$ormei, alunci:

亀
m=圭 (49)

unde h reprezinid distanta de la fata ;nterioard a tlaversei. Pentru vaioriie

uzuale ale marimilor, rezute h:,.:0,'17 m. Dace grosimea patului de balast
este mai rnare dec6t hi- presiuniie pe platfcrrrd vor fi mai rnici deedi sub
talpa lraversei, cee3 ce este Ce corlt, (figura,1.15.).
Se observe ce un calcui mai exacl ai presiunii ar trebui sa considere
lungimea de burare lr, in ioc oe merimea 2u din relatia (4.6.) gi (a 7.). Aceasii
dimens!une se modifice insd oricum in exploatare.
Presiunea in interiorul prismer de balast ph la adancimea h se va
deiermina in functie de presiunea sub iaipa t!-aversei p, cu relatia: /9,1C/

132
 ―
声 ′Ⅳ哺
ρた =島 ″ (4`0)

ぃ°
/4a′
へ′ ′ ∼

爾
ヽ 、
ヽ

州＝Ｌ・
︱ 一∠竹Ｔ一
ヽ

i
′

′ヽ
Wヽ

〓
︲︲
I!

_′ /

上
I::

′ ′

Fig 4 15 Vana,a presiun i cu adancimea

Cu p.. s‐ a no,at presiunea la adancimea h, data de 9reじ tatea

balastul● ￨,care se calct,leazO prin analo9ie cu presiunea hldrostatici:

ρο々 =′ ′flア「′+1)iヽ :“
2:
(411)
snda:
p - densrtatea materiaiului din prisrn5 '1n,'r''r'
g -
ai:celeralia gravttationale in"/s'/l;
h,+h - adancinlea de buraie lnrj.

Cu vaioriie :rzuale p=..10j [kg/m j, S = 1C Imls]. h.+n = 337 i'--1

se crtlne pentru p- valcarea 7l0C [']/rn'1.
Noiand cu N coeficientrl iu o din relatia (4 i0.). se obtin penlr: fi r.,3lori
confoirn tabeiLriiri nr. i:
Tabelrii nr. i
h(mmt l 170 200 250 300 350 400
N l 1 56 1 1 275 1 0 964 0,767 0,633 0,535

Pentru valorile uzuale ale parametrilo「 se obline pentru h = 03 11“ :,

rメ 1=1.93 1daNた m21, resped v βん2=3,06 1daヽ ′

Crn 2:

133
 Se observd ce valori mai mari se obtin pentru aciancirni micii astfel
pentru h= 170 mm, se obtine ptt, =3,84x 105 [Nlm'] respectiv

Pt = 6.2 x 1O', [N/m-1.

Valoarea pi, se reccmanda pentru calculele prjvind prisma afanata,

iar valoarea p h2 gt mai mare pentru prisma coimatata

4.2.2. Rezistenlele ia burare

Rezistenta nOrmalう R, se va putea calcula cunoscand preslurea ↑

●
interiorul prismei de balast ph,cu relalial

R″ =′ ヵ ×И IN: (412)
“
unde:
A,, - aria normalS pe directia Ce deplasare a tiipii ciocanului de burat,
cu inluenta ariei cozl ciocanulul

=κ l× ノx力 s lm2〕 (413)

`湾
unde:
i - iaiimea sapei tml:
h" - inaltimea sapei [m]r
K1 - coeficient de supralata a cozii sapei. cu vaicri ,rari,nci intre 1,1 gi 1.5.

Fig. 4.16 Sapa de burare

134
 Spre exempilr, pentru vaior! aie parametrilor l= 0,16 [m]. n" = 0,06 [m],
irn = e,2 x 1C5 [Nirn':], se obline vaicarea rezisteniei
R. = 8920 IN j.
Fo(a de frecare care apare i1 lmF.ul rnigcarii ciocanului de bu!'at este
de sens opus miscarii daie cie frecarea materiaiului pe suprafala laieraii a
lalpii Fi a cozii cjocanuiui ie burat. L4ai apar fi'ec5ri intre materialul deplasat
de ciccan !i restul materialului din patul de baiasi.
FoⅢ a de frecare se determina cu relalal

「√=ノ た×Al X μο
「 ι :N〕 (4141
..i^de

A. - aria lateraia ;i = :il - ,, rfi .\: lrrl

rs - grosimea t6lpii sapei [m]i
& - coeficientui ce tine seama de frecarea cozii sapei gi a materiaiuiui
deplasat Ce restLrl materiaiului K, = 1 '1 - i 5:
?ior - coeiiaieriul de frecare intre oiei gi balasi; cavaloare meCie, se
Pcate coilsicje!-a tt,-,b = r,5 -47.
Pent.u valcr,le ,Jzuaie ale parametriicr b, = 0,03 [m] 9i K2 = 1,5. se
obtine valoa.ea fort.:l de iie.ars F, = 7320 lNl.
Foqa oe ineriie a laiasiu:ui se deleinine considerand masa prlsnier ile
balast din fata lalpii ciccanulur de burat rnr ii acceleratia ia nivelul tiilpii a,,
resped v cu relala:

Fl=772′ xα ′ INI (415)

Masa pr,sn':ei Ce balast m,- se Cetermina cunoscand unghiul de rrecare
iniericare al maierialului $i Cimensiijniie teiDii respeciiv:

″
′ ×
=為 対ρ回 (416)

u nde:
h" ='ineltirnea de calcul a talpii, h" = 2hr [m]:
i- letirnea i6ipii lrnl:
t' - densitaiea naie:ralului -kg/|i:]
Acceleratia maser rn. se determine in functie de schema conskuctiva

De obicei, mi$carea ciocanetor de burat este circulare, $guQ 4.17 \,

astfel lncat expresia acceleratiei va fl de forma:

″―岩 R国 (417)

135
u nde:
a s - unghiul de strangere al ciocanului lradl,

-
ts timpul in care se efeclueaza cursa de stiangere [s];
L- timpul cle demarare al strdngerii lsl'
td =o,Sts'
R - distania de la articuiatia relativ fixe a braluiui po!'tciocan la centrul
talpii [rn].

︱︱︱︱︱ ノ〓■︻り
″片ン

´
´
Fig.,t.17 )eisrm;naiea acceiet'aliei sapelsr

Pentru agregalele de constructie z,jai6, nnasa mp este cie.J.ajinul a

careva kg, iar F. de ordlnul a careva zeci de N, putAnd fi neglljat in comparatia
cu celelalie rezistenta. La elaboj'area Ce .l'lilaje de construclie decsebitd esie
necesaa a se verifica marimea acestei ccmponente.
Rezislenta totalS la bLrrare rezurt6 din insumarea rezrstenteior
ccn'rponenie
li5=6,,-f,'+,Et iNl (4.18.)

respectiv:
Rl =Ir +,F/ lNl (4.1 9. )

Pentru exemplul de mai sus, rezulte= 15.2C0 [Nj. R5

Din figura 4. 17, se observe ce clocanul cie burat vibreaza in timpui

strangerii. Fo(a exercitat6 de balast asuora sapei va avea o varlatie ca in
figura 4.18, unde T reprezinie perioada cscilaliei,'ti - timpul de Cesprindere a
sapei cje balast gi L - timpui de contact.

'136
 Fi9 4 13 Fc,ta pe Sapさ la burare

a"ぶ 乱量
[lfttrrttξ Lttλ 籠齢1膜 :籠 ぶ
竜塁ぽ
議r:
aCIonare caLululな e rerstentな a elemente o「 se va face pentru RFa、 ,da,
de rel,tial

Rraム =κ ×Rtt IN〕 1423)

unde K este t,Ii cceF ciO● l supraり ■tar cu valoarea 2

Sinte::za口 d rezし tatel● obiintlle mai sus se 。biine reiatia Ce Cal● ■

￨

per、 で
すuvぅ lcare● re21S'Onlel iし burare Rb:

F3=ク ͡ =1″ ‐ ■
=昴 ′ノ ::｀ : (421)
unce:
p, - presiune? ia aCiincirnea h [N,,inrj:
A" - aria nc:mala pe dii,eclia de depiasare a sapei imrl;
pel,, - coeficien'trjl de frecare ciel - baiasii
A, - aria laterala a saper.
Pentiu presiunea p. se poate considera ia primd aproximatie vaicarea
4 ... 6 :'13s iNin::l gi nentru .ceficieniui de irecare uob va\oarea.3,E 0,7.
-
Aiia nc.i.nali;i. este data.le rel?1ia:
A =(1.1 -.1 5)x;:.h, i*rl (422)
Lr nde:
l- lungimee saDe; [Nm,
h, - inaitiriea sa,-rei [f\in-,.
Aria laterai; A se Cei€rmina cL :elatia
I=(?,2- 3) (l - h.r b. [n.l (423)
unce bs !'eprezinte grosimea sapei ir-nj.

'3ア
 Pentru diferite conditii de rcalizar" a.aii, se poate calcula presiunea p"
cu relaliile (4.8.) (4.10.) 9, (4.i 1 )
ln literatura se indic6 9i o relatie emparica penku calcularea 'ralori!
recomandate a rezistentei la burare, relalie aplicabile numai Ia aglegate de
burare de constructie clasicar

Rb=kxh,s,4fur14! Ir.it (4 24 ,\

k=5x'i06[N/m3]
unde:
h - adencjmea cenirulu; teipil sapelor [ml, nasurata de ia suprafata
ba!astului:
S" - aria normali a t;lpii sapei lrn'?];
L - distanta meCie intre centrele sapelor [n1]:

.(io - comprirrarea initiaia a balastui'Ji calorita introducerit sapelcr 9i

vibratiei iml.
LLo = 2b, . 2A.
b"- grosinea tAlpii sapei [m]:
A - ampii'iudinea vibraliei iml:
M - comprrmarea balastului daiorta nigcArii de L:urare [m],
/\r_ Lo-Li irj,
L,, - distan\a lntre taipiie sapelor cieschise iml
L, - distanta intre tdlpile sapelci inchise Im].

Un exen'rolu numeric arard ordirul de mdrime: pentru valoaiie:

I.LT
I !1 ! lftl
Lr rl =
2
S" = 0.06 x 0, 16 [m'] b = (0,02 - 0,0s) lml
L" = 0,58 lry',] A = 0,012 [m]
L, = 0,34 ir,r.l
se obline Rr = 8040 INl.
O valoare apropiata de aceasta se obtine cu relatia (4.21.), pentru h =
0,3 m. Avand in vedere cregterea continue a sarcinilor pe osie Si a vitezelor,
apare justificati folosirea valorilor superioare pentru oresiunea in prisma de
balast ph, recomandandu-se folosirea relaliei (4 21.) cu F,articularizarea la
conditiiie ccncrete de lucru ale agregatului de burare elaborat.
4.2.3. Vibrarea particulelor din patul de baiast

Sub efeaiul vrb:'a!iilor produse de rrilarea garniturilor de caie ferata sau

in timpul burarii. are loc o reducere a fodelor de frecare gi o deplasare relativd
a particulelcr, .eea ce conduce la mcdificarea proprietatilor elastice ti de
amorlizare a:e patului.
Migcares unei pai'ticule se poaie p,'oduce numai atunci cand fo(a de
inertie F, actionand la nlvelul acesteia, depaQegte rezisten'ta F, la deplasare a
particuiei in patul de balast, (figura 4.'1 9.).
Valorile acestora sunt functie de dimensruniie particulei $i de
coericientu! specific de rezistenta la deplasare.

Fig. 4.19. Schema de caicui a frecventei de fluidificare

Pentru uludnta calcululur, se cansrdera volumul pa(iculei Vp = lt, unde

l[m] este una din C;mensiuni $i a cere, vatoare se stabilegte cunosrafd
volqmul medru '/. irn'] Cetermrnat expei'inrenial
Forta de rezistenli F, este data de rezistenta normala Rn gi de fo(eie
cie frecare Fj pe supraiaia jatei'ale a particulei.

i = p1r 1., r phl .'ti , ,b. l.N1 (425)

unde:
ph - pi-esiunea la adancimea h iNim'?l;
A" - aria nci-male pe direclia deplasirii,A" = i'?lm'?]t
A -aria laterale a particuiei, A =4 l'? [m'?];
x
tDn - coeficieniul ie frecare balast pe balast.
Fo4a de inertie va avea expresia
Fi = mpx Bv.a2 lN) (426)
u nde:
B - amplitudinea vibratiei iml;
mp - masa particuiei, nto = pr.il lkg';,
pp - densitatea materialului ikg/m3],
l- dirnensiunea nredie a particulei [ri]:
a - frecvenla circulare a oscilatiei particulei [i/s]
 EgaldnC cele doua fo4e ce ac_tioneaze asupra particulel, rezuiti
frecventa osciiatiiloi ploprii ale paftlc,riei:
,.7.
P1'\t - 4Ptb ) tt ,7 \
ir \ o, 1> .B "'-'
ir/sl

La excltarea masel de padicuie cu frecvenla r,, se va produce un efect

de fluidizare a acesteia
DacS se tire seanla $; ce grertaiea proprie a particulei, reiatia de
caicui d+vine:
. _,:-,
, ! ,r -.]
_
,,r ) ,\
-" - 1, ;- - (1.28.\'
,r r-,. i, i
liarirnea giB este ieg:rjabjla in raport cu celelalt ter:nen Ce sub radica,,
as{iei ci
pentrL! praciici esie Lltile folosirea rclaliei (4.27.).
Feniiu c D Srna afAnatd. s-a prezentat in figura 4.20. 9i depencieri.l
frecveniei oscjlaiiiioi' pariicuielor Cin patul de balast de amDlitrrdinea osciiail?:
Si ce .j:mensiirniie paft;ouie;or.
lntrucAt nu se pot realiza cu u$urin'ia frecvente de excitaiie frdicate, de
peste 40 - 50 Hz, este necesar aa amrlitr.roifiea sepei sA aiba valcr mar r-a.
depesle5*8rrrn
Peitru f,uidizarea pat:riui dB balast lr, tinpul buririi rBzulta .e ln
:,lnsir.rctia agregateior ie burare trebrie u!-rr"Ar-ii a reaiiza frecvenle de
cscilalie ale sapei ciocanulul de b,i'a'r in zcna frecventelor proprii j, 3te
padiculelor ce co::r?!''i ceiur de baias'|.
C.rm o'imensiuniie carijcJiei iti piesiunsa in ;ntei'lorui )aiJ!:-ir ce baras:
ph variaza'intre an'Jmite :iniie. esie reccmandabiii exec'J:ia agiegsteia,- i;e
burare su pcciDiliiatea ie regiare a frecventei.
コー

20 .l
ー ﹁

!
ぃ 、

Fig. 4 2C. Vai'iaiia fiecventei ou amplitudinea oscilatiei

^,4C
 Totodetd. este de observat taptul cd uneie dintre sarcinile dinamice
dare ce rularea garniturilor de cale feratd au lrecvente ce se apropre de
irecvenlele prcDrii v, ale partrculelor din patui de balast. ceea ce duce ia
sca.ierea rezlstentei acesteia qi la tasdri ale c;ii.
Consrderand diferitele ampatamente A, lml aie garniturilor de caie
ferata 9r vitezele vi [km/h] aie acestora, rezuitd perioada fo(elor excitatoare de
forma:

I=者 四 (429)

′Ｌη
″

ス
タリ
,`″ z′

Fig.4.21. Variataa Irecveniei cr dimensiunea particuiei

Astfei. peniru vaicrile curente aie ampatamentelor. re;ulia vli€;a de

1C0 kn/h c irecyenti de excitatie de cca. 15 Hz 9i ia viieza de i40 L-!1h c
frecvenii te e)1ai:atre Ce cca 20 Hz.
St,rdiui vibrarii particulelor Cin prisma cia balast este necesar aiei
pentru a ugura ieplasarea organelor ce lxcru ale maginii de cale, respectiv
ale agregateior de burare lir pnsrn5, cet gi pe/rtru a ieaiiza tasarea acceierati
a cdir oupd operaiiile de iirlretiiere.

141
4 2 4 Teoria burarii spatial●

Mecanismele de burat folostte ta opera,le de constructie,￨↑ ntretinere

a cal ferate sunt astfel concepute incat perrnit reproducerea ml,oこ ri

efectuate rnanual de operator Pentru irltroducerea pletrel spane sub iraverse,

se fotoseste c suprafalう de fOrma dreptunghiularう . materia‖ zatう prin talpa
ciocanului de burat,numitう ,I sapう ,care executう o miscare plana,f。 loslnd un
mecanism de strangere _ desfacere a sapelor ce realzeazう o tralecto「 ie
う a acestora ,I un mecanism de ridicare ― coborare, agregat ca「 e
circula「
suprapune o miscare nnia「 ぅ,(figura 4 22)
Pe汽 tru ca reaclunea pnsmel de balast sa nu se transmに う la uJlal,
ciocanele de burat iし creaza cuplate cate dOuぅ . de o parle si de alta a
traverselor

電寒
，
︱
り
¨

一
﹄● ● ●
一
つ一一″ ●● J
:if:豪
β Z,″
′ )
﹁︲
１● 曰 い コ  ヽ
﹂

Fig. 4.?2. Migcarea sapeior

Migcarea de apropiere se realizeaze la agregatele de burare cu ac{iune

-
sincrone cu suruburi stanga dreapta, depiasarea celcr doud ciocane de
bural fecandu-se cu spalii egale, indiferent de rezisten.la iocala a prismei de
balast.
Odata cu introducerea actionerii pi'in cilindri hidrauiici peniru mi$carea
rie apropiere a ciocaneior de burat, curcele acestora sunt funclie de rezistenta
intampinata la deoiasare, deci pot fi diferite in material neomogen, sistemul a
primit derri-rrnirea de burare asincrona.

Fig. 1.23. Tra!ectoria secventiald a saoei

Le alη bele sisteme, tra ectoria secvent alう a centrului sapel este de
ge● し, cele, reprezentate tn ic」 ura 4 23, respectiv coborare, stttngere
desfacere paⅢ lala ,i ridicare Avand ↑ n vedere secェ iunea Constantう a tう lp:
ciocanじ 1口 i de borat. distribuila preslunH create sub traversな , ↑ n i.lngtll
acestela`este cor・ stantう

in fiOura 4 24 este reprezentatう schema de calcul a presiじ n sub

traversa
in baza acestei scheFe de Calcul, s‐ a adoptat si mentinut panさ ,n
prezent torma ciccaneior de burat,'tratectoria in plan vertical a acestora

Ftg. 4.24. Schema de calci,i

Avand in vedere modul de transmitere a sarcin‖ de la materat: rulant

este e■ identa o cie,tere a val● rilor presiuni sub talpa traversei,n zona sinel,
c■ o lege de vara、 ie p(x) 。e poat f consideratう pentru nevoHe practice
‖
niarう ,(fε 4 25)

Acest tucru a §i fost fO10sit ↑

n mod intu tiv de cttttt constructor, de
ma,ini de cale, prin dispunerea cate unei perechi de ciocane in rnediata
veclnう tate a Olnei de o parte si de alta a acesteia

Sunt constructl prevな zute cu doua perechi de ciocane de o pate§ ide

ata a slnel, cel de‐ al do‖ ea rand f轟 nd insa ldent:o cu prmul ceea ce
determinう o distr bu、 ie mal pui n ttvOrab‖ うa preslun‖ or
Oa性 らdenctentぅ a aCtualului sistem o constttule mi§ carea de desfacere
a ciocanelor de burat↑ n timp ce acestea se mal alう inca in prlsma de balast.
ceea ce conduce la o aFanare a materialului din zona traversei sila o slク bfe a
cう 卜,ct・ deteriOrarea rapid5 a geolmetriei corecte ln exploatare

c"ぃ 1然鰤亀 :譜思よ鷺 鷲

。 ml「 毀鷺 :背 塁翼『
r嘗

traiector a sapei ar trebui sな

麗
fte↑ n
:ξ :『 ,竃
planu1long tudinal al cal,i cOric。 ぃ:tent sa
aibう loc rolrea sapei cu unghiul α,{iguia 4 26)

F:9. 4.26. Rotirea sape;

ln sconirr ieducerii gradului de afSnare a prismei Ce baiasi, scoaterea

sapelor din Drisrnd ru trebuie si se fac5 crp; directia de lucru a ac€stora
in ilgura 4.27. se vede rA ieqirea sapeiiir in lungul iravelsel, cu
componenla iater.:ia a vrlezei ve, reduce deficienra ardtatS. Se oitine asifei c
traieciorie t!";t:rensionale pentru cei-riiul saDer.

Fig. 4.27. le$rrea tangentiale a sapei

Penlru reaiizarea respectiveior traiectorii, se pot imagina nci tipuri de

agregate de burare, cu o diversitate de solutii consiructive. Cale3 va rezulta
mai stablia, permitand cregterea intervalelor intre ogeratiiie de inti'etinere.

4.3. Calculul agregatelor de burare

`44
Calcului tehiclogrc ai agregatelc)i de burare aonsti in deterrninarea
pai'ameti'ilDr p.in;i3aii, po;nind de la productivliatea im0use utilaiuii"rj 9i
slaiJitirea necesaruri:ll de pulere pentru a.:tionaIe.

4.3.1. Determinarea princiPalii(jr parametri

Product v tatea agregatulul de burare este datう de relai al

F夏型xl響 ×
■ぃ但
二 」
(430)
f

J nde;
z - numerui Ce traverse Pe km de caie;
T" - curata ciclului de bUrei'e ia c traveisa [s]l
kr - coeficient de folosire a timpului.

Ciclul de buiare'i. se compun* din tlripul coborarii agregatul!'lr 'Si

irfigerii in orisna de balast i., lifipul ce strangere al ciocanelor t.' tirnE li
ne;esar peniiu riC:carea agregatului 'i,, iimpui cje desfacere a ciocanelcr ce
burat tt, lin'rpui de depiasare !a nola trav3rse i.' 9! suma timpiior cie pi'3gAti'e a
cornenziior Ce orciix '.

■ =′ c■ ■+了 ど+′ ,キ ッ ″ 卜 14311

`s‐ :

ln tlgLira,l..28. s-a repiezenist ciciograrna iucruiui ma$ini, ie b-ili -'

Ti!-rii! de Iidicars t, >i de iesfaciele t. se pot suprapuie 'ljit:P "
eicetija.dr-se cI o iniaiziere 1,,. Ridicare3 continira 9i dupi deslacei* cu *n
timo de decaia; .\.? lvigcarea de desfacere poate dura rnai fiiulI, td, astfei
'a
clecalajui A1' duce la pielungirea ciclului de r'-ic:'u
Totodata, deslacerea poate sa se efeciireze cu acceleraiie mai "ici in
tirnpLri ,a..i. reducand soiicilarile mecanice ale aglegatuiur 9i. Den:r'-'

incad13rea ?n acelagi timp al ciclrlui, sucrapune!'ea pe o perioada cu tlill$r1 ijt

ina19. i".
Stx.jiui clclcgr;nrei de aetre constr'rctcij permite st6biiire:r cje sciutl;
peniiu creqterea proluciiYlli'lii conco!:niienl cu evitarea scii'ilii'iloi
nefavorabile ale eiemenieior agregatelor de 5ura.e.
 ?ig. 4.28. Ciclograma lucruiui maginii de burai

Pentru o productiviiate de 500 mih, o densitate a traverselor de 1600

buc/km Si k, = 0,66. rezulti durata ciclului T" = 3 s gi, corespunzetor peniru
timpii ccmDonenti, valcri de 0,5 - i s. Rezuita ce in func'lionarea agregateior
de buiare apar forte dinamice mari, de care trebuie se se tine seama ia
calculul acestora.
Alegandu-se ponderea gi valoarea timpilor componenli ai ciclului t gi
cunoscand din schema construcrivd adoptate cursele cilindrilor hirjraulici s,,
rezulte vitezele pistoaneior V:
S
ろ=7 [m/sI (4.32.)

9i corespunzator debitul Q al pompei de actionare ai mecanismului de ordin i:

Qi = zi x ll x I.i x, [m3is] (4.33 )

u nde:
zi- nur'nerul de unitati iCentice;
A - aria pislonului in m'?;
? - randamentu!.
 Marimile z,9i A, se determine in preaiabil, cunoscand fofele
tehnologice pe organul respectiv a! agregatului.
Dirnensiuniie organuiui de lucru, respectiv ale ciocanelor de burare. se
adoptai in functie de conciitiile ishnologice de iucru sau dup6 constructijle
exislente.
Cunoscdno dlmensiunile ciocanelor de burat $i adancimea de lucru a
acestora. se deiermine rezisienta de burare Rb; se alege apoi schema
cinematice Si dimensiunile elementelor cornponente; se calculeazi parametrii
cinernatici. curse viteze, acceleratii rectiiinii sau unghiulare ce intervin in
calculeie ukerioa:.e. La paragraful 4.3 2.. se indicd forteie ce apai- asupra
ai.ticJlat,.lor agregai|lr!:.
CLrnoscand foriele statice gi dinamice ce actioneaza asupra
elementelor, se efectueaze calculeie de rezistente in maniera uzuaie, o
atent e deoseb:td accrdanJu-se calculLJir,i ra oboseali.
Un calcul mai apropiat de realitate se poate face consideranc si
regimul tranzitoriu, Spre exempi.;, Dentru rnecanismui de translatie /2, 3i,
modelul de calcul motor - utilaj este redat in figura 4.29 a. S-a notat cu a
viteza unEhiularA. cu il mcmentui Qi I rncrnentul de inertie, incjicel. m
reorezentano rnotorul S: u ut'la,iJl
in figura 4.29 b., se observe fazele iranzitorii in functicnarea
mecanisinuiLri. in timpui tc (0,09 -
C,25), se anuleaza jocrri.tle in rllecantsnire !.
cregte momentul pini
ia cei preluat cje cuplaj. in timput t, t., aie loc -
accelerarea rnecanismulr.li, viteza unghiulard a motoruiui a n scAzan1 pena ia
cea a utila).iai t t. Din momentul egalizirii vitezelor unghiulare iup6
trecerea tinipului :,, exastand surplus de moment la arborele rnotor, are ioc ill
cont;nuare pana ia timpui i, - tr, cre$terea turatiei arborelui ,Je iegue u,,
per,e b vaioarca on.

与 r2 ● セ
Fig. 4.29. Studiul regimului tranzitoriu

イ47
 Turat‖ e se stablizea2ら pe pOⅢ iunea t2 - t3, mOtOrul ,■ vio3and
rnomentul rezistent hЛ J Dupl trecerea timpului t3. meCanisrnul este franat cu
un moment a carul mar me este llr tati de aderenla rOliOr, re2ultand tlmpu:
de franare te― t4

Var aヽ a adoptatう f“ nd nlarら ,「 ezuta val。「ne meC pentru vte2a

unghiularう la acceierare,i franare la iumatatea inier.7alelo「 respect ve
Agregatul de burare se ve「 if ci la vibrat",determinand sigetile statice
ale elelmentelor prin calcul experimentali calculand pulsatla Criticう 01
comparand― O cu cea perlurbatoare,respectlv a arbore ul excentric

43,2 Seterminarea puterii nececare pontru a● .iionaro

Puterea necesarう actionari agregatulul de burale se compune din

puterea pent「 tl l￢ ecanismul de vlbrare Nv, cea pentru mecanismui oe
strangere Ns, pentru mecanisFul de rdicare ― cobor套 ラ agregat pentru
translaile tehnologicう Nt,i pentru actionari auxliareヽ 。 “

4 3 2 1 Puterea pentruマ ibrare

puterea pentru mecanismul de vibrare Nv este dati de relat a:

ｉ 一ら
′
いヽ
Ⅳ

¨
〓
‘

０さ

(434)

unde:
N,q - puterea irecesarA peniru aciiona,ee rl'teceiisir-i!lrt in j.l.
Nvs - puterea necesard pentru lnvingerea fresei-iiar
':n aaiicrriali! la
functionarea mecanisrnului in sarclna, pentru mi$carea vibratorie,
N," - puterea necesari pentru vibi'area sapelor in balast,
z - numerul de brate portciocan cu sape identice:

?,, - randamentul iransmisiei ia arboreie excentric.

pi.rterea perl:ru Fecanisrnul de strangere N. este ciata de:

Ⅳ
∫=z(Nヵ +Nゲ +Ⅳ Jら )士 (435)

u nde:
Nra - puterea necesara pentru invingerea frecirilor in articulaiii la
functionarea in sarcin!, pentr,J rriqcarea de stringere a sapelor;
Nii- puterea consu'natd in axul filetat
N"b - puterea pentru st16ngerea sapelor in balast;
 7j - ranciamen!ul transmisiei la axul filetat.
Puterea ccisumati nentru ?nvingerea fcdelor de inertie la strangere
are.yalori negirjabrle. in comparatie cu ceieialte cornponente ale puterii
FLlterea pc,'rir..l acttonarea mecanismulut Ce vibrare in cazul N," este
datこ del′ 64′
4
i「
)=_Σ 卜 , (436〉

urde:
Ni - puterea consumata in lagd!-eie arborelui excentric,
N, - pulerea ccnsumatd'it !?g6reie connune biel5 - ax exce|rric,
N3 - pL:terea consumaaa in lagdreie com,Jne biel6 - brat portciccan;
N. - puteiea consun'rata ir lagdiui bralllui portc:ocan
Puterea in r esle CaiS de:
'c^
.iJ..-(>,,, t o -,i -i -6, ,7:, .d1 rr 1tw (437)
)
unie:
l\ )
,'='nt
-
;<.,r:;- [N. (4 3SI
th
rotand,J ea cul
n1tr - rnasa br6iei, iir kg;

l. - rungimea n:eie!, ir 'i:

i: .- distanta ce ia canfui de rase at b:elei ia adicuialia aceste,a,
,:J - yileze unsiiiuiara iir radianl
i.
,.,-

L 「
Fig 4 30 Schema de cal● ui pentru cteterminarea puter‖ la vlbrare

149
 Fota F, este cata de:

)-.r' . ^ rt.. :. ,-
-'- j
, I --
tNt (4.3s.)
rs

unde
J, - momenteie C. Inenie masice ale masei reCuse a breiei la arti4uiatja
acesteia ia braiul portciocan Jl, a boltului respectivgi articuialii .l: Y:
a bratulur pcr-tcrlcafl .i. - toaie fata de a(iclriaila brai!iui
poEolocan

Jl=″ らx■ ス
イトgm句 (440,
`お

u nde:
l, - distanla de !a cenirr.,l de mase ai blejei ix :agErul arborelui exsentric
in ir,ri
i'3 - Jistanta cP ra artieuialia ccr]i!jrd c:ela - podciocar ia adiculatia,ie
p. 1r,., i:,?16t. in iml
.ii=n.* r.- i(-c1 'l {.4.4't.)

ui-ide m3 - l":ir-,iri ?ri iltsl.

masa
Mon'leniri de ire'Iie al b;atuiui oc(.iccan fata de ariiculatia bral,jr., i.
se Celermina oent.Lr ca'isiiuctii exisiente Drin s!3pendarea b.atului pg.lcioca:
ecriDat c.r ciocanul ln aflrcuiaiia a€ prindsre ]a ;ieii gi deterrnrnar*a i,erio;cel
1● Ior osc,iatl■
=、

Valoarea l。 :」 ,vョ f oata de re,at o

/3=ν
`:riチ
×キ41卜
g―
￨・
g哺 (442)

unce:
ir4" -:rrasa :raiL, i,,, ponclcca- au sapa,
i" - distania .ie la centrui cie rnasa C ,a anicuiatia .u biela;
l{" - distanta de la centrul de masa C la adiculatia bra.tului pcficiccar;
so - ampiitudinea oscilaiiilor unghiulare ale bralului portciocaq. ?n
radiani.
Aceaste forti detine pondefea1n suma fonelo: din paranteze in relatia
(4.:7. )
Fo(a F3 este oate de ineiie maseior neechiiibrate de pe axul de
vibrare:
 2i、
亀 =7ri X`× の 1 (443)
cu ri noiendu-se l,lass acestcra. h ikgl.
G, - greuta'tea afereiti lagiruiui arbrrelur exceniric pentru c sair;. [Nl
ll, - cceficientlii de frecaie in iagdrul de crdin I (pentru iul.nenit 3 ,
=
1: penlru iagire
1Cr cie alunecare = 0,005 - C,1);
.i - djametrul de .trstogoiire ai tagdrrlu! de ordix i, in lml;
r! - turatia arboreiui excentric !n
kavminl
Puteiea N, esie cat5 del

! -il':l- , ;i rAl y jl:.,r:kwj

li -,: (444 ,
unie Cr grejiaiea afefentd autonului ie manivela iN]
-
Pulerea N3 esle.j3ta de:

, rjr ^ -, i , ", -
._ :-- ,) .
,. - I -(,1 .,-- 1 I. _ , 7

i -I.) -
ixl(r-
[kv,l (445,

uode:
G3 greJiatea efelenid 3dr.julatiei biei6 brat pC(ciocan Cin::.ei:1=tea
- -
ojei€i, 3 ailiculaiiei $i a bratiriui portciocan, [N]:
,^", - ar.oljtudinea osciiatrilor ilnghi.tlaie ate flielei,
iiadianrl.
￨=uterca N`este dalゑ d← :

14=1≒ C41二 ・ 七fこ、

7・ ,綱 (4431

rii;aie G - g--iltatea afeieita n,licuialiei a,ratulul ponciocai INj

Puterea N,", lkYri frer:r"u invingei.ea {i-ecirilor in adicuia.tii ia n-:igc3fea
oscilato:'ie in sar.jina se Ceicrmine ci-t reiatia

与
ヽ〓
t P
L1':"'-'

■    ４
α

彎弓

α
= d, - lt :..r, ) - |

４
- r.,,r rr r.
to* - 2,..
-1 ",.r.,
=!
)?\
.

Ikv'!
unCe Rb - rezisteria ta burare la nivelul sa5ei. INi].
P,tterea pentru vibra|ea sapelcr in balast Nvr se ya oetermiila
impreuna cu pute!.ea pertru strangerea sapelor in bajast N"i.

4.3,2.2. Puterea pentru strangere

.
Puterea pentru invingerea frecifilor i': artic!latii ta sti,angerea sapei
este data de relatia:

151
 R6x0 tr
N
.{, 1t4da +Q, -,-. ),r:/:] 11wl (4.48.)
2,i× 10'x/5
unde:
t" - timpul de strangere a sapeior. [s];
d - unghiui curse ai braiulur po:tciccar: la strangere, iradj,
Puterea consumatd in axul filetat N", este dati de relatia:
Rb Y. rc )< r x na{
ryiP +d-rs? $w (4.49.)
104x′ ヾ
unde:
r -:aza medie a fiietuiui, [nrj;
n", - turetia axului filetat, lroUminj;
,d unghrul sFi'e: Igradel:
t, - unghiul de frecare, igradel.
Pulerea .']ecesard pentru strangerea sapelor in balasi N, gi viorarea
acesiofe li baiasi N*; agacar. pentru vibrocomprlmarea Daiasruiui, se cDirne
consiieranC variaiia fortei ia nivellrl sapei, (figura 4 3'1.).
ir: figr.]i6, s-a considerat pentru simDlifica.ea caicirieloi, srreir:.i
variatiei lcriei de ,urafe pe peiicada .je ccntaci a sipei cu balastLrj, t .

r{I
I

i,r'-i:'
i

t
Fig. 4.31. Variatia foriei la burare pe perioada unui ciclu

Lucrul mecanic elementar va fi dat de expresia;

dL=FxVxdt (4, s0, )
u nde:

D ma\
p="0 *1qi (4.51.)
tci2
V =Vs + Aocosat (4.s2.)
cu V. na!6i:.{-se niteza de slrengere a sapelor gi cu A amplitudinea oscilatiei
arestora
inlccuinc in relatia (4 5C i q: efectirand iniegrala oe timpui de contaci t.
Se Obi,'C expresia lucru:ui rnetanic L℃ :

=三 薄 c・ F× Rが
な xИ N可 (453)
・ =￨二
unde E este o func、 le de raportul υT,Flnd reprezentatう ↑

丁ゝ︱
n figura 4 32

たア
嗚■￨ ■51 01

￨ ￨ ￨
_1__1_t_」 _1_

F,9 4 32 Vanala mぅ nm E

Puterea pe perioada tc va re2ご tal

c=学
Ⅳ′ ×Z (454)
・
[xRF枢
Primul te!-men reprezintd puterea pentru strangerea, iar cei de-al doilea
peniiu vibrarea in baiast.
Pirierea pentru si|e-rgerea sapelor in L,aiast va fi cetd oe relatia

453
 RIU* x I'"
.r',, = -_-5
''}.- 1n J
[kwl (4 55.)

O valoare -l
acoperitoare pentru puterea necesare vibrerii sapeior in
balast pcate fi calculate cu :elatia:

Ⅳ νら =
Rf,ax
" Ax a
卜Щ (456)
3140
calculati penlru UT = 0.4.
Daca din studiui vibrocompactSrii baiastului se cunoa9te rapodui tJT, se
poate calcula mai precis aceastd componente, foicsind graficul din figura d 26
in cazul folosirii de volanti Dentru acurnularea de energie $i ci'elterea
graoului de uniforrnitate a migcerii, compcnenta puterii pentru vibrarea sapelcf
in balast N,o poate fi reduse ia valoarea:
Ⅳ与
ゎ=Nソ らX′ ′
/『 (457)
respectiv:

RraX x И × ω
ヽ
F:。 卜‖ (458)
7850
pentru raDOrtul tc/T considerat.
Ca!culul volantului se efectueaza consideranC ca acesta acuf0uleazd o
energie E,, datd de relatia:
lir1i-)
f,. -- J,.lran-,.., - ,n-,,r,J- J. <d <u-,... (459)
a
unde d - gradul Ce neuniforniitate ai rnigcArii:

t * '"max -'mln
(460)
@neti

unde (Dmed - viteza unghiulara medie:

-
Omax Omin .
t)J!.tJ = ':lta^ . "''" [n/S] (461)

J, - n'lor-oentul de ine(re al volantului.

Aceastd energie se inrnagazineaza De timpul cat nu mai exist6 contact
intre sapa $i baiast.

ExR[a\ x,<
Jν x ×
δωλ
θど= ′_
t^
x1(I-1-)
T"
(462)

Pentru UT = 0,4, rezulta:

154
 600N(b
」v= km21 (463)
δ
oλ ご
′
〔

Penti-u graCul de neuniforrnitate a migcarii C. se pot adopla valori '1lzC

4,3.2.3. Puterea pentru ridicare - coborare

Deterrainarea puterii necesare pentiu ridicarea - coborarea agregatului

N," la utiiajele ugoare se face consideranC o fo(e egala la limiid cu reactrunea
ce revi:ie din greuiaiea utilajului in irepiul ciocanelor de burat; deci sub forta
dezvoltata este pcsibila ridicarea maginii {ie pe $in6. Notand cu R reactiunea
in drepiui agregatului de burare [N], cu h. cursa de infigere in balasi lmi, 6u L
timpul de soborare Isl. rezulte puterea necesare pentru coborere:

ヽ=デ森1午 卜
‖ (464)

undel
Ga― greutatea a9regatut● ide bu:arei
,7=‐ randaloentul actionう rl

La ma,ln ie grelё t」 e cale se va considera ca asupra feteiinferioare a

tう lp‖ ciocanul口 l de bt・ rat aolloneaZb O Sarcirlう tinitarう egala cυ valorie
maxime ale presi」 n輌 p“

Se caiculeazう ,i puterea necesara pentru ridlcarea agregatului N.cu

relat el

‐・
弓 せ・″争Xtt N〕
=('.・ *′
(465)
つ

Ⅳ
″=需
詳缶石I嘲 (466)

unde:
t,-lmpu de ld carels〕 :

η
r‐ randamenttll actionう ri

hc― cursa de ttdicare{m)

争 =争 ×
ω″ ル
グ ィ
ち×セ
L
=ゴ (467)
:゛ ″ `″ ″
rezultゑ :
 ら=J″ X争 証学生
■ .Σ J″ *it',,, ,. .'-
dtr
(4 6s.)

Rezlstenta dat。「itう ineⅢ tel oieselor in mlgcare Ce roiatie rezulti de

forma:
V.
(469}

Rezistenta rctaia Ia accelerare va fi

Gl ., L,,
.2 ..
,tr,litr ,\
_
lo- ,
'--J,nx ' x I

al -'+\"r1 .rt111 (470)

e r r-
Suma ciin oata.,iezz (expresia 4.73. ) reprezrnte masa aparentd a
utilaj"iui, adicA suma acestuia pius o mase supiirnentard datorite inertiei
pieselor aflate li"r i3iatle
Reial'a 14 ri I se mai poate scrie
dv",
f .=".",'tt(l+,'
G..
7t (471)
dta

,)

, lD Y:ltr .I
)'=J'n/ . '^ vu (472)
r
,.,=-d,,s',t
l-', t'
Cu;':c:afia.
6=!*i-i' (473)
reauiia

{,,=,xi"
-'' ' .lt-"
+ iNl (414)
.a (1,'

unde d- - coefic;entul 'nase{oi de rot;ue

Pentiu un caicul prealabil. coeficientul d se pcate d--teri'nine
aproxlmatv cu rela,a

δ=1'た ×7: (475)

unde marimea k are valori 0 04 - 0,09, ;. fiind raportul Ce kansmitere a! cutiel
de viteze sau al reductorului dispus pe lanlul cinemalic lmediat cjupe rnoiot".
Puterea pentru accelerare va fi datd de:

166
 ヽ41=
」
「
島 ×レ
し
W (476)
たt7x10'x,み
“
tlnde ka este un coefciel、 t funct e de modul de varlat e a Vite2ei utilalulul ↑
n
綺
psa dateior privi!、 d caracter sticile ac,lonar‖ ,pOate n itlat cu valoaⅢ ea 2
Pute「ea pentru depiasare N。 l cu viteza de transp● ■obi§ nuit de 80
km/h,se determini dupう metodologla lndicatう la subcapitolul 1 2 6
Puterea pentru actionう 百 atlx are Na,x pompe, aparatura, sisteme do
mう surう eto se adoptう dupう oonstrucin existente
Stab rea b‖ antului de putett al ma,in‖ de burat se Face considerand
miscarile care se cumuleazう , 輸spectivi vibrare cu translat e utila, Vibra「 e
coborare― ridicare agregat,vlbrare― strangere sape
La cumularea ni,cう rilor de vibratie a Sapelor cu transiatia
ma01■ ‐figura 4 33, se verfica daca necesarul de putere pentru accelerare
dal oe rela、 la(479)poate fi as,9urat Pe figtira s_a nOtat cu NI― pじ tetta
instalata N象 ― puterea la roatう , N,ァ ー puterea pieldutう ↑n transmisie, N,一
pttterea pentru vibrare, N ― puterea datortう rulな rl, N。 一 puterea datorliさ
pantDl,Ne― puterea datorta curbe10r

Ｖ 崚
1

Fig. 4.33. Bilanlul de puteri

ln final, se adopte valoarea cea mai mare rezultati in

combinaliilor de puteri.
 CAPITOLUL V

MECAN:SME DE NIVELARE sI R:PARE

Operatia de niVelare se「 eattzeazё p「 ill「 idica「 ea Oinei pe portiuntte lasate,

COnd“ ionat de buna funcilonare a echipamentului de masurう 。 i comanda pentru
niveta「 ea urmatう de burarea balastului, ln vederea mentiner" nivelulul Se
f。 sesc mecanisme de nivela鯰 ,i pentru a usura lucrul lan、 ulul excavator ai
￨。

ma§ in‖ or de curう tat prsma de balast prn ciurcle, find dispus ca mecanisrr
aux‖ lar pe d鯰 lte■ pu百 de uJI可 e

Operalia de ripare se rea zeazう prin deplasarea transversatこ a cう 1,

conform indica,‖ Or date de catre echipamentu de mゑ suぬ § i comandう pentru
rioare

5 1 Constructia sifunctionarea mecanismelor de nivelare si ripaFe

Mecanismele de nivelaЮ ,iripare pot fiindependerte sau,mai frecvert.↑ n

constructie comunさ
Pentru nivelare sunt pFeVaZute rrecanisme cu role ciesl, care plnd
ciuperca§ lnei,solul e de2VOitata pentru linia curenti§ i mecaイ liSme cu pargr]ie de
prindere§ i cariig pentru zっ :la macazelor

ln ngura 5 1 este reprezentata solulia adOptata pentru mecanismele de

nivelare la ma,in‖ e comb nate de ca e cu osc aい tenOarё .8NRI-85:2224.251
1｀
e sasiu1 1.prin intermediul bratel。 12.este pr nsa puntea anter oaro 3.Oe
nIち
竃 轟 ::♀ [獣 1胃 1鳥「a)総 ‖:cP::,詰 】FTttζ 澪:皐 亀 :.:]型
cu"sa in plan vertical grinda 9, ↑
n acest scop ser7ind c irdr薇 hldrau‖ c1 10 Cu
alut。「ul caindrilor =爵
hidrau‖ ci ll, se rabat bratele pO● ‐r。 ￨う 12. aslel lncat r。 lele

gale:`3 ajぃ ぃ 9 sub ciuperca§ ine114 Dupう prゅ dereaゅ lnel r dicarea acesteia se
face folosind atat c indri hidratJicl 10,cat,i c lndrul cu arnortizo「 7 Acest mod
de prindere poate i folosit slla calea cuす 。 ante.Hgidkatea elementelor permⅢ and
trecerea rolelor peste acestea
oi 15, f19urati pe desen, alutら
C‖ inctri hidrau‖ la efectuarea operatiei de
ripare a cう 1,i centrarea ma§ in ↑ n curbe

158
 １   ・
０
９   １ ”１
・
３
偶
Fig. 5.'i Mecanism oe i'trveiare iJNRi - 85

in figura 5,2. este prezentat necanisrr.r! de .ipaIe folosit cje combineie de

cale cu osie anterioara, BNR! - 85.

a7 e 12r13 2

0 37 65 3 4 11 1

Fig. 5.2. Mecalism de :ipare la tsNRl - 85

 Pe gasiul 1 se aflS dispuse afticulai bratele 2 9i 3, in boiturile verticale 4.
Pe bolturile orizontale 5 se afle levierul 6, pe care sunt prinse prin inte!'mediul
articulatiilor 7, cerucioareie 8 cu rolele S. i\4igcarea de ripare se reaiizeaze cu
ajutorul cilindrului hidraulic i 0. ASa cun'r este realizai mecanismul de ripare. se
obsenri cd migcarea celor doui cirucioare nu se sincronrzeaza, daca miscarea
se executd in aer. Agezate pe gind ?ns5, pozitionarea celof cjoua carucioare va li
deter!'ninata ca urmare a rigiditatii traverselor, respectiv a prinderii $inelor de
traverse.
Penku ridicarea in pozitia de transpon $i pentru apdsarea pe Slne este
prevazut suportul 11 9i cllincirul hiciraulic '12. asigurarea in pozltie ridicaid
realizandu-se cu ajutorul boltuiui 13,
in figura 5.3. este reprezentat un mecanrsfi uniflcat cje ridicare gr ripaie,
foiosit la magina FAUR 30C 144,711.

一
﹁一
ヽ一゛一
ヾ﹁ 
 Ｏｒ
  ﹂
げ
R
¨
ヽマー，
 ︲︲
，

Flg. 5.3. Ridicare Si !'ipare la FAUR 300

 Pe cacrui 1 s!,,'.rt dispuse roleie de !'ulare 2, pe axele excentrice 3. acestea
din urmd serr'lnd ia reglarea agezerii ai'ntrelor role gind tip 49, 60 gi 65. Prinderea
cilipercii Sinei se iace clr galetii 4 gi 5. afiiculati pe bclturile 6, la partea inferioara
fiind prevazute roleie 7, ancrogarea galetilor fAcandu-se cu cilindrii hidraulici 8,
ccnstructia galelu[ii forrnai:d caseta 9.
Rotirra axerc'i excentrice 3 se iace cu ajutorui pdrghiilor '10. Ridicarea se
,'ace cu cillrc!ul hidraulic i i. iar riparea cu cilindrul hidraulic 12. intr"e
cerucioa:ele pentru fii'ul dreaDta gi stanga se afli dispus cilindrul hidrauiio
amortizor' '13. Semnalizarea pczitiei corecte a cdruciorului pe gina se iealizeaze
cu paipatcrul 14 ii sesizorui de proxirnitate 15. Efortur;le lcngitudinale care apar
sunt plei,Jate de supo(ril de prindere ia Sasiu 16, prin intermediul articuia.tiei
cardanice .cu gat 17. Suspendarea mecanis?'nuiui in timpul transporlului se face
folosind coiierui 1E, zai,rai'ul 19 9r urechea de zdvoi'ire 72. Pozi\ia ccrecta a
cerucicrului se realizeazii cu adaosui Ce reglare 20, iar mentinerea in pczitie
deschisa a gaietilirr 3in fa,tA cu neruura Ce ramponai'e 23.
in figura 5..1 a€le reprezenta'li o sectiune tr.arsversale printr-r sc:!1le
aplopiata de cea prezentata in figura i.3.

ヽ
ヽ

161
 Rabatarea rolelo「 pent「 u nive are l se face cu autorul c‖ ndruiu h dぉ u‖ o2
ridicarea efectuandu‐ se cu ci‖ ndrul hidraunc 3 Riparea se realizeazう folosind r。 !ele
de npaЮ 4,ac,onareaね candu_se cu c‖ indru1 5,lntregui ansamb:up● 機nd oscia↑ n
plan transversal, pentru a da posibi‖ tatea inscrierl in curbe, pozl!￨‖ e a, b, c
Chidarea verticalら se face in g‖ sle∽ 6 Pe 19urう , se mal observi crindrul
amOnizOr 7 de po2110nare a cartlcioarelol
in igura 5 5 sunt Figurate fazele de lucru ale agregatului

,Coborare pt tucru

2- stange.e gsleti

3. Nivalsrg iipar€

4 S,こ bir● ●●:● ,

5. Ridicaro pt. l.a,rspo.t

父 _ ス

Fig. 5.5. Fazeie de lucru ale agregalului

 Mecanrsmul uniiicat cle nivelare gi riDare existent pe magina VPR - 1200
este reprezenlat in figura 5.6.

A.A

Fig. 5.6. Mecanisn] unificat de nivelare 9i !'ipare ra magina VPR - 1200

Galelii de prindere a ginel 1, B sunl dispu$i pe cadrui 2, fixat pe balansierul

3, ridicarea mecanismului facandu-se ou cilindrui hidrauiic 4, care aclioneazd
asupi"a consolei 5. Aceasta se poate deplasa in pian verticai Si roti, urmarind:r-se
asffel variatiile de ecanamenl. Zevorerca'in cozilie de transport se face a'l
disoozitivui 6. Tot ansamblul gliseazd ?n plan vertical gi se rotesie pe coloana 7
Pentru a asigura a*"ezarea roleicr mecanismul a mai fost previzut cu
peria 9. Semnaliza!'ea in canind a poziliei corecte a mecanismului pe $lna se
reaLzeaze cu t!-aductorui induciiv 1C. Pe figurd mai apar figurate roiele profiiate
11, 12, gasiul 13, cilindrii h{draulici de ancrosare 14, 18, cilincirii hidraulici pentru
ripare 15 16. ariiculatia sferi.E a suponuiui cilindri!c:' 17 9i suportui acestora 19.

i6l
 Firma Plasser & Theurer a dezvoltat diferite variante constructive de
mecanisme unificate de nivelare gi ripare. in figura 5.7. se prezintA o solutie
pentru zona macazelor. in cioue variante: a gi a'.

摯。,ヽ 摯b (o
rせ oト

∞      ゆ   Ｃ       Ｏ 中
ra,

／・

／ 
︲︲ で
n

嚢  、
ヽ
-g)
＼ s
..-r'-C\
せ   ０  ゛

Fig. 5.7. l'recanism cie ridicare cu ghiara

 Pe ,asiui ma,in1 l eSte prins caruciOr口 1 2, prin intermedlul c indri:or
hldrauhci de deplasare icngittldinalう 3 §i al c‖ ind「 1lor hidrau‖ ci de ridicare 4
Cう rucio「 u1 2 are in alcね tttire rolele de spr、 in 5 si braieie fiXe 6, ia care sunt
ariculate bratele mObie 7, prevう zute cu car‖ gele de prndere a cう 8 Acestea
pot f deplasate pe verlicalら cu■ uto「 UI C‖ indrJo: ￨ldFauttCi 9§ i in plan orizontal
cu alし lo「 ■lc雪 子
ldrilo「 hldrat:極 ci 10

↑!, varianta din 119ura 5 7 a′ , c`rucioru1 2 este prins la § asiu prir

intermedlul c ndr‖ or hidrau‖ ci de rloicare― coborare 4'‐ riparea rea izandu_se cu
c"lndr1 3' pOzlllcna「 ea bratelo「 de agatare 7′ l pttvう zute cu cariigele 8',facandu‐
se cu clnd‖ !hidraulici 3V,110(
Deoarece carigu1 8 respectv 8(、 poate ajunge in dreptul ioantel. este
necesarな §l o :■ ￨￨● are de transiatie t● ecanismului` rea‖ zatう c■
`19itudinala a l‐
o口 Indrul hidrattl● 3
Foicsirea rnecan,smelo; ●u car‖ g de agう tare poate f facutう 。1 1● In'a
curentう , insさ 0「 cdiictivitatea este in鯰 「loara fata de mecanismele cu 「olc‐
contrarole
in URSS, pentru realzarea mecanismelor de nivelare, se folose,te § ￨

SClu,a cu electromagnet dispO,ipe cう rucioare cu role ′

13/
Яarhea cursel●
卜 ulul de nlvelare var azこ de la
80● la■ 150 nlm lつ ` Oe
ぃa ridicare ale mecanis,、
cu「 enta,alungand la 180 mm in curbう folele`e
“l● aY:“
ridicare e avand valor de 200 1a 270 kN
Cり rs,le,er:pare rea zate de mecanlsme au valor 150- 200 Tm ia「
お,tele r‐ axinie dezvo tete sunt Oe 4 00-150 kN

5.2.Caicu!り !rneCanismului de n:velare

Operat a deぃ lve are seね ce pnn ldicarea sinei pe portiun e lう sete
NOtan`。 口F fola apiCat各 la rolele― cle,ti pentru ridicarea alnbelor§ ine,
se poate adorta o sChematza「 e de calcul pentru deterininarea fottei P neCesare
pentru lilvelare,ca in figtlra 5 8 /64′

Fig. 5.8. Scnema de calcul pentfu nivelare

 Ecuatia fibrei medii deformaie va li de forma:
d2v
-M, (51)
dx2 Ei -
iVomenrul ln sectiunea x va fl iat Ce expresia:
alx
M-=M.'' 1
- (52)

unde q reprezinta incercarea dati de $ine iraverse sl rezisわ nta ba attului la

ridicai'e.
inlocuind in ecuatiile (5.1.) Si integrand, se obline:
: r'l
,= ' ';', ' r.L-{r -c1x-c.t ∞ 3)
EI*, 2 24
,
Constanleie se determini din condiiiile la capeteie tronsonului de caie

x=ol y=0:多 =0 (54)

oblinindu-se valori n.jle pentru coristantele cr gi cr.
PunanC ccnditla ca iina deformate se fie tangenie la direclra ginei
idr
pLrnciJr , .. ',
nedeformate in . :espeotiv aJ: = 0 . se or!,ne.
ν
l=手 (55)

Ecuatia fibrei med deforriate devinei

l′ =24EI_× X2) (56)

￨'i―
Dependenta intre fc(a P necesari pentru niveiare qi q se obtine facand
proiec{ra fo(elor in plan vertical:
P=oxi (57)
l,larimea q [Nim] se cunoa$te: nu se gtie inse pentru ce lungime i lucreazd
gina.
Pentru a obtine lungrnnea i, cunoscand ?n5ltimea de ridicare h, se
I
determine dependenta intre I gi h din ecua{ia (5.6.), punAnd conditiile .rr = -: y=

h, obtinandu-se:
 ::r,iit -i;
i a)
- 158)
iq
gi respectiv:

P = 4,1,, hx q3 x Ei, (59)

Decarece schernatizarea de caicui modeleaza cr-t aproximatie fenomenui
real ai ridicerii ginel pentru calculele de rezisten'|a se considera o fcrte de calcui
P" majcrate cu 50 % fat5 de valcarea calcuiata.
Rezulte:
--
t"q'
p" = 6.61, .. lN (510)
u ncie:
h - ineltimea de iidicare [m];
q - rezistenta speciici ia ridicare [N.I.'n];
E, I, - modului de elasticitate lN/m'?l; rnomentul de ine(ie pentiu ambete
Sine [m'].
Daca se lucreazi in lCaNl 9i 'i,r [crn], se.biine forta P" in [daN].
Rezisienla specifice la ridicare q esre data de greutatea ginetor gi a
traverselor q,,,, de rezisien{a opusd de baiast ia i'idicarea traverselor q! gi esle de
aserflenea fr,lnctie Ce if aiiimea de riCicare h.
Se ooaie c::- s,oe.a oe::i,.i q expres,a

Q = {ist - 4t - r{ir lN/rnl i5.-r t.)

Pentru cceficientul k sE reccmanda in literature /9. 1C/ valoarea 2x '13'
lN/m'1.
Dupd cum se observa, q se fe,luce odati eu ci'egterea 'inahimii h: aceasia
se petrece pend ia inalti..ni h de cca.0.25 m Cupa care. deoarece balastui i"ttri
sub iraverse, q remane aprcximaliv constant.
in tabeiui nr. 5,1 . se inCica valori uzuale penti'u rezistenta specifice la
ridicare a caii.
Tabelul nr, 5.1.
Ｔ
ｐ
ｕ

Felul qs.1 qし
Obserν ati
，

ｎ
ｅ

balastttf i (N′ m) (N/m)

 Pi. supracaiaslare in

ヽ
４

６
０
4840 2500 limiteie gabaritului

つこ
６
５

＾
０
Lemn
2800 ldem
2000 2750
Normale 3170 =0

繭耐

４
９
1840 2500 1『 星

Ｒ一 ａ

６
５
13800

＾︾ ´
４ ６
ldem

０
::;: 1 2750 or三 9700

Se observe ca in expresia (5.11.) surna primilor doi termeni este

constantd (qJ pentru
o cale dai5, forta de ridicare F vaiiind cu inillimea de
ridicare h.
pentru Vaioarea medie !a tra!,erse de lemn. c, = 6000 N1i,y-r. Efortul rxaxim
P se obtine penlru hc, = Q.27 n gi p*ntr-ij vaioarea medie la trave;-se ce beiofi qc =
9000 Nlm, efonui maxim de ridicare P se cljline peniru hc, = 0,42 m.
in figura 5.9. sunt i'eprezeniate vaiorile ob'tinLite experimentai pentru fo4a
de ridica!'e a ceii Pi pen'ii'u $ine 49 iraverse lemn (iL). curba i, pentru qine 49
iraverse betcn armat (tba), curba i', la gini 65 tL curba 2 9i la iinS 65 tba, curba
2', iar pentrir 49 tL balastat. curba 3 9l Sine 49 tba b6lastai, curba 3'.

0,2 0.3 0,4

Fig. 5.9. Valori exDerimentale pentru fo(a cie ridjcare

Constructiile exisiente de agregate de nivelare realizeazA forte de ridrcare

de 50.00C - 14C.0C0 N pe fii de cale ferate.
 i\4ii-imea r. cl care se:-idice calea la nivelare a:'e valcri de pana la 20C mnn,
ceea ce deiermina arJarjtia unor efonuri unitare insemnate'in ginele de cale ferate.
Aceste valoi, sunt i!-npodante mai aies in cazul lucrarilor de refaciie, cano
ineiiiriieh de i.idicare 6g y2:sri 166-i
ln ficura 5.1 C. se indicd valorile eforturiior in gind, functie de inaltimea Ce
r;dlcare 9i .antatatea de balast pentru cazul i!'aversel3r de lemn (a) 9i a celor ie
beton a「 Ⅲat(b)

漂備聾
0い
1

｀
/降 凛]
a,na 49■ b,i腱 49搬

Ftg 5.10. \,/aioarea efoi'rurilor in gin-

Agregaiele de nivelare pot iucJa cu comandd manuali, vizarea f6cAnCu-se

de ia un puncr situat la o cistantE de c6ieva zecl de metr.i de rnagin6 Sau
auton'1al, ccrnanda agregailtiui facandu-se de c5tre ststemui de rnAs,.t16 a
niveir-riui caii, 3r'ezentili la aapttoiul 0

5.3. Calculul mecanisftiului de ripare

Din punct Ce vedere fizic. fenomenul este asemindtor cu niveiarea.

Schematizarea de caloul se poate face ca tn flgura 5.1 1.

Dacd se ccnsideri apasar-ea q,, aceasta va fi tocmai q".i dat de $ine gi

tlaverse. inciicata :a niveiare.

M4//
t
ヽ
1 ___
___‐ ■
==´

169
 Fig. 5.1 i . Scheria de calcui pentru i-ipare

Rezultai pentru rezisten.ta specifica Ia ripare, figura5.i2., expresia:

9v=″ is.12 )
',
unde I reprezinre coeficientui de freca!'e trave!'s5 - balast. cir valorl de cca C,0.
V

Fig. 5.12. Schema cje calcui pentru deterininarea rezisteiilei specifice la ripare

Dacd se considera in mod acoperitcr' /-t =1-. rezuf'e q. = q. 9i expresla

fortei de ripare va fi:

f = a..ri f1r aal [N] ,5 13 )

----;"
gi respectlv valcarea de caicul:

o -s^=7i.7tr,
!/
t.5a4t

unde l, i'eprezintd momentul de inertie pentru cele doue 9ine.

ln tabelui nr. 5.2. se indice valoriie momenteior de inenie lr pentru o gini
de ccnstructie'Jzuala.

Tabelul nr. 5, 2.

Tip $ina i, -, icm"j l, yy lcrn']

,797

60 3055

569

Experimenteie efectuate de SNCF au indicat pentru rezisteqta laterale a

caii neincarcate vaiort de cca. 12 kN pentru caiea nestabilizate gi de cca. 24 kN
pentru calea stabilizata orin trafic sau artiflcial.
Pentru calea incarcata cu sarcina P valoarea fonei lateraie se poate
exp!'ima prin relatia:
Q = {12 ... 24r + (0,35 ... 0 6) P [kN] (c. l3,l

17i)
 in flgura 5 -13.. esie ieprezentate rezrstenla laieralS a traverselor fard
sarcinS. gina frnd cie tip 6C ia!'iraversei: de beton.
en*S.ltsM6
t6!9rsalo. i&cir.ri, {,a.ll

. ,t

fig 5.13. R.ezistenta laterali a traverselor fdra sarcina

Curba 1 i'oprezinta rezisiefta caii circuiaie, curba 3 pe cea a caii ridlcaie

cLi 13 mm gi bui-are, iar curba 2 pe cea a caii stabilizate artificial. /46, 50/
in figLrra 5.'i4. este figuratE i'ezisten,ta laterala a unei cai cu travers" cje
lemn $i qini iip 49. incarcata cu sarcina veriicali Ce 120 kN.
Curba 1 este pentru situatia lnarnte de br-irar-e, curba 3 ie ridicare cu 2C
mm gi burare, iar curba 2 dupe siaciliza:ea artiflcialS
in caz.:l ripSrii ccntiirie a ceii, se ap!'eciaza ca necesai'un spor de 50 9/. la
valoarea fo4ei de ripare, pentru a line seama de sarcinile dinamice ce apar.

t11,
 ー

Fig. 5.14. Rezistenta laterala a cdii incdrcate

 CAPITOLUL VI

ECH!PAMENTE DE MASURA SI COMANDA

6.1. Comanda agregatelor cie burare funclie de parametrii ciii

Ldcrlrl agregatelci' oe burare la parametrii constanti deterrnina din

calza nermcgenitetii prisrnei de baiast si a iasafllor neuniforme ale cdit c
neuniforinttate a caracieristiciior cAii iijcrate, ceea ce se exprima printl.o
alterare raprda slrn trafic a gecmei.iei ccrecte in pian venical gr orizonta;. ln
acest sets, excerien.ta cperator!li.ti este deosebit de impoftante. atesta
pi.rtand inierveni manual asupra vitezei de sti-angere a sapelor. a numeruiu! de
strangeri gi, 'in rnai mice misurS. asupra frecveniei vibraliilor [.15. 28, 321.
in figura 6.1. s€ prezinte scherna de orln.ipiu a sistemuiui de masura g,
co.nande a unut agreoat de burare cu acliune asincron6, cu consicle.a!-ea
pozitiei ceii gi a graduiui de ccmpactare a plsmei de balast, dlspus oe c
maginA rdlanta de nivela't qi ripat
Magina esie alcAtuite diBi|-un gasiu 1. rezamat pe boghiuri A, pe qa:ii!l
'l fiinC montate nigte ;abine ce.oma:r,J6 2 Si 3, p!.ec!m ur'r dispo:iiiv de
9i
ridicare a caii ferate E. forrna: din r,igie ciegii cu role 4, actiona! cu sl;rlsrut
unui ciiindru hidraulic 5, dispozitiv B care pcaie fi conrbinat eventual cL ltn
rnecanisfi'i de rioai'e de forma uitci role re indrertat 6 gi Care seivegte Crept
Suporl uFui aEregal de i:urar l.- in afa,4 ce aceasta. rn:gina este echipa:e arr
un sistem ie ,-eferinta penir,'] tiveia.e format dintr-un cablu 7, intins btre
cioue rr'reca n isr.]e ruiante de rrasurare Lr. I'lecariisrnui ruiani Ce masureie il
din fata ma$rnii se a:t5 pe.Dct'tiunea necorectate inJA a ceii ferate, pe:ind
mecanismul ruiant de mdsurare D din spateie maginti ruleazi pe caiea.Jeja
coreciatd. Cabiul 'iniins 7 vine in contact cu un otgan de paipare 8, disprs lr
zona agregatului de bural C. respec{iv a dispozirivului de ridicare a caii fefare
B, organul Ce palpare 8 fiind rezemat pe un mecanism rulant de niasurarE E,
care 'inregistreazi pozltia reale in iocul de lucrrr respectiv.
Agrsgatul cs burat C este mcnlat pe un cadru I reglabi! 0e verticale gi
este alcStuil in esente din rnai muite sape de burat 1C ce pot fi cufunciaie ?n
balastul 1 1, dispus in forme de prisma pe ambele pi(r ale traverselor 12 qi pe
ambele p;di ale ginelor 13 sapele de burat 10 fiind rabatabile in jurul uncr
articulalii 14 gi fiirid legate prtn inle!-medjul ,.rnor cilindri hidraulici 15, cu un
arbore excentric 16. Arborele excentric 16 este acticnat de un motor hidraulic
-17, astfel ?ncat sa imoniie sapeicr de bu:at i0 o rnigcare de apropiere in
direclia traversei 1?, ce urneazd a fi buratd Presiunea exlstenre jn cilindri' 15
coiespunde, de ia caz la caz. a9a-numiiei presiuni de burat 9i esie
hoteratoare pentru gradui de compac'iare locale a baiastului '1 1.

173
 91516 1715 8
ヽヽヽ

γ ∞２ ∞
７

Fig. 6.1. Sislern de masurS ii cornan,la considerand pozitia caii Si

compactarea prismei
Pentru reglarea fo(ei de burare, exercitate de ciiindrii hidraulici 15,
precum gi de turatia arboreiui cu excentric 16 al motorului hidraulic i7, sunt
prevazute nisle oisoozitive de comande F 9i G, care regleaze presiunea de
burare, respectiv frecvenla vib;'aiiilor sapeior de burat 1C, in functie de siarea
locale a c6li feraie, in speciai de diferenta ce existd intre nivalul real gi cel
cerut al qinei 13 9i in functie de gradul real de compactare a balastuiui 11
inainiea procesului de burare gi nlvelare. Diferenla existenta intre pozi'tia
geometrioa cerute gi pozitla reale a caii ferate, precum 9i gradul de
'inregistrate prin nigte traducioare
compactare a prismei de balast 11 sunt
electrice M gi l, montate pe cacjrul gasiului 1 al maginii, in dreptul po(iunii
necorectate inca a c5ii.
Dispoziiiv.ri de comande F pentru bui'are esie executat sub forma unei
supape.je reglare a presiunii reglabil6 eieciro - magnetic, ale cerei circuite
electrice de comande sunt conectate prin intermediul unui amplificaior 18 ia

174
pattea de ies,re a unui element dittrenla1 19,in slne cunoscut,prima intrare a
acestuia f‖ nd conecta,こ la traductorul electric H, pent「 u stab‖ irea poz ltel
geometlce a cal.pe cand cea de a doua ntrare a elementulul diferenla 19
este conectat6. pr n inierTediり l unul circut de legう turう inversう 20, ia t.n
trad● ctor de pFeSiじ ne rea:う」,ce deteFrina presiunea reala↑ n condit‖ le date
Acest traductor de presiune realな 」poate fi format, spre exemρ l● , dint「 un
poten,ometru rotatv reglab‖ . ↑n funcle de presiune Traductorul eledHc H
este alcё tuit. de asemenea, dintr‐ un potentiometrc rotativ lxat pe un
mecanism rulant de mう suratt K,pe axu1 24 al potenlometru:ui rotatv i nd
prevう zut proeminent un brat bifurcat 22,ce cuprinde dintr― o parte cablu1 7 al
sistemului de refer nta pentru nivelare
D:,pOz tiVul de conlandら G pentru varierea frecventei vibrat‖
de burat`O este forrnat clint■ o supapう de regiare a debituluii spre 'Or sculelo`
exemplo o
supapa de ocO‖ re、 dlspusう pe o conducti de aimentare 23 a motorulり ￨

hidrau c 17§ o― magnetic,care‐ egleaza canttatea de agent

i ac、 :。 natう elect「
de lucru cu care este attmentat motorul hldrau‖ c 17, rnodincandu_se prin
aceasta ,i turatia acestuia (〕 ircuitele electr ce de comarldi a supapei de
reglare sunt conedate prin lntermediul unul amplficator 24 1a partea de ie,re
a unui element diferenla1 25,↑ n s ne cunoscut,a cttrei p百 mう intrare este
le9ata de traducЮ l electric l pentru determinarea gradulul de compactare a
rじ

balastuiu: 11. ln il`,, ce ●●a de― a doし a intrare a elementului diferentia1 25

este legatゑ ,prin il,terrllediul unし i circuit de legaturi inversう 26,Ia un traductor
de debit real L, care deterrrinう ↑ n orice stual e,i↑ n Orice moment cant,tatea

l;翼 ま
乳LttWal鋼 職漱。
1霧 :翼 :l」 1:轟 :t∫ 空哩lF31:
este aicう :u t tl1ltr― un pctent ometru rOtatv care,ln functie de pozi!la Supapel
こe 綸9 are transギ ,ke elementu ul dreЮ ■,a ● anumに な manme electroう
中ist:rata Cantiatea de agent de lt!cru velictllat se poate determina insう 。 ￨

Cり alし ヽ
。rul unコ i regulator de ttiraile, nereprezentat, cu care pot fi in2eStrate
pcmpa nidraulca 27 ce debiteazう agentul de lucru sau respectiv rr:otortll
elecャ ic de acilonare al acestelal de aseinenea nereprezentat regulatortt de
turaiie lind reglab de pozllie 10 「 ce
。 lroment pe caゃ o are traducto「 ul
electric l

Traductorul electr c l este,de asemenea,un potentiometru rolativ fixat

pe cadrul sasiului ma§ in1 0i pe al cう rui ax rotativ 28 este prevう zut proeminent
radial un brai b furCat 29, ce actioneazさ asupra unui numう「 30 exisient pe o
tlう 31 a unui piston 32, ce lucreazう intr‐ un c‖ indrt, hidraulic 33 Pe capう tul
infe‖ o「 o rola de palpare 34,ce poate fi
altlei 31 1a pistonu1 32 este montatう
apasata cu O presiune constantう pe fala superioara a patului de balast ll ou
alutOrul c‖ indrulul hidrauHc 33, fixat pe cadrul § asiului l ,i care, in t mpul
deplasbr‖ :ma,in , c rculう pe fata superiOarう a patului de balast ll
CorespunzatOr gradului de compactare a balastulul ll exlstent,n condit‖ le
date rola de palpare 34 pう trunde tn patul de balast 4` mai mult sau mai
puln,tradudoru ele∝ nc t,transmⅢand elementulu diferenla1 25 o mら nme
electricさ de masurare corespunzatOare valor‖ masurate

intr‐ o varantう oonstructivう , rola de palpare 34 este amplasata rn

exteriorui traverselo「 12, ↑ n pollunea de deasupr‐d flancului prsmelor de
balast l l,pe cadrul,asiul● 11

175
 intr_。 altう variar、 tう construct vう , rola de palpare 34 poate fi amplasatb
pe cadrul,aslului l ↑ n poⅢ itlnea situatう deasupra zonel dintre cele douう ,ine
13.astfellncat rola de palpare 34 palpeaza gradui de compactare a batastulu:
1l din compartimentele dlntre traversele 1 2 si cele douこ 争:ne 13
in ane vaHante constructve,pct l previzute,i ma mune rOle de
palpare 34,care deternnlna gradul de compactare existent atat↑ ntre cele doua
,ine 13, cat §l cel existent in e対 eriorul acestora ヽ /alorile misutttor‖ or
determinate de aceste role cte palpare 34, respectiv trad uctoarele electrice
aferente lor,pot i transmise ac/ol tunui element diferelぅ lial cOmurl, asrel incat
dispozitivul de comandう oste act orヽ at corespunzator unei valori med
De asemenea, valcnle masurit。 綺Ior deterrn nate cu aiり tOrul
traductoarelor electrice H ,1 : pot fi transmise, de exelTPIは , uror dispo2itiVe
colη une de co mandう F. respectv G, pentru reglarea ne a pttsi● n de burat.
le a frec7ventei vibratIIor sculelor de burat 1 0

in alte var ante constructive, se poa℃ realza pttstunea de apisare a

rolelor de compactare 34, nu cu ajutorul unor c‖ indtt hidrauLci 33, ci cu
alutorul uno「 c"indl aclonau cu aer comp‖ mat Pompa n draulldi 27.care
a‖ mentea2さ .se a‖ rrenteaza dintFun rezenプ o「 35,
SiStemul hidrau‖ c allna,￨●
iar pe conducta sa de refulare este montatう
“ o supapa de suprapresiune 36
in fgura 6 2, se pre21nta O sOlutie do autoriatzare a comen=
agregatului de burare, la care selTna'口 t pentru odificarea frecAleniei
osclal面 lo「 Sapelcr nu rral este dat prn mな surarca directう
“ a compaclう rl
balastulul,ci pr n stab‖ rea tasari cぅ : sub sarcinう

15 e

︱一
Ｄ  ”ル ”

l fI諭 {I[亀
４
，
こ

４
一
一

47

F!9. 6 2. Comanda frecvenlei cscilaliiior agregatuiui de burare functie de

tasarea c6ii sub sarcina
 lvla,ina este echipatう cu acela,i mecanis" de r dicare― sapare B ,i
agregat de bり rare C, co acetaOi dispozitiv de comandう F ,i cu aCela,i
traductol electric l l, insa a輸 ↑ n plus un element de telmp。「12are 37 11 un
traductor electric 38. clestinat determinさ r‖ stさ rh cai ferate sub sarcin` § i

prevazυ t cむ O bara 39, ce l.lcreazな la incovolere, avand ni,te marci

tensor:leョ lce a cう「or re2,sienta electrioな va「 iaza l● funciie de deformalia barei
39§ :care furnizeaza c in5rlrie etectrica cOrespunzatOare acestel derOrmat‖ ,

n・ ぅnme ce ccrespunde la randul ei deformalei reale in acei nloment a cこ 青

ferate sub,ncarcarea mecanismului de rulare A din fata cadrulul,asiultl l
Totodata. in aceastゑ varianta constructivな , mal este prevな zuヽ un
mecanisI・ l ruiant de misurare anterio「 M nelestat amplasat in spaliul din
spatele rrecarismulul de rulare A ,1 ぃ ontat in asa Fel ↑ nCat ea se pcatさ
deplesa pe vert,● 凛￨● fatう de aCest niecanism de rulare A, mi,carile vericale

relat ve ale mecanismului rulant de masurare anterlor i゛ ,Oind fixat de un bral

mallung a al unei par9111 cOtite 40.f xata arti● り lat pe cadrul§ asiului` bratul
de patthle mai scり al parghiei cOtite 40 f,nd legat pr n intermediul barel
=凛
39, ce lucreazう la incovoiere, de bratul mai SCurt c al unel ate p合 lghi c● t te
41, fixatう de aseimenea articulat de cadru1 0asiulUl l, bratul mal lung d al
parg「 ,iei colite 41 fhnd fixat articulat pe mecanismul de rulare A,aflatln parea
linわ ta a masin
Traductorul electric 38‐ pr n intermediul unul element de tempoHzare 42
este oЭ nedatla un elerrent dlた ren`ia1 19,le9at la randul sう しde・uispozitivじ i de
connandう F, prn iぃ termedi口 l unul arnpHicator 1 3 astfel incat disp● zitivυ l de
col"aぃ Oa F regleaz2 1ola de burare exerctatう de c‖ indrl hldrau‖ c1 15, prin
internediul sculelor de burat 1 0 , atま ln functie de po211a geOrretica a cal
たlato.cat s,ln fun∝ le de deformala Sub sarana a cぅ n ferat
intarzlerile produse cle elementele de temporizare 37,142, conectate
la traductorul electrio H,i「 esp● ct v la traductorul electric 33 sunt regiabre'■
funCtie de distanta,n lun9り l ca dintre sculele de burat 10 ,1 lraductcarele
electr ce alerente H, respectv 38 o「 t,い ぃl parcurs de ma§ ina:ぃ aceie cond l‖
putand fi determinat cu alutorul unei rol de■ 嵐suraЮ a distanle1 43 echipatう
cu un gene「 ator Je mpuisur 44
Valo「 iie masuratOr‖ Or transmise de traductoarele electrice H. respect v
38,sunt deci↑ ntarziate de eiementele de ternporizare 37.respectiv 42,cu un
anumt rul,lar de impuisur ale generatorului de impulsuri 44 ,l abia du,あ
aceca ele sunt iransmlse mal departe dispozitivului de comandう F
Dlspoz tivul de co,"andう F§ 1, in COnsecilnta,i SCulele de burat 10, respectiv
c‖ indrl hidiau c, `5, sunt a“ mentate in acest ca2 Cu Valor‖ e masurこ tOrilor

recept onate de tradudoarele electr ce H` respectiv 38, numai atunci cand

alung Fn locul pentru care sunt valab‖ e aceste valo「 :de rnttsu「 なtoare
Totodatき , ma,ina de nivelat,i burat calea Ferata,ln aceasta var anta
zuta cu dispozitive indlcatoare§ i de inregistrare,
construr_tivう , rnal este prevう
§i anume cu un dispozitiv indicator 45 pentru pozitia geOmetrica a cぅ 鸞fe「 ate,1
un dispozitiv de inregistrare 47, care serveste pentru ,nreglstrarea a,"belo,
valo「 1, acilonarea dispoztivului de lnreglstrare 47 find, de asemeneai
comandata pr n roaTa de mう surare a distan、 e143
in baza mう surう to百 ior indicate de dispoztivele indicatoan, 45 ,1 46,
吟spectiv de dispozitivul de in"gistrare 47.existう posibl tatea「 eglユ 百i manuale a

177
presiunii de burare, respectiv a frecvenlel vibra.tiilor sculelor de burat 10 in
anumite situatii speciaie. In consecinla, in aprecierea sterii €ii ferate, mecanicul
maginii nu trebuie sa se limiteze la aproximatii, ci. in baza indica.tiilor
dispozdivelor indicatoare gi de inregistrare 45 si 46, respectiv 47, poate concanda
ma$ina, iixand prin intermediul unei manete 48 reglajele necesare.

6.2. Echipamente de mdsuri gi comande pentru nivelare

in figura 6.3.. se prezinia ca un exemplu diagramele caracteristlcilor

geometrice ale caii, obtinute cu un vagon de masurato pe un tronson de cale
fe!'ate.

V崚 d中
:=ヽ ―‐ ― ム 螂 ｀一
・ ●爛 喘減
“

S● Hい 性

輛 剣 憫
=二 “

l{ldri rrI

taun l,g

o.d{.di.i

Fig. 6,3. inregistrarea caractei'istlcilor geometrice ale ciil cu vagonul de

mdsuretori

イア8
 ProfliLrl ceii in pian vertical, curbele 4 9; 5, a fost obtinut cu ajutorut unei
role palpatoare, agaCar sistern Ca m5sura cu contact direct gj transmiterea
mecanicd sau eie.lr"icA a mesuretotilor la aparatul inregistrator.
pentru con]ancarea mecanismului de ridicare, existent in compunerea
maginrlor de burat - nivelat gi ripat, n'tesurarea va trebui efecruata pe acelea$l
principii. Planu! mediu fata de care se executa m;surdtorile este stabillt de
nigte role $i fata de acest pian abaterile roiei palpatoare sunt Tnregistrate.
figura 6.4. Decaiece roieie de sprijin Lir!"'15resc deniveleriio, un plan mediu de
.eferinta mai api.opiat de realitate se poate realiza prin crelterea nurylaruirji
puncteior de spfl.lin, figura 5.5.
O mo.ialtate de cregtere in continuare a preciziei masuretorilor o dA
foiosirea unui cdrucior auxiiiai', situat in faia utilajului la o distant5 dala, pe
carucicr firnd instaiat fie un aparat de vizat, realizand o linie optici ca bazi de
rel'erinie, fie un emitator de raze rnfrarogii sau lasei', receptorui fiind ai'nplasai
pe utilaj. reaiizandu-se pe acsastd caie baza de r'eferinte.

・﹁
一
・
，
/Qi_【L
Ftg. 6.4. Principiri pi.ofilografului

Principitri JrofilografL,iu; este foicsit in ccnstruc'iia rnaginilor de caie,

materiaiizarea planului de iresure fecanciu-se cu ajutor'ui unui fir de otei.
:ntins irtre cele doLia o-^i. aie magir. .

Deplasarea roier palpatoare. siiuate in zona n'lecanismului de niveia,e.

se mesoare prin intermediul unuiiraciuctor. ca \,ariaiit de distanta intre roiS 9i
firul de referinte.

Fig. 6.5. Principlul .riagrafului

Cu palpatoarele obignuite, se ini'eErstreaze abaterile locale aie ceii. O

informatie utila pentru ma$inile combinate de cate este abaterea de ansamblu
a caii pe c lungime cjatd. in acest scop, se foiosesc djferite mecanisme cu
parghii.
 in fgura 6 6.este redattt solut a firTel Matisa

Fig.6.6. Princ;oiiji mecanismului cu p6rghii pentru nivel ia ma$iniie BN,R!

Se observd cd lnregistrarea obtinuta este funciie de poziiia punctuirr! V

de iriierseclie a bareior I gi l!. in desen, abscisa punctului V ccin:iie cLr cea a
punctului a.
Daci sub punclul a ap:are o denivelare aceasta este iniegistratA. Dacd
sub punctul b apare c den velare datoritd raportului parghi:icr, au se
inregistreaii nici o abaiere. Agadar, pentru a cunoa$le o deformatie de
ansarnbiu, se va poziti.na, cjin constructia parghiilcr, Drrrc:ui V inlre a qi b: se va
obline in acesi fei o inregistrare proportionald cu abaterea mecie (flgura 6.7.).
Confo:ff figurii, pentru o diferente de nivel in puncii"ii A, de mdrime da,
corespunde ;n zona V a cunctului de intersectie a celor CouA bare ! $i ll o
mArim-- d,, Si respectiv in zcna C o marirne Ce.

=
一
Fig 6 7 Schema de calcul a corectielde nivel

180
 Aseda「 pr ncipiul de funci onare al acestul sistem numit ,cu baza
relativう alungita'' peit「 u stab‖ irea liniei de reFeriniう ,f。 lose,te
un punct Fidlv
V,ca§ lou,、 el arfi so idar cu cな ruoiorり l anterio「 AB
Pontru nivelarea transversa:う ,lntre nrcl dreapta§ i stanOa se foloseste
att reaHzeaza baza de refe百 ntう pln folosrea campu u
●n penOu n dra口 ￨● ●
oravitat onal

in figura 6 8 se poate u「 lmう「 modul de reattzare a echipamentului de

misurう pentru nivelarea cu bazう scunala ma,inne 8NRI-85

“ ／′

cale Surata
ヽ
11 4 14

F19 6 8 Schema eciヽ pamentului de masurぅ pentru ntvelare cu baztt sourtこ la

ma§ na 8ヽ R, 86

in fata ma§ ini se afia gⅢ nda 5,care rea lzeazう legatura intre,al,atorul
anterior 3,ltraversa rotitoaie 6 La patea suFerioara a tlelo「 cu palpaior2 se
alう traversa supeloarぅ 7,pe caic sprり nd bala71sieru1 8 Acesta colη andこ ρ l「

intermedtui t」 e or 9,l a parghn10r lo d st‖ bじ lorul(1,i sen/o‐ d stttbuttorし ｀?

Rolele palpatoare posteroare 4 fac legatura prin inttrmediul o"ind fil● r
hidraulci 1 3 cu pendolul hidrau‖ o14 A,ezarea rolei anterioare 3 1n po2:ia de
mbsurう sau de transp● ■ se face cu alutorul unt!ic‖ indru pneumatc 16. care
Sprl nう pe osta antericarう 15
La apar:1le unel denivcibri sub palpatorul nil:。 Ciu 2, se rdicら ,l se
roteste grind4- 3 §￨` odatう Cu ea oistribuitoarele 14, deterininか ld prin
■termed u■ eiげ 9゛ al pargl br lo funcl。 うarea acesto「 a
in 19ura 6 9 se poate observa modulde mう surare,i comandb pentrし
nivelarea transversaltt Repere,e elementelor sunt aceleasi ca tⅢ 19ura 6 6
卜Иa§ ina stO ctl bo9hlurle pe calea avand 9eOmetra coredう Oi buratな Decl
pendulu1 14 va determiぃ a pozilla corecta pentru balansierui 3 Daca s■ b loia 2
apare o lう sare a cら「, are loc o coOorare a traversel ―tioC 6 din paれ ea
respectiv首 ,1,odatう 0し aceasta,,i a distribu tort:l口 11l dln acea pare

18`
 _´
■● ■こ￨「 ナー ‐｀
・‐
才

︱ 薔﹁ゴ
‐ ´
_― ´

Fi9 6 9 Sistemulde mう sura pentru nivelare transversalう ヽ

′edere din fata

Suportul anterior ai balansierulu1 8,dispus pe traversa superioara 7 va

cobora de aselnenea,dar cu lumatate din cursa rolel palpatoare Ca urmare.
tり a9,l patth"e lo vor determ na ucruld stlbu織 orti ui

Cu acest sistem,se pol rea‖ za corecl"ale niVeiului cな ia 450

mm,precizia ob,nuta nind,in cazul ma,inl nol de CCa=lmm "de pallう

Principiul functionう nl● endululu:

Мasele l sunt suspendate in reazemele 2 ,i mentinute ↑n pozⅢ ia

velticala sub acceleratia graVitaliel La modificarea unghiului de ru‖ u al
,asiululし ‖iajuluL aЮ loc rolrea relativa a pleselor l,fa、 うde rea2emele 2,
deplasbrile transmitandll_se pttn slstemul de pargh1 3 1a un indicator sau un
siste n de comandう 4
Pentru ev‖ tarea oscHat‖ 。r maselor, slstemul este prevttzut cu
almortizoru1 5

ln flsura 6 10 este prezentatう dispunerea puncteior de misurtt pentru

nivelare,i ripare la ma§ ina FAUR 300, lar↑ n figura 6 11 , modul de caicul al
corectiei la nivel:44,63,711
 DispozIl:v Ce supraina1lar"

日9鋼 O Am口 征eapmao雫

∼
｀
″

…
五 缶

″
 ウ％
〓︲︲

An_-1多

Fig. 6.1 1 . Determinarea corecliiior la nivel

`83
 誅 :
01● ●s ol● 6。
●

一一 事 一 ｌ ｏ

_翌 望翌
°
■__4n
xv: ￨
'u・ :eJЭ

Fig. 6.12. Schema sistemului de:'nasura a nivelJliil

1 Roatd de palpare 6 i\,rctcr eductor i1 S!ooii ailiculatie
2 Pendul elect!'o-rnecanic 7. Frc ector 12 Clllrd.,r hl0.aullc de
3. Cadru c,rucrci L GrilS liltru ridicare
4 Place de Daicare g. Foiocelule
5 -flja de palpa.€ 10. Supoil pivctant
 Sistemul de mesure a nivelului se compune din trei mecanisme de
control activ (palpare), ciestinate mesurdrii nivelului longitudinal $i transversal
al ceii. Aceste mecanisme sunt:
- mecanismul de controi activ punct A, amplasat in partea din fatii a
maginii, inaintea boghiului motcr Sj iegat de acesta printr-un supod
pivctantl
- mecanismul de contro! activ punct B. amolasat ln apropierea
agregatului de burare gi a cleqtitor de ridicare a ceiii
- mecanismul de controi activ punct C, amplasat in partea din spate a
magini;. in urma bcghiuiui gi legat de acesta printr-un supori pivotant.
Alcetuirea de principiu a sisiemului este prezeniate ln figur.a 6.12.,
unde s-a notat:
1. Roata de paipare 7. Proiector
2. Pendulul elec:rcmecan;a 8. Gi'ila iltfu
3. Cadrul cerucior 9. Fotoceiule
4. Place de paiDafe 10. Suport pivotant
5. Tijd de raitrare i i. Supod articulatie
6. M cio rs.l Lrcto r' i2. Cilinciru hidraulic de ridicare
Sisiemui se bazeazd pe emiierea unui fascicul de lumina n]odlliaia de
catre doue prciectoare- icate unul peitru fiecare fir de gine), arnplasate ,iri
punctui A. Fie,:ere fascicul de Iumine trece pflntr-o grile filtru. pievAzute cr
tante de latrr; variaS:ie, avind ciirnensiuni din ce in ce mai mici de ta ceritru
spre .narginea sLrper;cara a gr;,e,.
Gnleie fiiiru sunt ampiasate in punctul B.
Fascicuiele sunt recepiate de cate doLra celule penii'Ll frecaie fi'.
amDiasate in punctui C.
Atunci cand fotoceiiil3le suni iuminate eu intensitati egale. asigurate de
o aliniere perfecte intre emiialor, gril5 gi receptor (cazul nivelului pef€ct al
caii). sistemul de rndsurd lndici diferenta de nivel zero.
Criae abatere fatd de niveiui cor-ect implici o iluminare diferite a ceior
CcLrd fo'tocelule recextceie ceea ce conduce !a aparitia in sistemui de
i'r'rasure a unei cieviatii a acriui indicator.
Abatelle de ia niveiul normai pot fi receptionate ca urn'taie a ridicdrii
sau a cobcrarii ,or3iectcarelor Cin punotul A sau a grilelci'din punctui B.
Sistemui descris este folosit pentru mesurarea nivelului 'in lung. l..liveiL:l
transversal se stabi;e$te cu ajutorul a trei penduie electi'omecanice
amplasate cate unu! in fiecare punct:
- oendulul din punctui A de informaiii asup:-a nivelului transversal:
- pendulul din punctul B da informatii asupra nivel,riui iransversal ai cdii,
asigurat prin intervenlia operata de magrne,
 - penduiul din punctul C de :nformatii asupra niveiului transversai ai ceii,
rimas dupe trecerea rnagrn,i
Mecanismui de ccntro! actrv punct A (figura 6 13 a.) se compune dlnir-
un c6rucior 3, rezen'rat pe calea feratd prin intemlediui a doue roti de palpare
'1 gi lega't de bcghiu! motoi^ prin in'iermediul unui suport pivotant 8. Supcdui
pivotant este articulat sferic in axul - crapodind al bogh,riur motor. Pe grinda
din fatd a caCrului este agezat axial pendulul eiectromecanic 2.
in partea din spate a cadrului, pe nigte pleci de reazem 4, se sprrjina
tijele palpatoare 5, care trec printr-un ghidaj de culisare 9, fixat de ra!'na
maginii.
in partea superioar6 a ti.jelor palpatoare, sunt amplasate proiectoarele
7, care pot fi ridicale sau coboraie cLr ajutorul unui motoreductor gi angrenaj
pinion - cremalierS.
Cacjrul poate fi ridicat pentru pozitia de marq cLr ajutorui a dci cilindri
hidraulici '10
Cu ajutorui flgurii 6.13 b., se poate calenda rapodul de reducere ai
defecteior ciin cale pentru nivel, in diferite puncte ale instalatiei de rnasura.

■編 凛‘いｏｏ

C
Fig 6.13 a. Mecanism de control activ A
 A
ΔA2 1｀

ヽ当 す

,A2
[ig 6 13 b. Schema bazei iL]ngi de nivela!'e

S-a noiat cu:

- Ar. Brilocul mecanismuiui de control Az

- -A," mliic.,ri distaite i A, - A.:

- A1o m;ilosji r.ecanismLrlui de control A..
La un deiecl iri caie pentru fl.ul drept MZ = 1 , in punctui A, ave.n

-!{r,. = -_ -\.l-. =-l+ , M= , ii ii: zona de burare, corespunzdtor

tl
dimenslunilor geometrice ale sistemului. raportul de reducere este .\I = ",1.

il
Corespunzator pentru baza scund 111- =-: , AB= * ii in zona
2' 5.15
_l
cje burare A-1': -- '
i o-5

Mecanismui de control activ punct B se compune dintr-un cadru

cdrucior 3, rezemat pe calea ferate prin dou6 roti de palpare 1. Pe grinda dln
fa.ta cadrului a$ezat axial se aflS pendulul eiectromecanic 2. ln partea din
spatele cadruiui, pe pl6cile de r-eazem 4, se spnllnd tijele palpatoare 5, care
trec prin ghidajele de culisare 7.
La panea superioare a tijeior palpatoare, sunt amplasate grilele filtru 8.
Cadrul poate fi ridicat pentru pozilia de marg clr ajutorul a dci cilindri
hidraulic:6.

Mecanrsmui de ccniioi activ ounct !-.]:figura 6. 5) se compune dintr-un

'1

caciru carucicr, rezemat ie calea ferata prin rotile -palpatoare ?i legat de

boghiul alergetor printr-un suport pivotant. Suportul pivotant este articulat
sferic in axul crapodini al boghiului alergator.
 Pe grinda din fata cadrului este agezat axial pendulul electromagnetic.
Tot in fat6 se afla plecile de reazem pe care se sprijine tijele palpatoare,
prevazute cu ghjdaj de culisare. La pai-tea superioard a tijelor palpatoare sunt
amplasate cutiile de fotocelule. Cadrul poate fi ridicat pentru pozitia de rna!'g
cu ajuiorul a dor cilindri hidraulici.
in figura 6,14. este reprezentala schema electrohidraulicA de masurd gi
cornandd pentru nivel Ia magina FAUR 300 [70].

へ〓
Traducto{ inductiYi Cilindru h,drauli● de desfacere
｀
"6***"*"-i''--. ＼、ar°
Ю°
r papaoare

A
1■ eg a高 品z扁 。
こe[ at
i a`餞 ductorlo「
￨(。 apt。 ,1。 r)
i Bloc hldradlic de cornaxdi
a nivelui!,t
靡 下 ■ 「 再Fl
軍 鼻 pentru訴 11are suPHl‐ enta:q

亜
亜 憂鮒
1

こ 車 ホ
cnindri hldraulicl de
:・ ]ぶ :i
l,ri I {Reglarea la zero a pa(ll
l-- -'--::-----'1 BIoc electonic (modul) hidrauii?e de nivelare
l-_ I --' lde afisarc a nlveluir.i se iace mecanic, prli
I exlstent in pct. B servonlvelare, sau qu
distribuitoa.ele
-,--: =-- -- : --.-
IL propoIiarale)

G'i lr) i eEcr r-r

lndlcatoarele cu cadren
aie nivelirlul

Sistemul de to4e
ridicarea $inelor la nivel

-. -- -- : ::nH i""o',Xl,i,.

Fig. 6.14. Schema electrohidraulice de misurd gi comande la FAUR 300

 Fig 6.15. Perspective a echipamentului de mesurd gl comanda Ia BNRI - 85

in fig.6.15. este reprezentat echiparnentul de mesura gi comandd atat

pentru nivelare, cai Si pentru ripare la magina BNRI - 85 [22, 241.
 Modulde funclonare a sistemu u de masural
in ftnOie de geometna↑ n lung a cら
conduca la‖ uminatta difetttこ a ce or douう fotocelule
"ferate,pdre∞ ptoare
aparea Aceste
sttuali Cares2uall
sぅ
atlla origine nd carea sau coborarea prolectoarelor ゃspectiv a grilelor
n reg rn de lucru, suspensIle vagonuiui sunt
in timpul funciioinar" ↑
blocate Ca urnare, o「 ice abatere de ta poz1lia nOrmalう a proledoarelor sau
grilelor nu poate fi cauzatう decat de abaterle de la nivel ale caI COrectia de
nivel in cazul abater‖ o「 se face pe princlplul ai nler" celor trei puncte de
pa`pare,i constう in aducerea punctulul B pe dreapta care uneste pundele A
,iC Ma§ lna are numal posibl,tatea de ridicare a punctulul B in cazul,n care
puncttll B se af a deasupra liniel AC,nu se poate interveni
in figura 6 16 este figurat ,n perspedlvi sistemul de lmisu● 嵐 si
colmanda folosinO● :emente flexibJe tensionate
Pe figtFう S― au facut urmtttoarele notali
a)― SChema de ind「 eptat:
b)― traductor propollonal pentru inう Itimea cablulu i
C)― SCherna de ca cull
O)― SChema unei neregu arた ol(abaten)s ngulare Farう
"d careacう
e)― SChema indreptう r‖ unei neregulartゑ li Slnguiare cu ridicarea car￨
‐ 1-dispoz tivul de mttsura din faial
- 2.5-boghtul rOtor,l alergator al ma§ inH:
‐ 3 9 - cablul coarda de mぅ surare ,i de mう surare s, control pentru
r parel
‐ 4,8-」 :spoztiv de,■ らsurare,ide misurare― control pentru riparel
‐ 6 - 」ispoztiv de misurな §, control pentru proflui long tudinal oi
transversal,i pentiu planul cai feratel
7.14 :'1-pendu
‐ 10-dispozitiv do fixare a corzl de rこ stirarel
- 11-● 口lndr pneumatici pentru,ntinderea cablului de nivel
‐ 12 dispozitiv de misuri li control
§l de intindere al sistemului de
nivelarel
‐ 13-tradぃ otor propoⅢ lOnal pentru↑ nう :mea cab u ui
に
- 15-cabluri de mう surare pentru proflullongitudinal al oa,feratel
‐ 16‐ dispozitiv de masurare a sistemulul de nivelarei
‐ 17-1「 ele de sine ale ci‖ feratei
‐ 18-servomecanism pentru ridicarea cablurilor de masurarei
- 19-coloane veticalei
‐ 20-cadrul
- 22-fotoreceptor pentru raze laser
‐ 23-carcasa t「 aductorului
‐ 24,26-roata proflatこ pentru cabtul
‐ 25-brat
- 27-t“ う :

- 28-curso「
‐29-poten,orretrui
‐ 30-dispozitiv pentru vizare cu laseri
― ‖―sector de cale parcursal
 I - pozitia sistemului cand An=0 pentru indreptatarea profilului ln
punctul n;
ii - acelagi iucru. cAnd A/r > 0:
lll - pozilia cdii ferete lndreptate cu ridicare;
lV - pozitia c;ii ferate indreptate fera ndicare;
V - pozitia ceri ferate inainte de indreptare;
\lr - inditirnea Ce ridicare a c6,i :era:e:
fo - ne.egularitate singuiarA de tipul co.caii;
A, B C - punctele de misurare ale sistemului de nivelarei
n-1 ... n .. + m-'l - punctele de impertire a caii ferate;
Df. - vaioarea curenta a ridicarii ,le indrepta!'e.

´
わ′一ｒ
A.
1,"

ヽ  マ

オ   

一︶
ヽ
´

〓
ヽ

ヤ
-16
Ｃ．
lp

b)

I'

Fig. 6.16. Sisiem de mesura 9i cornanda

Este de rernarcat din figurile 6.16.d Si 6.16.e faptul ca nivelarea se

efectueaze prin !'icjicare ceii pe porliunile lasate. Pentrli denivelarea singuiare
n este necesara riCicarea caii cu cote Aft $i burarea, ceea ce conduce la o
slebire a ciii prin a,'anarea prismei, iripuse de actualele procedee de nivelare.
6.3. Bazele teoretice ale ripirii mecanizate a caii ferate

Pozitia ceii ferate in plan este caracterizate prin segetile naturale de

incovoiere ,,hi" ale firelor de iine mesurate in raport cu cateva linii de baz; -
coardele de mesurare de lungime constante - sau prin unghjurile de rotire ,

@i " ale acestor coarde (figura 6,17.).

De obicei, lungimea coardei se ia l= 20 m (mai rar 10 m).

Pozilia in plan. in procesul de lndreptare, este controlate cu dispozitive
auton'la1e care masoara distanta de la punctul de indreptat al ceii pane la
iiniiie de bazA indicate pentrii rndsurare.
Linia de baze pcate fi fixd (absolute) sau se pcate deplasa impreune
cu magina de-a lungul cdii ferate (relativ6). Ca iinie de baza fixi pentru
mdsurare poate servi axa opticd, o raze iaser, o razA infrarogie, un cabiu (tlr
neextensibil) etc. Linia mobiie de baza poate fi realizata prin aceleagi
mijloace.
?n curba circulara. segeata .ie incovoiere, masurate de ia coarda I. de
exemplu in punctul ,,n" de divizare in segmenteie a gi b, este determinata cu
un ungni central d, care ?ntincie coarda, dupe forrnula aproximative:

力
=等 ,
(61)

ln care:
r - segeaia de incovoiere a fliului de qine in punctul fixat al ccrzii:
a, ll - segmenteie ccrzli de rnAsurai9 (l - a r b- lungimea corzi ):
R - raza curbei circulare.

in formula de calcul a saoetii (lr=

6xl'). notand termenui constant
2R
I
a-'=F
^.h iar k-- vornobtine h=Fx k
:R
Din aceasta expresie, se vede cd sageata de incovciere h este direct
propcriionala cu curbura k.
Pentru curba circulare clatd cu raza R, curbura este constanta.
Prin urmare, sagetiie de incovoiere pentru toate punctele curbei
circulare h = cons1., iar diferenla lor in ptincteie veciRe, de exemplu in
puncteie,,n - 1' qi ,,n", este egalS cu zero, adicS;
l- :-
tltt
^l- -,t)1_l - tttt - v.

in graficul h = f(x) (figura 6.18.), sagetiie curbei circuiare 3 sunt

reprezenlate prinir-un segment de dreapta paralel cu axa x, la o dislan.ti de
aceasta egald cu sageata H..
ln curba de irece!'e (de racordare) cu lungimea lpk, executata dupe o
spiralS radioidald, curbura cregte sau scade propo(ional cu distanla parcursi
X de la inceputul curbei de trecere gi se calculeazd cu ajutorui formulei
I'
K = :: (in care C : r? ' 1rfr se numegte parametrul cu!'bei de racordare).
L
ln graficul h = f(x) (figura 6.18.). curbeie de irecere 2 qi 5 suni
reprezentate prin dreple obiice. Portiuniie rectrlinii ale ceir ferate de pe acelagi
graflc sunt reprezentate prin segmenteie '1 ale axei X.
Penlru calea pozata corect, din punct de vedere al geometriei in pozitaa
din proiect, care are poftiunile rectilinii '1, de trecere 2 Si 5 gi curba circulare 3,
graficul s6getilor djn prolect in functie de Iungimea cdii are forma unui trapez,
iar graficul segetilor naturale 4. obtinut de la aceeagi coardi, pentru o coardd
deranjatS, are forrnd de dinti de fierestrau.
Din analiza graflceior pozitiiior de proiect gi naturale ale celr, retese un
orincipiu im9oriant pentru constructia sistemelor mecanizate de indreptare a
ceii - principiui cle comparatie.
Acest princioiu const5 in aceea ce diferenta ordonatelor acestor grafice
i7-
-
=
)n p = nt - frl? cuprinde in ea informalia referitoare la locul, mdrimea li
faza neregularitetii c;ii $r, prin urmare, poaie fi o variabile de dirijare a
Procesu!rri de ;ndrepiare
lvlajoritatea sistemeior de indreptare ale maginiior actuale se bazeaz6
pe acest pi'jncrpiu - pe ccrnparalia sdgetilor (unghiuriior) naturale misurate i:l
procesul de indreptare cu sagetile (unghiurile) pi'ogramate sau proiectate ln
punctele r-espective de impa(ire a ciii ,,n - 1' , ,,n", ,,n + 1" (pentru rrraginrre cu
actiune ciclici) sau 'in fiecare punci ai iucririi )pentru maginiie cu actiune
.ontinui).
in cazui deplasirii unui vehicul pe calea ferata, in curbd apar foJ-ie
centrifuge transversale, propo4ionale cu sdgeata de lncovoiere.
L\e aceea, criteriui de apreclere a calitatii incireptarii c6ii ferate in plan
sunt diferentele sageiilor de incovoiere gracjieniii lor in puncteie vec:;re aie

Pent!'u curbele dreote ialiniamente) gi c!rculare. aceste diferenie

trebuia sii fle j'ninime salr egale cu zero, iar peniru curbele de trecere
(racordare), trebuie sa fie uniform crescdtoare sau Cescrescdtoare.

Sistemele de indreptare conform calculului

Aceaste metodi in care. prin sarcina ce program pentru riparea caii

ferate. folosegte un grafic construit pe baza graficu!ui natural al sagetlor
'inregislrat automat pentru punctui central fix al corz:i de masurare, la prima
trecere a maginii prin sectcrul de lucrdri, cu aplicarea ulierioare pe el a
marimilor decalerilor de proiect in flecare punct se impEriire a caii.
Baza de mdsurare a sisiemului de ripare esie cablul (coarda) 1, iniins
intre boghiui din iala ..n + '1" 9i boghiul poslerior ,.n - 1", care vin in contact cu
firele de Sina (figura 6.1 9.). in partea mijlocie a cablului de masurare (punct
,,n"), este instalat boghiul de mesurare cu dispozitivul de urmdrire
(traductoiul
de'sage!i), care asigurd mesurarea, transformarea propc(ionale in semnal
electrii a informatiei despre mirimea sagetii naturaie masurate h,, $l
tiansmiterea acestui semnal la un dispozi'liv de reproducere (dispozitivul Ce
ini'egistrare cu mecanisrn de antrenare a benzii de inregistiare)
Organul de tucru pentru deplasarea in limpul lndrepterii ceii ferate
conform ialculeior esie instaiat in princtul ,.n - i", capetul cablului de
masurare deplasandu-se impreuna cu acest PUnct; de aceea, s6geata de
incovoiere, mesurati la nriilocul lui (in punclul ,,n"), se va modifica cu o
jdmatate din decalare.
Pe baza acestei functii, se rezoive problema inversi, adic5 daa'a sunt
cunos.ute dimensiunile segetii h. in cunctui ,,n" inainte de i'ipare 9i decalarea
de proiect e", e.-, 3tc. in oilnctele,n", ,,n - 1" etc., putem, masurand sageata in
punctul ,,n" in p!-ocesul de decalare a punctului ,,n - 1", sA vedem cand acesta
din urma va fi ripat ia cota ctn proiect. Aceasta se va produce cand sageata in
punctrrl ,,n" va deveni:
a- |
llt=hn'cn-t';' (62)

'in care:

H. - segeata programata ln punctui .,r", mesui'ata de nragina in

prccesui de ripare;
h" - prog:amata in punctul ,.t .'inainte de riparea ceji;
€-, e-., - decalarite de proiect in ounctele ,,n" 9i ,,n - 1'

Decaiirile de cale in fiecare pultct, necesare pentru aducerea curbei

existelie in pozi'tie de Proiect, se detei';irini prin calcul
Luc!:arile ie rrpare a caii sunt eYeclitate in urmatoarea ordine:
- inregist!'area segetllor raturale de Cefo;niare a caii h. = f(x) ia prirna
trecere a maqiaii:
- calculul deplasarilor (decaidrilor);
- trasarea sa.cinii de program H.;
- i;t:area la a drua llgggig 2 rnggi;1: .

La a doua inirare a ma9inii in secicrul de iucreri 9i la ccnturarea ce

cdtre dispoz;Iivul de in!'egistrare a graflcului sarcinii de program, organul de
deplasare ripeaz6 caiea.
La maginile de ripat PRB, ELBR 9i altele, care folosesc melodele de
ripare a,,punctului posterio/', erorile care apar in procesul de ripare au un
ca.acter local nu se acunuleaze.
Modul de indreotare conforrn .alculuiui necesila o infcrmare totali (de
proiect gi reale) despre starea ciii, calculul necesit6nd dcue treceri aie maginii
gi llind folosit la rearnenajarea cdii ferate: lungimea curbelor de trecere,
inlccuirea curbelor componente scurte cu aceeagi raza etc
 Sisterne de indreptare de tip nete2itOr

in cazul executirilucrarlor dupa acest sistelm, nu se propune ca scop

Ferate,c doar reducerea lor pana
↑
nほ turatta absolutう a nereguiatttさ Ⅲor cう ‖
la vato巧 adlη ise
Sunt doし ら ―
「・lode de l_lcFu Cu SIstem」 l de tip nete2 tOr
lue10da , ,n care ↑ ndreptarea se executi conform calculului cu
folosirea unel hn i de bazう fixe pentru mう surare,instalata paralel cu p● zllla de
proiect a c昌‖,l formata dintr― o sursa de radiatl,amplasata pe bo9hlul di南 fata
゛i un receptor,amplasat pe bo9hiul din spate
Cele doua boghluri(cu sursa,I● u recepto「 ul de radia、 1)nu Suntlegate
de nna,nさ .d stanta dintre e e putand alunge a 120 m
Pe un boghiu intermediar, legat de ma,ina, este montat panotil dc
int「 erupere a fluxui口 i de radlalE Calea este ↑
ndreptata panぅ 。e pattOui de
rntrerupere se va interpune tn calea razei care cade pe receptor
A.letoda l, ln care boghiurile cu sursa de radlati §i reCept● rui st nt
legate de ma,inう prn bare de le9う tu「 羞9i se deplaseaz愚 lmpreunう cu ma,ina
Baza care stab‖ e,te le9atula dlntre sursa de radiat〔 ,l receptor for:meaz贔
o Hne de bazな mob‖ うpentru mttsurao(O COarr」 うde masurare mOb‖ う)
Cand aunge pe o neregu aFnate Sngularう HO, mecanisi● r de
↑ndreptare, la ね l ca si la metoda 1 0eplaseazう calea panさ ce raza va f
↑ntrerupta de panoul de↑ ntrerupere de pe panoul de mう surう din m弩 ￨。 C Ac■ ,
ins首 , calea ↑n punctul de diVizare ,n - 2・ n spatele mecanisn,む :口 i o●
(↑

,ndreptal.considerat punct de diν 14 are.n'')nu Se va a,eza exact in pozllle de

prolect deo● rccO bo9hiul din fati al sistemui de↑ ndreptare(boghitti cu su「 sa
de radiat‖ )Se deplaseazう pe neregtller tatea cal ferate neFndreptate‐ ci se va
aseza doar intr― o pozlle fn care sigeata de incovoiere a cう masurata,a′ lぅ1‐

la raza coarda,ぃ punctulrespectiv va devent egalう cu zero

Va apら rea ast絶 lp轟 a nettgu a"ate lomanentう Hっ (n-2)
“
Prin de,las3rea in continuare a siskoη ul口 , de↑ ndreptare pe cale. 1■
punaele ei de divizare.r-2'' 、"n". 1 ,,n .2● se FOrmeaza neregular'1ら 1

ndi ttfOI-1),&Y01″ Tl)゛ apa mが depane

Avand ↑1l vedere elasticitatea ca brate, prof‖ ul dupう lndttptare va
avea un aspect ondulat
Asacl, neregり iarkatea inⅢ iaia, in urrna rnd「 epta11, se va deplasa d'つ
punctul.n・ lo punciり ￨′ n-2・ se va ml● §ora,i se va decala pe lung rnea cう ￨.

adicう se va ttete21
Neregularitatea He nu este iniう turatう lotat Se poate scrie relatial

・メ‐
ぶ丁 仏 :・
(63)

de unde:

,\H q(n ' 2')=

-i7i H -t
,

in care:
a - distanta de la receptor la boghiul de rnasu!'a intermediar (cu panoui
de intrerupere)l
 b distanta de la boghiul intermediar la boghiui din fata;
-
Ho- ineltimea neregularitetii initiaie (in punctul ,,n");
LH ob - 2) - inaltimea neregula:-it6lii initiale in punctul ,,n - 2";
m - coeflcientul geometric Ce netezire - parametru de bazi care
caracterizeaza functionarea sistemului de inCreptare.
Coeficientul ,m" este egal cu raportui intre neregularitatea singulara
iniliala Ho Si prima neregularitate revizuite ,\fi g(n - 2) ,la lungimea Li < a.

Fig. 6.17. [',iasurarea segetilor (unghiurilcr) unei curbe

F19 6 48 Grancuisage,lo「
2
5 ｀多 ″
、//
n― ,
・ t10 、n+,
＼

ヽ_ら /3
4/2 ι
/2
＼
＼
/
ι ＼

/
Fig 6 19 Schema indreptarH cう ‖ferate dupう calcul
 Disoozitivui destinat peniru descoperirea gi micsorarea (netezirea)
neregularii5iilor cAii ferate se numegte sistem de netezlre.
Sistemui de netezire este aicdtrrit ciin mecanismul de indreptare, una
sau rnai nru;te corzi mobile, care servesc pentru masurarea conlinua a
s5getilor ceii ln puncieie situate inire eapetele flxe ale coziior (intr-Lrnul din
puncte esie amplasai mecanismul de indreptat), orecLrm 9i din dispozitivui de
comande a rnecanisrnului de lndreptare
Sen:naiui instalatiei cie comand6 este elaborat in functie de
dir'iensiunile sar Ce rapoartele segeiilor ca!i (sau ale unghiurilol), m6surate in
rapcit clj aceste ccerde.
Raportlrl ?r,tre segeiile ceii, reaiizate de sistem in procesul de
incireptare. fera a irne cont oe cerectia speciald, care modifica acest raport in
iunctie Ce dateie cie proieci sau de parametrii reali ai curbelor indreptate, se
-u"]eg:e fcrrnq:a oi 3azA a indreDrerri
Necesitatea os a introduce co!'eciia in formula de bazd a irrcireptdrii
este co'rditionaia de faptul cd, la parcurgerea sectoarelor curbilinll are caii
ferate. sistemele de tetezire produc o deplasare unilateraia in rapod cLr o linie
medie a cai! ferate ne'indreptate.
DuDe acest indiciu. slsternele de netezire se impart ia tlei grupe (vezi
tabelul nr 6.'1.).

Tabelul nr, 6.'i.

Sistemeie Coefrcientui geornetric
ce ripare ,r nciplu d€ netezire

i Cu kel =い に ￨ ク■わ
=― ― ―
i puncie ″■
α
i loi:rau! l

Cu gaiar ￨==khl , h2=khT

″24=
puncie
一
ι(′ ￨わ
¨

¨
一
1 lI

一
′

“
patru α■わ=」
t4
肋

＞
puncte de ｂ
・l13‐
■
■

α
inenie “
″ 4=
ズわ‐`
tgrupu1 11)

CLr cinci =klhi■ l he=k`hl+

p,Jncle 蟷 +k2h21+k2h2
a+b+c
:￨)

Din grupa lfac parte sistemeie cu trei puncte, care, realizand forrnula
de bazb a indreptarii, nu executa deplasarea unilaterale a ceii numai ia
parcurgerea Dotiunilor drepie ale cdii (in aliniamente).
Din grupa ll fac parte sistemele cu palru puncte, care au croduc
deplasarea uniiaterali a portiunilor drepte 9i a curbelor circulare.
Din grupa lli fac paie sistemeie cu cinci puncte, care nu prodtlc
deplasarea portiunilor drepte ale curbelor circulare 9i aie curbelor de trecei'e
de tipui unei spiralei

497
 lnsuqirile sistemelor de netezire sunt urrndtcarele:
nu limiteaza productivitaiea maginii;
calculeie pentru indrepiare sunt reduse !a rninimilrni
indreptarea se face printr-o trecere.

Sisteme de netezire cu trei puncte

Vom cietermina proprietetile Ce n3tezire ale sistemului, linend seama

de ipoteza potrlvii careia calea feratd este ,,plastici", fiecare F,unct isi
pastreazi in mcd stabii acea pozitie 'in care este lasat de cdtre rna?ina cie
indreptat, care are c rapiditate suficienta in acliuxe.
De asemenea, vo.i line seama de ipoiezeie ing. l. M. Zubc",.
fundamentate teoretic de profesoru! P. G. KoziiciuK. ?e po(iunea de cale
ferate se deplaseaze un sistem de indreptare cu trei puncte (vezi figura
5.20.). a cerei coa!"da Ce mAsurai'e vrne in contact cu ircnsonul ceii, puncteie
1, 2 9i 3. La indreptarea ciii, punctul interniediar 2 se ageaza pe dreaDla care
leaga punctete extreme '1 gi 3 ale sisternu ui. prin ui'mare forn]ula de baza a
indrepl;rii aste. h(x) = 0.
Ca ezlltat al indrepiArii. pu"ctci 2 va ocupa pozitla 2', adice
;,:(r)= rz(") Folosinci ipotezele mentionate, vonl determtna ordonata curente
a pJnctului 2 a sisternului, pr;n orcjonaiele aLire'lte ale punctelor 1 9i 3.

r.l.i: II (. - .) r:(..1!L::-(-:-, i
= (64)
u tt+b
deunde: ,:(.r)= i (r'
' .r'3(, t 5)x ;: o)*Q,
in care: p=aiit O=b/i l= a*b
Expresia (6.4.) reprezinta ecuatia de baze a indrepterii. Drn ipoteza
ci punctul 3 al sisterriuiLri. pafcurgand drumul .,a". va
,.plasticitallrl" caii, rez'.rlta
ocupa acea Dozilie in care, in mcmentui Ce faia, se gase$te punctul 2', adic;
-,3
(r) = y2 (.r).

Tinand seama de ecuatia de mai sus, vom transcrie ecuatia de baza a

indrept5!'fl ii: 'ornra de operalo:.
yzb)= tJ.ilp,{h * t,zipD;p.
in care p este operatorui Lapiace.
Functia de transfer a sisternuiui cu trei puncte este:

Y2\.P )
r,\rl=-16.5) r;^l,h
'. t -\ ytlPt
i_Q;p,
Astfel, sistemul de netezire cu trei puncte reprezinta o instalatie de
reglare automala, a carei functie de transfer este exprimata prin relalia (6.5.)
gi. prin urmare, analiza fiinc1tanarii acestui sistem poate fr facuti prin una din
metodeie teoriei oe reglai'e automata.
inlocuind in expresia (5 5. operaiorui p cu l4, li folosind formula lui
Euier n-lr,; = cc,. r", - i sin ra ), vorn obtine explesia caracteristicii de amplitudine
(

- frecventa, ceea ce perniite se se determine proprietalile de netezii'a ale

sistemului in prezenla neregular itAtilor armonice.

=#讐 =・ イ
「同=7撃出 (66)

lr 堕
′ =■ 2+、 i ,=F'V― ,,ヽ '

2 、
ィ
2_、 2

).=P cos`ω わ
)M‐ 1-2COS(ω α
);

z=P s11(か )1ド =2ま nt`χ )

in carel
,) - frecventa nereguiaritdtilor cSii ferate, in Iradlm],

io = Ztr lT, .

T. - perioada neregulariteiilor caii ferate, in lml

Daca lungimea neregularitalilor se compard cu un agent oarecare
norryrat a", de sxempiJ cu segmentu{ "a" al sisiemului Ce netezire ca'e
urmeazS imediat dupe ounctul de indreptare, pentru sislernui cu lrei irrincte
frecvenla reiativa a neregularitetilor caii va fi exprimata prin ecLiaiia:

/="″ =争 =守 {67)

Din eEaiitatea (6.5.) tinand seania de formula (6.7 ). voir gds

expresiiie caracieristicilor de amplitucline - frecvenla l(7) 9i oe faz5
trecuen\t rp(f):

J(/)=″ r.)=ィ .2.ν 2= (68)

lr+,た、
rげ ′=ars′ ,・ (￨,′
1=“ だな
二 =α と
σな 11/.夕 V (69)
i′

lr=1_2cOs,′ ￨ヽ =2SL/:ν =Fcoslt//)￨′ =PSinレ /)

n care α =わ
↑ ―coeficient lniar
“
Caracieristica de hza - frecventa r2Q) arald cu cat, cjupA indreplare,
neregularitelile c6ii se deplaseazA in rapcrt cu cele initiale 9; nu exista o
influenta insemnata asupra calititii indreptdiilor.
Caracteristtca de arnplitudine - frecven.t5 permite se se determine
raporiul intre amp,itudinea neregu{aritalii armonice iniliale 9l amplitudinea
neregularit5tii obiinute, dupa trecei'ea sisiemului.

イ99
 Raportul acestei ampltudini,
771/m心 =2α ‐1,
reprezinta cOencientul a‐ lnonic de nelezire si‐ la た l ca ,l ooencientul
geometric de netezire
〃]‐ IP=α ■1,

este folosit in ca tate de crteriu de apreclere a proprietヨ !10r de netezire a

sistemelor de↑ ndreptare
cand sistemui cu trei pul,cte traverseazゑ p● Ⅲlun‖ e drepte, conform
formu e de bazう th(X)=0),Sageata h(X)=0
cand insa sunt parc■ rse sectoarele curbil n(raCOrda百 1e cぅ 籠fettte),
realzarea formulei de bazう a tndreptら「1l va duce la deplasarea un‖ ateraiう a
cな ‖, de aceea, ln iecare punct ai tronsonulut curbi‖ niu, este necesar sう se
dea valoarea de comandな o sagell oe ↑ n。 。V。 lere H(x). adl。 うSう se aplce
corectia la fOrmula de bazう o lndreptさ ril

Aceastう problemi se rezolva fe prin calculul pe calea cons:ru r

prograrrelor de corect e pentru tipurile cunoscute de racordare a curbelor ne
aproxirrat v,dupな lnregistrarea prealab‖ うa stう ri naturale a cう l brate
in acest scop,9rafiCul sう gel:10r naturale(veZi figura 6 18)se aduCe la
valoarea meole prin Ilnia franぬ 1‐ 2, 3. 5,care↑ ndep‖ ne,te functia de graito

program
POZiiia acestei ‖n" pe g「 afcui saget10r naturale se determinう vizuai
sau pr i metoda calculului valori medl
卜 pentru slstemul cu trel puncte se poate
ap cala "etoCa expt,sa
s,stemele de analz.・
o● 4s'cu 5 puncte de tip netezitor(ve2itabelu1 6,)
Caracterist cle lor de ampitudine― frecventa stlnt prezentate↑ n figura
621
Asfe dacう a!mptttudlnea nere9し lartё 、
ilor ralTase A(ll)la frecven,a10r
re aJvう /=π pentru sistemu cu trei puncte(a=5m,b=20m)este ega i cu
O,111(curba 4): aceaSta ,nseamnう ci sistemul de lndreptat cu trel punae
reduce neregolartう lle Cu perioada TH= 10 m de nouう ori,sistemul cu patru
puncte reduce neregularitatle de 31 or,iar sistemul cu clnci puncte de 49 ori

Fig. 6.20. Scherna sister.'iului cu trei puncte

 爵″
Fig. 6.2l Carscieris'ticile de ampiitudine - frecvente aie sistemelor
1 - Sistemul ine iai clr patru puncte;
2 - Sisiemul cu cinci puncte;
3 - Sislerni-rl cu patru punctej
4 - S,slernui cu trei puncte.

6.4. Procedee de mSsurare

iviaqinile de npai caiea feratd pot fi speciaiizate sau universale.

Dupa prccedeui de execuiie a luclerilor, ma$iniie de ripat se impa( in
doue tipuri:
- cu r.ipare in ounc'te:
- cu ripare ccntinuA.
Maginile care utilizeaze procedeul Ce ripare in puncte intervin asupt-a ca,i
ciin lco in ioc (de exempiu din traverse in traversa), in tjmpul deplasarii magrn de
la un punct ia altul caiea fiinc! iEsata liberi. lv?aginiie care utilizeaze procedeui de
ripare ccnirnuA se Ceplaseaza continuu, actionanci tot timpul asupra cdii.
Dupi princi0iul fuictionArii. sis'terneie de ripare ale maginilor pot fi:
- pentru pozarea cil precizie a caii pe axa de proiectare;
- pentrl: corectarea (nivelarea) neregularitalitor (abaterilor).
Pozarea cu Drecizie a ceii, numita gi riDare exacte, se reaiizeaza, in
aiinia,"nent, prin ragcdarea la o lrnie de bazA (de refefinta), creati cu ajuiori-ii
razelor infrarogii. iazeior taser sau aparaleior optice cje vizare.
Riparea ciupe acest procedeu se nume$re ripare in bazd absoiutd.
Riparea exada a ciri pe oo(lunile curbe se poate face cu utilizarea
comenziloi' cu program duod :nasuretori. efeciuate in prealabil, inainie de
trecerea ma$inii gi dupe masuratorile qi .alcului deDlasarilor curbei. $i in
acest caz, masuretoriie pot fi efectuate c,.r ajutorul dispozitivelor monrate pe
 De asemenea,riparea exactう
'n curbe
fxate de― a lungul oう 1,iarin anumite cazuri se poate executa
se potfoios',inele caldup`reperele
lnveoinate
Ma゛ n‖ e care lucreazう dupa p“ ndpiul corectani(niveほ n)neunifOrrrた な 年Or
executう o百 pare in bazな relativa、 adi。 こfunα e de inforrnal‖ e furnizate de prOp百 ui
sistem de masura legat de ma,ina
Aceste ma,ini sunt universale
in principlu, ma§ in‖ e care ut‖ izeazう procedeul de nivelare a
nettgulaH15!ilor fOlosesc douな metode de lucru:
‐ r pare in trei puncte:
_ 「ipare in patru punde
Aceste metode de npare(inね pt de masura“ a neregu atttう ,or din Cale)
se bazeaza pe rela1l geolmetrlce cunoscute↑ ntre raze lungimi de coarda,sゑ get
de nexlune a irelor de cale§ l unghluri ale coardelor de intersect e

6 41 Metode

Se disting mai mute metode sau procedee de mう surare a abate,lor

cう de la geoぃ ,tr a ldealう ,aslfel
“ p「 ocedeul de colnparare a sagell。 「 masurate de la o coardう mobiう
_ ,

_ procedeui cu douう o● ardel

_ procedeui comparう rl secanteicr
‐ p子 OCedeil comparlri unghlurlor

Procedeul de coぃ つarare a saα ello「 masurate de la o coardう 注lob う

(figura 6 22)poate Sう aibう un sistem ce controleaz● variat‖ le uneisう geti sau
a dOua sぅ gel de fiexillne a slnei
Cei nlai sirpl● este siste‐ r1l de masura「 e a uneisう geti(figura 6 22 a)

sens de inaintare

a〕

b)

202
 7i9.6 22. Schema riparii .iupa procedeul de comparatie a sagelilor
Dacd irunctele 2 gi 3 sunt amplasale pe por_iiunea tipale a cdii, Gza
constantA R a curbei va fi asiguratd prin rnentinerea constanta a sagelii ,,f'
mdsurate in iiunctui 2 fa'15 de dreaota 1 - 3, pril] depiasarea punctului 1.
Segeata ,,f'este functie cie raza cuibei, astfel:

'
/=奎
2沢
上 (610)
La siste.Trul de mdsurare a 2 s5geti, punctele de masurare a segeiilor f,
$i f3 (vezi figura 5.22.b.i, trebuie se fie amDlasate la aceeagi distanta,,a' fata
Ce capeieie corzii '\caataa a - 2 trebuie sA fie egald cu coarda 3 - 4).

Daca punctele 3 9i 4 se afla pe portiunea ripate, aza consianta R a

cLrrbei este asiguratd prin conditia conirotaDilel

綺 =宇 ,
(611)
ceea ce deterrinう ca punctu1 6 sう se afle pe dreapta l-4
Procedeul cu doua coarde este bazat pe faptul oう , ,n curba de oHce
razゑ , sう gellle de curburう ・ dOt.ゑ cor2i Ce au lungimea ,,a' se alう
,.■
:ntotdeauna Fntrun raporl constant(ngura 6 23)
:l
,,-sn''-;_,n:
- Q^ t1t
(612)
- iar,ortui coardelor a1 . a,. = 1 .2
- raDortui sdgeiilcr fr . fc= 1 : 4

ど1 ｀｀
い
c1 =Q2

Fig. 6.23. Schema ripdrii dupi procedeui a 2 coarde

Raportui f1 : fo =1:4 este cei controlabil pentru determrnarea

constantei razei cie cLrrbure
Dace ..nagina rnerge in direclia incic3td de siigeatd gi punctele 1 si -Q se
aflA pe po4junea indreptata, iar punctui 5 pe o dreaptA cu iinia 4 - 6 {ce
coardi mare), atunci trebuie se fie indeplinite conditiile:
t. t)- |,z

203
 L=Ytxfa.
Deci sistemul presupune doua corzi, una lunge (1 - 4) gi una scurti (1 -
3), masurandu-se segetle fc in punclui 3 (segeata cozii lungi) 9i fr in punctul 2
(sdgeata cozii mici).
Controland raporturile date cu ajutorul dispozitivelor mecanice gi
transformand variatiile ciimensjunilor liniare ale segetiior cie i'iexiune in mdrimi
electrice, se poate asigura o execulare automatizata a lucrarilor Dentru
riparea caii.
Procedeul Ce comparatg-a_gC@-[lg]q este bazat pe reiatii geo!'netrice
cunoscute intre segmentele a douS coarde ce se intersecteaza (figura
6.24.a.).

a)

b)

Fig. 6.24. Schema iipai'ii dupe procedeul comparerii secantelor

Dac6 coarciele i - 3 9i 2 - se ini-otsecteaze in punctul 5, atunci, Cupe

teorema secantelor. pLlnctei€ 1, 2, 3,4 se vor afla pe o curbd circulare, daca
produsele segmentelor Ce coarde sunt egale inti'e eie, adic6:
alxa2=.4xal4.
Procesul de nivelare a neuniformiEtilor in plan va avea loc dac6 felele
laterale ale $inelor vor atjnge dispozitivul de m6surat 'in punciul 2, cu
agezarea punctelor 3 9i 4 pe po(iunea reparate (deplasarea maginii conform
segetii). Pozitia punctulut 5, ce fixeaza raportul segmentelor intersectate,
trebuie sa fie stabilit5 in prealabll pentru raza prescrisi a curbei.
in figura (6.24.b.) este prezentatd o varianti a procedeului comparerii
secantelor, in care capetele secantelor sunt legate in punctul 5, ce se afli
dincolo de limitele curbei.

204
 Ъ
循霧::爾 霊l麓 bdemde"‖
attξ b pettШ ca punade1 2 3.
4sう s』

40× al=α っx`]

『
{岳
l Tξ よ:篤 虜謂 (器『 ッ鷲
a)
P 「

Fig. 6 25. Scnenia nparij dLrpi prccecieul ccmpardrii unghiu:-ilor

'ln
acest cirz, urghiul / este egal cu jumitaiea unghiului la centr.
-
strans de coarda i,,.ri.

. MdsurAni Si oomparend rnghiurile pe poitiunile ripate gi indreptate, se

eot prescrie depiasdri!e corespuLrzatoa.e ale ceij.
Lina din vaiiantele cie folcsire a acestui procedeu este sisremui
executai d'ipa schenta prezentati in fgu.a 6.2S.
ln acest sisrem, puncteie 1, 3 $! 4 sunt legate printr-o bara !.'gide 2 gl
.
sunt amplasaie intotdeauna pe dreapta i 4, iar
-
cu ba:ele 5 9i 7. cu anicula.tii (in punciele 4 6).
,unctele 4, 6 9i E suni legate

ln cazui unoriungimi egale aie dreptelor 1-4 g, 4-g9i a unel pozltii

corecte a curbei in plan. unghiui / trebuie se ije zero.
'in
acest moci, controlind variatia acestui unghi, se pGate scoate
informalia (elecirica) ia dispozitivele de ccmande.
Sistemele ce functioneazd dupd principiul de nivelare (corectare) a
neregularitAtilor sunt mai sigure in cazul ?n care sunt dotate ctr sjsteme de
corectie pentru indreplarea eroriicr care se acumuieaze.

205
 Pentru situaiia de lucru in curbele de racordare care au curbura
variabiid, ia sistemele care lucreazd dupd principiul de nivelare a
neregulariteiilor sunt necesare dispozitive suplimentare. care introduc corectii
in functie de calea garcursa.

Folosirea practici a disp● 2itiVelor automate de ripare

Aceste dispozitlve se utiHzeazう la maOinle care lucreazな ↑

n ba2な relat vう

Pe ma,ina BL O-3000, se folcse,te un sistem in 3 puncte,ln care

caruciOrul de mう surare este amplasat'n panea de mJoc a ma,nl el scoate
informata ctl o「 vire ia modificarea curbur‖ firelor de cale, ln rapon cu
cう rucloarele de rulare ate masin Alci este foloslt procedeul de colmparare a
sagelll。「 de la o coardう mob‖ う

cu oaruciortil de masurare prin le9首 tura cu blocur de cabluri este legat

traductorui cu selsin C‐ -7,ce funct oneazう ↑ mpreunう cu receptorul cu selein
C-8,conectat dupう o schema cu transformator(19ura 6 26)
POZitia rOto「 ul口 i selsint.lui C - 7 poate fi reglatう pentru sう geata de
f exiune prescrisう a Oinelorin curbe sau pe p● 11une dreap● La aparitia unOr
abateri a sう getlor de nexlune tn cale、 care depasesO pragul de sensib‖ itate al
seisinulり i C-7. rotorul acestuia se rote,te si ↑
n selsinul C - 8 apare forta
electttЭ motoare neadaptatこ
、110ず
͡

Fig. 6.26, Schema de orincipiu a indrepterii automate

Fo4a electromotoare de neadaptare vine ia amplificatorul y1, Ia a cerui

iegire se afla reieulde polarizare PL, care, in functie de faza semnalului,
conecteaza cuplajeie electromagnetice, stabtlite in rezervorul reductor al
dispozitivului de actionare a dislocSrii magneliior.
 Deplasarea cさ in iimitele curbelor de racordare ce au o raza variab‖ a
de flexiune variablう )se FaCe manual, prin ro‖ rea cu
(reSpectiv o sageatぅ “
se sin C-8,cu alutorul une manete spec a c
ヽЛa,inne BL O-3000 sunt prevう zute cu poslb‖ tatea folosir‖ aparatului
PUL-14 pentru ripaЮ a ca Pent「 u aceasta,fotoreceptorul se poate deplasa
in plan orizontal panう ia● 120 mm.lxand valor‖ e respectlve ale sagetil。「de
FneXlt.ne ale§ inelor in curbe

Dispozttvu semiautomat de ttpare M14t4TQ ← la Turovschゅ se

monteazう pe balastoarele electr ce, a cttror construcile permite si se
efectueze deplasarea cう ‖duptt un grafic calcl.lat Fn prealab‖ (dupa un
progra― ) oo Se ap‖ cう la o anurrita scarさ pe bandう ,i se intfOd.lce l∩
tamburull￢ ecanis"ului de tragere a benz腱 I(31
Pre“ lza teoret cう a procedeului dat de ripare constう in depeぃ Oenia
sttgei lo「 de fexionc ale curbei intrun punct oarecare de decalarea ca in
punctele↑ nvecinatel la deplasarea punctului n-l un capぅ t al coardei(ri■ 1)
― (n-1)Se depiasea2a rmpreuna cu coarda,sageata de nexiune masuratゑ ia
ml:OCul aceste ccarde↑ n punctu n se va modFica cu jumatatea mう 百mれ de
deplasare

a)

b)

Fig 6 27 Disp。 2itlV de urmう rire a

riparl ia ma,ina BL O-3000
Fig. 6.28. Pozitionarea carucicarelor Si
a roleior de ripare la magina AL 203

intreducerea programului in organele de lucru ale sistemului de

dislccare se face cu ciispozitivul de urmanre (figu;a 6.27.). Portcreionul 2, flxat
articulat pe suocrlul 4 al parghiei de urmArire 5. irebuie sa mearge dupa
lablcn, in coniorniiiate cr-r graficul de ps rnecanisrnLri de tlagere a benzii 1.
Daca pozilia efectiva a curbei, fixate de rola 6, nu corespunde celei de
oroiectare, pe care se deplaseaza creionul in pcftcreionul 2, atunci unijl din
contactete 3 inciide c:rcuitul dispczitivuiui de aclionare hidrau{ic al
mecanismului de deplasare.
Circuitui va ii ir-rchis (gi mecanismul de deplasare va deplasa calea),
pane in rnomentul in care sageata efectiv6 a flexiunii va coincicje cu cea de
calcul

207
6.4.2. Exemple de comande automata a riparii

Firma austriacd Plasser & Theurer fabrice magini de ripat calea tip AL -
201 (202, 203, 204 gi 205) 9i, in afara de aceasta, folosegte instalatiite de
ripare pe ma$ini universale. Pe acestea se folosegte procedeul de misurare
gi control al sagetiior de flexiune de Ia una sau doua coarde [28].
Cele doud console in prelungire existente permit sd se mareasce
lungimea coardei mari pana la 24 metri, cu coarda mica pane ia 12 m.
Mdsurarea se face cu ajutorul unor cerucioare Ce mesurare speciale.
Scherna legdrai cArucioarelor poate fi in doua variante:
- prima variante: gase carucioare (magina AL 202) sunt tegate cu ajutorul
unor baie; cieplasarea cerucioarelor este fixata cu alutorui
potentiomeirelor;
- a doua varianta (figura 6.28.a.): cinci cdrucioare (magina AL 203),
cerucioareie 1, 3 gi 5 fixeaze pozitia coardei mari, iar edructoarete 2 9i
4 pozitia coardei rnici, in raport cu curba.
Dispcziiivui ce mesoare curbura curber la depiasarea maginii este
montat pe un cerucior speciai, aie cerui rcle Ce rulare se Ceplaseaze pe ?roe.
jucand rolul de elemente de u:ma.;.e.igura 6 28.b.).
Pe cerucior este montat ui Crstozitiy Ce aclionare 5, ce rotegte doi
arbori 3 9i 4 cu filet cu pas mare $i pas fln (raportui oasului spiretot
corespunde c! diferenla varialiei sagelilor masurate de ia coardi) Pe
ma$i,-ra. coardeie sunt orezentate intinse de corz; metaljce, ce sJnt amprasate
in contactele furciioi gli-<lerelo.6 si 7 deolasate de arborii 3 9i 4.
Dace rapcrtul dlntre sagetiie de iiexiune ale cozilor mare gi mice
corespdnde cefui stabilit (I:ie examplu 1 : 4). atunci pe tabloul de comandi
becurile 2 aie tabloului cu lurylini nu se aprind.
DacA este necesa16 o deplasare la dreapta sau la stanga. aruncr se
aprinde becul rogu sau verde, ia!" n'tlrimea deplasiril este vizibiiS pe
indicatorul 1. Ma$ina este utilata cu oispozitlve ce ripeaze In mod automat
calea la deplasarea maginii.
Cperatorut urmeregte numai pe tabiout de comande functionarea
corecii a maginii.
Dispozitiveie artomate de pe maginiie firnrel Robel, de tip ,,Universal"
24 (9i 21), sunt bazate pe acela$i p.incipiu ca gi dispoz;iivele de pe maginile
Plasser & Theurei- [48].
Magina Universal este dotate cu dispozitiv Ce mesuraie electronic, cai.e
ii permite, la o deplasare cu viteza 33 kmlh, se inregistreze starea efeciivA a
caji. cu ajutorul dispozitivelor cje inregistrare automata.
Merimea abaterilor de flexiune se ?nregjstreaza ia scara 1 : 1, scara
iongitudinala 1 : 1000.
La trecerea de lucru, dupe inregistrarile efectuate, magina rernediazd
in mod automat abaterile la sagelile de flexiune, efectuancj ti'ei - cinci
deplasiri ln puncte intr-un rninut cu precizie pana ia x1 mm. Coarda de
mesurare este amplasata cu capetele ei pe dcua ceruoioare; in raport cu
aceastう ooardar Se deplaseaza ,axa' de mttsurare. ce da inf。「malia despre
starea clH ln plan
La funclonarea pe poⅢ iuni man de aliniament,se foloseste o cOardら
↑ntinsう ou lungi‐ e de l10 m in raport cu care se deplasea2う indlcatorul de
ripare, ct` transmiterea datetor de la cale ia dispozitivul de comanda al
telecarne“ :

卜′a,ina a「 e de asemenee un dlspozitiv pentru ripare in raport cu calea

arnplasattt alう turl,ldupぅ repere La ripare dupa repe「 e,telecamera,orientata
cう tre cota de control a reperului,aratう lη arimea deplasi「 ‖
or necesare ale cう ￨

Pe cう ‖e ferate din Cermanla, se foloseste dispozltivul mecanic de

r pare a ca cu cOlmanda de ia distanta
La funci onaree acestula.operatorじ :,afandu_se la distania necesara,i
vizttnd ttnla de baza, da correi,zl prin t「 ansmilう lorul radio cu pr vire :a
deplasarie cぅ 。lla deplasarile dispozitivul口 l de ripare
F rma Maisa a constru"rna§ ni un versale Bヽ 4RI -80 0, BMR-83.
care au dispozitive autornate de ripare
La ‐
dceste r)a§ inl, se ut‖ lzea2i procedeul celor douう coarde cu
coef'oientul de reducere a defectelor ega:cu l
Ma§ inile r:peaza autornat curbele,i poliunile drepte, cu preci2r!e cle
■ 1,m
Firmele anicrcane producatoare de ma§ lni de ripat ut‖ :zea2a
oう rucioare autopropulsate speciale,legate de ma,ina prin cabl.
Cう rucioa「 e,e st,nt corra ndate pr n radlo

Raportui de miceOrare a deFectelor(ooencientul de nivelare)

ハajoritatea
ヽ lna,inHor CaFe eXeCuta riparea oな :l lucreazう 0し pう
procedeul de nl′ elare a neregulartう !lor(abaterlor)dln cale
Lucrand cu misurarea ca‖ ↑
n baza relativら , aceste rria,ln1 lucreazう
autonlat,dar nu sunt capab‖ e sl aducう calea↑ n pozitia teorelcな , co「 ectancI
total abaterile sesizate
ln urma lo「 , calea ramane cu abateri mlc,orate fata de cele in i ale
(niVelate)
Rapcnul d● tre mゑ ‖ ea defectu ul in"ial ,l malmea dOfectulul
remanent poartさ nume e de rapott
“ de micsorare(reducere)a defectelor saし
cOencieni de nivetare
Redう m↑ n continuare modul de dete「 minare a acestui raport

a)CalCulu raoorulu de micsorare a defedelor a‖ parea↑ n trei ounde

Sistennul,n trel puncte are trel puncte de masurarel

C― pe po■ iunea↑ ndreptatう .

B― in zona organului de lucru(Care ttpeazう calea)

A― pe portiunea de cale anata↑ n fatな §i ne↑ ndreptatう (f19ura 6 29)

209
 sens de inalnlare

nive! conve iional

Fig. 6. 29. Schema rapcnului de coreclie a defectelor la riparea

'in
trei puncte

Principiul de functionare al sistemului cu tiei puncie conste in aqezarea

punctuiui comandat ts pe o dreapta cu aite dcua puncte de masuiare A 9i C
sau in pozitie prescrise'in rapori cu aceaste dreapte.
Asupi'a preciziei de'incirepta'e a c6ii igi exercitd influenta lrei factori:
- caracierul ne!niiorm tetlicr c5; ascufte 3au iungi):
- coreiatia distantelcr a qi b
- greqeli de reglare aie sislei't:niui de incjreptare.
Princinaiul parametru al sistemuiLii cae caiaaietizeaza gradul de
re{iucere a nereguiarltiiiior cAlj este coeficientul Ce niveiare m:
α+b
″ =―
―― ― ―
(613)
ろ
Vorn examina functionarea sistemuiui pe o neunifcrrnitaie lungd Daca
punctul B va fi adus in pozilie prescrisi, atunci, dupd cum rezulia din conditliie
de assrnanare a kiunghiurilor (vezi figura 6.29.) cu laturile C - B $i C - A, in
punctul B va ramane c abatere ie la pozitia prescrisi a ciii (marcatS cu linie
punctat6) egala cu A.
'in
acesi mod, neuniformitatea ,, ri x I " din pu!-ctul A va fl transferat;
cu reducere de m ori in punctul B.

b) Calcuiul raporiului de micsorare a defectelor la riparea in oatru puncte

Sistemui in patru puncte (vezi figura 6.30.) are patru puncte cie
masurare:
D 9i C - pe calea incjrep'iata, curba de raza R;
B- punct comandat ai sisten'r,Jiui ?n zona organului de lucru;
A- punct de rnasurare pe caiea neincjreptaid (in fata), curba de raz6 R,).

2,0
 sens lnaintare

C
\l Bl
0 B
C, B( [\^,
D
c ヽi dA
2
a
A

F1g. 5.30. Scherna rapc!'tu:ui de corectie a defectelor la riparea in pairu

puncte

Pe figura cie mai sus avem:

o= .lZ'
b= BC
,=A,
AeD- arc de cerc, reprezentand irase,-li teoretict

A|CD - arcu', de cerc de referinte definit de palpato:,i;

--
AA = ti!tr - defeclul i:i dreptui palpaiorului;
-:__*
BB, -.iE I - ceolasarea paipa:cr'rlur B fat6 de pozitia ieoret;ce a .a
4a iT|.'rare a Cefectulur Oe "oare -1,.t,
'
dB.-1
K,,, = - coef.:ient oe rf.uentd ai p!lpatorului:
dA
A -
- !'apo:1ului de reducere al ciefectelor de directie;
jnversul

.8,,80 - sigeaia mesu!'at6 ?n punctul B faie de arcul de cerc de

referintd si:uat oe curba reala.
Merimea riodri: in punctul B va fi;
BB, = s;E; *E;82 -n _ (6 14.)
in care:
8186 - fndltirnea sigetlr rnesurare pe curba reala,

Blβ 0 ど■
=士 イ
・ ￨

BBr - in6ltimea sdgeii: rnesurata pe cur.ba iCeaii,

1

3B -, =-L ,r11. -
'2n' a 1'
 Se observa cd LDC1C2 - A8682 .

ギ7=器 ⇒
覇=午 弱=生 に 1×
ぐ
一石 I

(615)
ln care:

CCl§ i CC‐ 2 Suntsう geJle masurate ln punctul C,

両=券 `い ;可 =岩 Ⅲけ
“ め
⇒
瓦フ
万 際 ―
=午 ・ ±十
』 4α 4α =

ι》 +θ )li_キ
=堡
1

Se poate scrie acu■ ●

・ (1秦 ―轟
房 :可 ゼlr/TI・ ←=み Xみ α
士 .+め
￨

≒ )―

ぶ3「 =豪 う十
「 ― ・ うXb・ ε
15:i「 ゴFI・ (α lJI― 五lT)=

=(I:「
妻 T」 I・ 十
←ら】
￨‐

BBl=― ι
l+`(liT― (6 16)
:I)
撻D3032∼ △Eし 1l И ⇒
Din faptu cう ′

3032
⇒
う十ε
薦万
=7
=「
⇒石=写γ軍石 =守宇← ・み Xみ +ο ―
l鼻 士 ::

4=И И
乙 iT― 」
l=― +b・ `Ia+b(三
(α
I)
Raportul de mう surare a clefedelor va f:

242
 ︲一
／１ 、
一
鍋一

場
1｀

ι
一
ι
■
Ｃ
一
１ 一“
2Rリ

“＾
〓
=κ
“ ―(α +み +`)(α
・ら
,IIII― 去 )

・・ 一
b(ι +`) a-"bl1a+b+c\

〓
 ″
,,,= (617)
(a+b\a+b*c) =李

_堕 proCesu de indreptare a cう 1, neunro「 mtatea din punctu A(

激 =■ ■1)se‐ educe de m on§ I se deplaseazう :n punctul Bぐ a diStanta,a"in
d rect a ll● rar"Orヽ
Sistennul in patrt.punde este lη ai bun decat ce1ln trei puncte,lntrucat,
in cazul unei aceleiaっ i baze a masurぅ t。「ilo「 , primui sistem are un coefioient
de nive are mai mare s deformeazな mal puln cOnlug首 百1e e ementelor
oroflulul de cale
Un coef cient de nivelare ″=8■ 10
′ permite remedlerea
neunrOrm151 orcu lungime pana a 30 m,cu 85-900●
Pentru cresterea precizlei de↑ ndreptare,este de do「 it cal
″ =12■ 15

Caloulu coetcientu u de nivelare oentru cateva mas n

― R,are in 3 punde

a=15000
b=3000
―

7・
l=fttil t i1221二 型
ら ヽ000
=型
3000
=6

FAUR 300-Ripare in 4 puncte

a=8250
b=5485
c=4515
″
a+b\a-h+r:
= = 鴫 7

PLASSER&THEURER
a= c rl=lo,600m
b=β ・ 5,185m l―

c=“ B=5,315m
″=量 =li二 望 型 =611
絆
6.4 3 Riparea prin teledetectie pe bazi de laser(sistem scheuch2er)

Aceastら metodう de ripare reprezintな ultilma noutate in rnater e,apう「uta

in 1990
Este o metoda de百 pare exacta〔 51〕

lntioducere

Ma§ in e automate de burat,nivelat,i rlpat calea sunt echipate cu baze

de misurう . care asigura reducerea erorilo「 c「 izontale de poziliOnare c‐ cう 話 ,

pana la 1/4■ 1/5 din valoarea lor ln ilalう , aoeasta reducere avand loc numal
atunci cand defectele de pozitie rう nian in cadrul numitelor baze de mう surう

AsFel, variat‖ e de mare amp‖ :udine, curr ar f ondulat鵬 ie care

depう Oesc 20 m,nu sunt,n intregime corectatc
in ainiameは e,acest inconvenient poate n elm nat in mare patte cu
alut。「ul dispozた ivelor de v12are,l de chidare pl:n raze laser
Pentru a obiine o poz!ie a Ca“ teOretic perfedう , cu alutOrul bazelor
relative de riな surう .lrebule sa dispuner de repere fixe,dlspuse in lungul can‐
la depttrtare,ntre eic'nt「 e10,120r
Aceasta reperare a cう l peri“ ito ca ↑
n dreptul ficoう rui reper sё fie
●Эrectata ba2● de rう surう relat vう ,ln coniormitate cu valorile de ripare
Dln considerente practice reperele fxe sunt almplasate destul de
aproape de axa ca ′di1l care cauzう sunt deplasate la ciuru rea lniei si la
profilarea patului de balast

DIn acest motiv.trebule sa se contrOleze pozⅢ la reperelor ixe inainte de

FOIosirea "as n‖ or de lpat § i dacう ese necesar, sう se rcsfa“ arcaul
repere or “
Cor,「 olul poz tiei reperelor ,l masurarea p● zi!lei cai necesta mult
persona1 01‖ rip

Sister,じ I Scheuchzer are urmatoarele avantalei

‐ asigurう o mai b● na caltate a ltlcrり lul, datorta ut‖ izさ ri bazelor de
l“ isura absOlute↑ n ahnierrente si curbe:

_ mic,oreazう foatte muit munca de pregう t re, pentru cう numな r■ ￨

repe:elorixe se reduce cu cca 85 0/c

Componenta sistemolul

Ghidaul pr n laser cuprinde elementelei

_ un emitato「 iase「 rotativ cu razう ,n evanta

‐ un c`rocior de masurゑ cu receptor laseF pentru ripare, prevう zut cu

contor pentru distante parcursel
‐ un ordinator pentru a calcula pozliia cう I:na‖ nlamente,ln curbe,i↑ n
curbe de racordare,l pentru stocarea datelor
Lungirnea bazelor de masura abs。 lute deplnde de geometria cう

244
 Aoeasta poate vara de la minimum 50,■ etr la raza de 150 rr,la 170
m ia O ra2う de 1500 m ln alniarrent,distanta maXimう este de 300 m;
― masin,propriu― zisう ,cu sistem de masura↑ n baza relativ恩

卜m tato「 り 「ucior. care este

`lase;(flgtlra
lx↑ n timpu lucrulし 6 33)estelnarn,lasat
1,se poZⅢ ioneazう pe un
fa,a nnasinl la cう
diStanle va轟 ab‖ e,in
funCtie de traseサ i nlei↑ n plan

Acest cう rucior este dotat cu un fototelemetru,lcu un teodo t P02,tia

acestora eete imob‖ うpe d rectia Or zontalぬ
P「 n intermediul fototelemetrulul,,a teOdO tului se determinう distonta
dela aズ a cal panぅ ia repe,● I fix`Oe care o transmite la ordinato「
Deplasarea,n plan orzontal a em iう to「 ulul laser permite poz lionarea
acestul● la distanta lmpusゑ in rapo武 cu reperul fix(diStanta ldeala transmisi
pr"radio de la rna,ina)

二聾 L菫 型 雲 蛭 LL塞 三 (lgura 6 34)este amplasat a

4 8 m in fata masinil ind ech pat cu recepto「 pentru prollul cう 1↑ n plan
Ansa椰 01● l este astfel realzat incat permite, 勉!う de pozi!ia neutrう
―
pOZⅢ iOnarea receptorul■ 1,nt■ o po2Ⅲ le lmpusぅ (Stab‖ ita funcle de pOZⅢ la reala
a ca‖ ), 10 ra,o● cu reperul fix. care s‐ a mう surat anterior, cu ajutorul
cttruciorulul echipat cu emitator laser,i poz lia ldealう acら , pre uata de pe
olsorie:e

D口 pa poz:10narea razel emit5tCrulul af at in pozllle fiXゑ pe caructOrり

depう rtat de ma゛ inう . recepto「 ul urネηうreste raza laser pe parcursul deplasう rl '

oさ ruciorulul, cle la un punct dln lungul liniel la altul § l existう posib‖ itatea ca
pC二 ia receptoruluitl rapっ n cu axa cう sゑ fie transmisな la ordiⅢ ato「
iヽ

Ordinatorし are urmitoare e funci■

‐ preia de pe dischete toate datele necesare cu prvire la geometria ct
ideale si cu prlvire la poz lla reperelor dispuse rn iungulttniei

Cu privre la repercie fxe, se stocheazう p● z,la k‖ Ometrica si

coordonatele acestora in raport cu axa cな ‖↑
n dreptu!reperull"
しtu prvire la geomet「 ta idealё a cう 1,se stocheazt elementele geometrice
ale curbelo「 , pozitia kiiOntetrica pentru pOnctete princlpale ale acestor
ourbe si pozitia pundelor principale in rapott cu reperele nxel
― pritne,te date de la un operator,care se relera la po2itia realこ acう「 ↑
η
rapOn cu reperul角 mう surate cu a,utOrul fotote emetrului§ teodO tului
x‐

de pe caruciortll ct emitう tor,itransmise la maOina prin radio:

― pr me,te date de la un operator crivind pozi、 ia realう a axei cう :n
rapo● cu raza laser care ghioeaz二 recepto「 ul de pe caruciorul apropiat
de ma§ inさ (stuat a 4,8m↑ n faia ma,inl)
_ prime,te date cu privire la dru!η ul parcurs de ma§ inう ↑
n lungul Лruiui de
bazう . de la operatOr sau dittct de la dispozitiv口 l pentru misurarea
distantelori

2`5
 - pe baza programului implementat, stabileqte ln timp real marimea
riperilor care trebuie efectuate asupra liniei reale, in fiecare dir:
punctele in care staticneazd rnagina qi cSruciorul apropiat.
JinAnd cont de caracterlsticile curbeior 9i pozitia maqinii in raport cu
aceste curbe. stabileste n]arimea corectiilor de ripare care se cer
introor.rse in zoria cJrcelcr progresive.
Acesie rezultate se stocl"eaze.
- comanda, atunci cand tija mecanismului de ccntrol activ punct 4 ajunge
in sectiunea pentr,J care s-a determinat pozitia, F1erirnea ripeni care
trebuie avute in vedere de baza relative, pentru realizarea, ?n final, a
pozitiei icieaie a ceril
- comancia afigarea pe i.rn ecran a datelor cafe catacletizeaze geofi]etria
ideald a ceii 9i geometria realizata a aoesteia (poate efeciua
exteriorizarea rezultatelor Si pe imcrirnanld):
- pe baza prograrnului irrolemenrat. a datelor releveu furnizate de cSire
caruciorul depedat de masina gi a dateicr privind cirumul parcurs, poate
stabili noi eiemen'te de album ale cdli (prin metode de retrasare
adoptate). care se stocheaze pe discheie.
Reperul fix conste dintr-un boll de bronz cu o gaurd longiiudinaie,
rectifioaG foarte precis pe o anumrta lungime.
Boliu! se incastreaze ve ical intrun guler de belon turnat. ia o lneltime
convenabiie. in jurul starDuiri de sustrnere a liniei de contact sau chiar in
soclul sialpuiui.
in gaura reperuhri se monteaz6 un re{lector catodicptru (c(rli de cub),
fate de care se rnAsoarA distanla de la axa cair cu fototeiemetrul gi teodolitul.

Modui cie !ucru

La inceput, cerucicrul cu foiotelemetru gi tecdoiit, in dreptui reperului

de la reperui flx ia axa cali, pe care o transmite ia
,,i", mdsoari cjistanla
ordinator.
Apoi, acest cArucior se deplaseazd Ia reperul ,,i + 1", unde masoara de
asemenea distanla de !a axa c6ii fate de reper,ri fix 9i transmite rezultatui
miisuratorii la ordinato. prin radic
Pe baza coordonatelor aferente pczitiei ideale a axei ceii din dreptui
reperului respectiv (luate de ordinator de pe dischete gi transmise prin racjic ia
operatorul de pe carucrorul inCepertat), cu ajutorul fototelemetrului $i
teodolitului, se pozitioneaza emitetorul laser in pozitia care malerializeaza axa
ideald a ciii.
Dup6 aceast6 pozilionare, emititorul se blocheaza (ciruciorul in
continuare ramane pe Dczitie).
Caruciorul apropiat de maginE. aflat ?n dreptul reperujui ,,i", pe baza
coordonatelor ideale 9i a cocrdonatelor reale, mesurate anterior, pozitioneazd
receptorul laser in pozitia care corespunde ceii ideale.
 Pe baza acestei pozilii se orienteaze diredia razei emititorutui.
Se blocheaze emii6tcrul in pozitia orieniati anterior gi se deblocheaz5
receoisrui.

. in timp,Ji lijci.,Jlui, receptorul urmdregte raza laser

ordinator abatei"ile (ilr..ire raza iaser gi axa ceii.
gi transmite !a

Aceste diferente sunt stocate in ordinatcr Si servesc la stabilirea

depiasdrilor (ripaiilor) necesare, care lrebuie transmise bazei de mdsu16
relalve. atunci cand puncteie caracteristice cjin slstemul cie palpare ai masinii
ajung in sectiLinea respectiva de cale.
ln acest iel odat; cu trecerea maginii, se elimina in toialiiate
neregula.-itAtile c;ii.
in airniament, indreptarea ,,,\r ", masurata de receDtorul Ro. este
lransferaia pe beza relativa. care perm;te efectuarea rjpd,ir
i'l pLjnctul ,B
in curoe pi in curbele de racordare, ordinatorul calculeaze seceata
teoretici ,.x" gi riparea ,,,1':
Programui ord'natorulr.li permjte alegerea Dozitiei bazej de rnZSura,
independert ,te georneir,a cait
El perfiiie caicuiarea a 5 schimb5i.i de geometrie a ciii, de exenjplu.
cjoud curbe c.r ourbele lur de racor.iare. in cursul aceluiagi pl-cces c1e i.Lrcr-u.

trig. 6.3i Ripare pfln teledetectie in aliniament

Fig. 6.32. Ripare prin reiedeteclie ?n curba

217
 DISTAN10METRU
EMITATOR (telemetru)
LASER

q′ B

Fig 6 33 Caruci。 「de mttsttrう cu emi,う t● rlaser

Fig. 6.34. Cirucicr ie n',dsure cL receptor iaser

6.5. Sisteme constructive pentru ripare

Pi'incioiile care slau la baza sistemelcr de mdsura a riparii au fcst

prezentate. Redem in continuare scluliile constructive pe care le cunoagtem
gi desD:e care avem date.

6.5.1.Sistemu:de mう suri§ i modul de lucru al ma9inii de ripat continuu

tip ROBEL 24-21

MavCina ROBEL este echipatt cu un sstem de,η うsuぬ , cu o coardな ,

lユ ￨』縫 i誦 語
―
躙1:￨:魔 ∬:讃 」e幌 肥l]『 ξ
↑:∫ :::よ e囁 澪
pe ma§
de control(palpatoriloっ lni este reoata ln igura 6 35 1281
 Cabina

Fig 6 35 ヽ
Лasina de ripattip ROBE1 24‐ 21

Dupa cum ee obse■ vさ pe figtl「 う, ma,ina are 5 puncte de mう sttrう

grupate in douう baze delい こsurな :

‐ COmpusぅ 。in mecan smele de control A― B― C、

care tucrea2a Cand nnai na inainteaza fⅢ fata(sens n。「mal de mers,pe
figura sprc starlga)
― baza壺
― ‐compusa din mecantmele de control Al-3-
C‐ , care lucreazう carld ma,ina 'nal∩ teazう ln spate rpe fig口「う spre
dreapta)―
Co61da de ,η isurare este lntinsう Oe axa ima§ ini, legand cele 5
mecan sme
Mecanismele A,iA,sunt montate,n pozⅢ a de lucru,pⅢ n intermedtul
●nOr tevl prelungRoare in arara,asiu ui masinil,ln lmpul transponulul e e
pttindu‐ se la capetele,asiului
Daca ma§ ina lucreazう ↑naintand nOrma (ln faia), se deplazう
mecanisi´ ulA celう lalt ramanand p at,1 1nvers
cand este u‖ izat mecanismui C(a senS de ucru ina nte).Segmentul
de coarda B― A este lxat↑ n pundtJ C` punctui C f"nd iう sat hber, coarda
ut‖ zata la nnasurare F nd segimentし :A― C

cand este ut zat mecanismoi CI(la senS de lucru inapol), se fiヽ eazう
‐
ooarda in Ci se9meni● l ut‖ al corz,・ ind A4 Cl
ln ambe e slua,i de lucrし , mecanism● (pa patOruり B pa“ icipa la
mう s urare, pe el f nd montat tradudorul inductiv, care sesizeazi s5geata
corzh Falう de pOZヽ la ZerO・

Metode de lucru

ふ′aOina poate lucra ut‖ izand dOuё rnoduri de luc「 u:

― lucrul↑ n bazう relat vう :

‐ lucrul in baza absollJtう

249
 .de ucru

in Hnie dreapta, sageata corz nnう surati in dreptul osiei de mな su「 a"
(punCtul B de mう suめ )este Zer。 (19ura 6 36)
in curba apare o sageata a cOrz輌 falう de pozitia ei de zero, sう geatな
sesizata de traductorulinductlv montat pe oste de mう sura B(figura 6 36 b)
La fel se↑ ntampう § la ses zarea unul defect pe d,eclie(abatere),atat
in a niament,cat,1↑ n curbう (lgura 6 36 c)
Osc la,le osiel de masurare(1)― Vezi 19ura 6 37 -falё de coarda de
masurare(2)se transfOrrni cu autorul unei pttrghi↑ nm,cう 百de rotale a
bobinel traductoruiul(3) Bobina rOtat va a traductorulul reahzeazう pr n
inductie o tensiune propo嗜 ionall ●u mttrimea osclatiei x, tenslune care se
transmtte ampl籠 catoru ui de masur羞 (4)

Tごゝ
ln linie dreaptう
― ―一― ―
――一z、 ぃ ――‐
￨ ￨ ￨

→ ￨― ―
――― ―
―――
名 ――一￨
1
― 1 ,

_三量__ ____占 ____金_

in curbi

｀
｀｀
卜ヽ、
b) ´´ ｀
´´

ン =´
La un defect de aliniere

C)

Fig 6 36 Principlui sistemului de masurな ↑

n ba2う relat vな la ma§ ina de ripat
」p R08EL 24‐ 21
 CAPITOLUL VII

MA$INI COMBINATE DE CALE

PENTRU BURAT, NIVELAT $I RIPAT

7.1. Aspecte generale

Agregatele prezenlate la capitolele precBdente se dispun in prezent pe

un Sasiu comun, aealizand maginile ccrnbinaie de cale sau, curn mai sunt
numite. magin;le de L,urat. nivelat gr i pai ca:ea
Prima trecere ia astfel de magin; a fost idcurd prin drspunerea pe un
suport a patru ciocane individuale de burat. Apor, s-au ieaiizat agregate de
burare dispuse pe un gasiu ruiant, pionier in domeniu fiind August
Scheuchzer Cin Elvetia, in anul 1932. lnvenria sa a remas ca solulie pa,i; in
zilele noastre. migcarea cje apropiere a sapelcr dupa o traiectorie recilrrie
sub traversa, fiinc adoptate de ict: ccnstructcrii ce au urmat.
Malinile cje burat nu puteau executa Si atte operalii, ca spre exemplu
riiicalea c6ii sa,..] rlpai"ea acesieia, in princtpai datorifa dimensiunilor mici gi
masei reduse. ln prezent se mai foiosesc astfei de magini, de obicei Ia Sine
tip inferior merimii 49.
Dupa perioada de incepui. car,d supremalia pe piata mondiala a
malinilor de cale apartinea firmel Matisa, s-a impus treptal cu mastnr
competitive gi avand o se!'ie de rnovari fii'ma austriaca Plasser & Theurer. :!
aceasta a contribuit in moc decisiv talentul creativ al inginerului Theurer losef.
autor a numeroase invenlii in domeniu [55j.
Ma9iniie dB burat, nivelat gi ripat lucreazd ciclic, cu depiasarea d:n
traversa in l!'aversa a masei de zeci de tone, ceea ce se refle.tA negativ ir
bilanlul energetic Ai solicitaln moci cieosebit echipamentele de lucru,
in urmd cu un Ceceniu firma Plasser & Theurer a trecul la reatizarea
ma$inii tip 09. care face trecerea spre burarea continu6. Procesul de ir;cru
esie in contlnuare disccniinuu, ciar agregatul de burare a fost .iispus fre rrn
gasiu alergator, inigcandu-se ciclic. A aparut apoi gi la firma l\ratise o solutie
de acelasr gen.
in contirruare, se prezintA principatele tipuri de ma$ini combinale ,19
cale, existenle pe pian .icndiar gi in lara noastrd.

7.2. Magini de burat, nivelat Si ripat construite de firma Plasser

& Theurer
 Dintre produsete firmei, se prezinta numai ultimele nouteti, la care s-au
introdus o serie de pef€ctionari [15' 34],
Firma Plasser & Theurer a dezvoltat pent!u lucrui in linie curenta 9i ln
zona aparatelor de cale seria 08 de rnagini de burat, npat 9i l:ivglat'

Fig 7.1 . lr4agini tie burat, ripat 9! nivelat DUOMATIC 08-32 U

1 - vagon plalformi;
2 - alregat bu!'are cu actiune asincrona, cu amDlitLidine constanta pentru
!ucrul simultan la doue lraverse:
3 - sistem de cobo!'are a agregatului de burare, cu comandd proDortionala;
4 - cabind izotatd fonic, cu posibilitate de acces ia platforrnd;
5 - caiculatcr de bord GVA;
6 - agregat de ridicare 9i ripare in patru puncie;
7 - boghiu:
I - rcti de mesura de mare diameti'u.

Fig. 7.2. Agregat de burare penlru o singura traverse

1 - motor hiciraulic;
2 - cilindru pneumatic iimitator;
3 - cilindru hidraulic strangere;
4 - brat po!'tciocan;
5 - ghidaj;
6 - ciocan de burat.

lr.iaginiie seriei 08 au in comun o serie de caracteristici:

- un vagon piatformd pe o singura osie pentru materiaie; sub platforma
vagonului sunt prinse mecanismele de rndsurare aie sisternului de
nivelare qi ripaie:
- cabine irlari, ergonon-rice. cu vizibiiitate optimi in zona de lucru 3 caii.
- spatiul Deniru nroiorul termic 9i centru grupul energetic de pompare
izolai fonic:
- capotajul cu zona de circuiatie optime a aerului;
- comancja centralizata a agregatelor iehnologice in pozllie de transpoft.
- anirsnarea gi franarea hidraulicd s Diimentat6 a osiilor;
- agregat de burat cu posibilitatea de slabilizare a ampliitrdinii de vibrare
pentru terasament intdrii, frecvenla 35 hzj
- selectarea adancimilcr de burare cu aiigaie digitalS pentru adapiare
rapicjd ia diferite inaltimr oe gina $i traversa:
- agregate combiqate de ridicare $i nivelare cu dord perechi de ro,e de
iidicare la maginlle de burat, pentru irnie surente gi, respectiv cu carli3e
de ridicare, pentru ?riilde!'ea la baza Sinei pentru maginile de burat in
zona n'lacazurilor;
- dispozitive laterale pentrlr compactarea balastului, arnpiasale 1n zona
agregateicr de burare,
- sistem prcpo(ional de nlveiaie, cu reciucerea automaG a etoriloi';
- sistem Ce ripare (cu masura) in 3 $i 4 purcle,
- dlspozitiv de r;pare comandat prin iaser;
- dispczitiv automat de reglare a valoriloi'de racordare a cui'belor a
rampelor g! a suprainaltdriior in curbe RVA, UVA, GVA:
- dispozitiv de mAsurare gi inregistrare pe mai multe canale.
in seria 06, au fost dezvcltate ma$inile cie burat, ripat 9i nivelai tip U.
Aceste ma$ini au incorporate experienla maSiniior de burat din seriile
precedente, la care se adaug5 noi tehnolcgii in ceea ce privegie functionarea
9i precizia de luclu, controlul automat, ergonomia gi izolarea fonica. Astfel au
fost constituite tipuriie UNOMATIC C8'16 U (tabelr.ri 7.1 col. 5) 9i DUOMATIC
08-32 U (tabelul 7.1 col. 6, figura :1.i, pentru lucrul in linie curenta cu
agregat de burare dublu.
Matina 08-16 U esta prevezuta cu un agregat de burare cu acliune
asincrona, pentru iucrul la o singure traversa in linie curenta (figura 7.2.).

223
 DUOMATIC 08-32 U are agregatul de burare prevdzut cu 32 ciocane
de burat, pentru lucrul simulian !a 2 traverse (figura 7.3.).

Fig. 7.3. Agregai de burare pentru lucrul simultan ia 2ltavetse

UNIMAT 08-275 (tabelul 7.1, col. 7) este o vaflante Cezvolieti a

maginilor Ce buret, ripal gi nivelat. Agregateie de burare sunt prevezule clr un
numdr dublu de ciocane Ce burare rabatabile iateral. avand gi posibili'iatea
depiaserii iaterale, pfin intermediul unor ghidaie a.iionate prin intermeiiul
uno- cii:rC' ".idraulici [17. 32. 34].
UNli\nAT C6-275 poate iucra alat in zona aparatelor Ce cale, in statii,
incrucr$dri .at $i in linie curente, cofibinand avaniajeie ciccanelcr Ce burat
cti posrbiliialea Ce rabatare laterale individuale if;gi.,ra 7.a.) perriiu zone cu
obslacore cL pczitionarea ciocanelor in perechi pentru burarea in linre
6,;y96f{iligiJraTS).

Fig. 7.4. Lucrul in zona cu obstacole Fig. 7.5. Lucrul in linie curenta
 Acest tip de magind are un agregat de ridicat 9i ripat, care poate fixa
gina, chiar ?n poiiunile de cale cele mai laie ale macazului.
ln afara cailigelor obignuite de ridicare. agregatul este prevAzut gi cu
clegti - role (figura 7.6 ).

'i
Fig 7 5. Mecanism de iiCicare

,-alAcld-r^li
3 _ oiljndru hiCrartiic:
4 - cadru
O altd i'iagi:te de burat, ripat Qi nivelat atat in linie curenre, cat gi in
zona aparatelor ie acle 9i a incrucis5tilor, este UNIMAT 08-275/35 (figura
7.7., tabelui 7.1, col. 8).

76
Fig. 7.7. Ma$ine de bur6t, ripat gi nivelai UNIMAT 08-275/35

1 - vagon platforma:
2 - iasrui
3 - agregat de burarei
4 - brat lelescopic:
5 - mecanism de ripare niveiarei
6 - c5rucior ridicare gind a treia:
7 - boghiu.
Magina este consrruite pe un gasiu special, mortat pe 2 boghiuri
frecare cu cate 2 osii.
UNIMAT 08-275/35 este prevazute cu 3 cabine: o cabind penirr
comande gi urmarirea agregatelor !n lucru, o cabinA la partea antei'ioara a
maginii pentru comanda deplaserii in trafic, o cabina in partea din spate. Cele
3 c;bin; sunt legate printr-Lln culoar astfel incat' pentru trecerea de la un
punct de tucru la altul. nu este necesara coborerea operatorilor in cale
Agregatu! de burare este realizat de aceeaqi maniere ca la UNIMAT 08-
275 (vezifigura 7.4.gi7 5.). Cele2 agregate de bulare, cu un iotal de'l0ciccane
de burat, sunt suspendate la $asiul ma9inii prin cadru pivotant (flgura 7.8.)

Flg. 7I Cadru pivotarli

1-cadrul
2-barう transversalう ￨

3-cuzinet alunecarei
4-cO10anう ghidarei
5-「 olう ghidaret
6-c‖ indru de deplasare lateralう 1

7-c‖ nd「 u de pivOtare

Cu alutOrul c“ indrlor de plvotare 7, cactrul l poate fi rotit cu t 3.5。 ln
ghidtte curbate
za centrarea agregatului de burare
`3u acest
pentru lucrul sistem.
in zoつ se poate
a traverselo「 rea‖
itlngL Cu po2 1ie inC‖ natう

UNい ИAT 08-275/3S este previzutゑ cu un sistem combinat de ridicare

憔酢欝鞭瑚i l壁鮮 O alttt partlcularitate a acestei masini este dispozitivul de ridicare

slncronizatう a,lnel a treia(figura 7 9)

226
 Flg 7 g. Dl.jpcziliv de ridicare srncroni,.:ata a $inei a treia

lrspozitNur ,Je ricric;::e este ciirlpus Cintl-un brai de .r'acata cli

oosib:l|tatea de reresccpare, p!'evd?ui cil cabl"r de riClcare. De cablul ae
ncicare esie Frins un ciirucior, prevazut cu cleqii - rola, cerucior care se ala
n'lontat la erlremitatea unu! brai lc,escoFlc articulai,a Sasiu. Bra'tul ie n:acara
pcate pivota fate de Jxa maginli, astfei incat dispozitivul de rldicare sa poatd
ircra, indiie:ent de or,:rtarea a".afatijlui de cale (figura 7.10.).

Fig. 7 10. Zone de litcru a dispczttivului de ridicaie ia un aparat de cale

La burare, clegtele - rcia este strans aulornai ia ciuperca qiner. iar ia

deplasarea maginir din traversa in traversa clestele - 10!6 al caruciorului se
deschide auton'rat, acesta deplasindu-se la urrnatoarea traverse odatd cLi
magina. Acest dispozitiv esle {olosit la lucrui in zona traveiselor lungi a
nracazurilor.
Plec6nd de ia tiNlMAT 08-27513S, a fcst dezvoltata maqrna UNIMAT
08-475 (tabeiul 7.i. col. 9), ce poate lijcra atat in linie curent6, cat $i in zona
aparatelor de cale.

227
 Principala tr6seture constructivd a acestei maqini o constituie agregatui
de burare, ce poate fi scindat in doud semiagregate, care pot lucra
independent, fiind prev5zute fiecare cu 2 brale portciocan (figura 7.11.).

Fig. 7 .11 . Agregat de burare cu posibilitate de scindare

La ranciul sau, fiecare brat portciocan este prevdzut cu 2 ciocane de

burat rabatabile individual, cu ajutorul unor cilindr! hidraulici.
Semiagregatele de burare sunl ntontate la extremiidlile unor brate
chesonate, articulate la gasiul maginii, care ia rendul lor sunt comandate cu
ajutorul unor cilindri hidraulici. Bra1ui chesonai care sustine semiagregatul de
burare exterior esie realizat la randui sir din 2 tronscane articulate intre ele.
comandate tot cu .juiorul unor cilinCli hidrauiici Folosirea acestui dispozitiv
face posibiii bu!-area gi ii zona traverseior lungi gi 'inciinate ale macazurilor
(llgrra 7.12. ).

Fi1.7.12. Burarea traverselor lungi in zona macazurilor

Semlagregateiie de burare aflate la inierior pot fi ciepiasate lateral, prin

intermediul unor ghidaje, pe o distant6 suficienia pentru a fi folosile la burarea
traverselor, atat la interiorul, cat gi la exteriorul ginelor. Prin intermediul
cadrului pivotant (vezi figura 7.8.), semiagregatele de burare interioare pot fl
orientate in plan orizontai, astfel incdt sd poate lucra la traversele inclinate.
Magina este prev6zut5 cu un mecanism de lidicare a ginei a treia, ce
se monteaza pe ambele pa4i aie ma$inii, format dintr-un brat telescopic,
cablu de ridicare $i carucior cu clegte - rolA. Mecanismul de ridicare - ripare
este realizat de aceea$i manieri ca la UNIMAT 08-275.
 La cerere, UNiMAT 08-47514S este echipata la partea posterioara cu
un agregat de mdiurare a iraverseior, baiast[.jl fiind evacuat cu ajutorul unor
benzi transpcrtoare; de asemenea, magina este prev6zute cu compactoare ia
capetul trave.selor, care, impreuna cu rezervorui de combustibil $i cabina
pentru cornanda deplaseril in trafic, sunt montate pe o remorci ata$a'ie
maginii cie baz6.
!,entru mecanizarea lucrdrilcr de intretinere a
ceilor ferate
introducerea maginilor de burat cu actiune continue reprezinte un pas foarte
important.
lncep6nd cL anut ,.982, a fost realizat un prototip cu care s-au efectuat
ieste, iar in anul 1SS3, rrima rnagina de burat cu actiune continua tip Cg CSM.
cai's a fost operatlonald ia ceile ierate austriece intr-un tren Ce intretinere
Yrecanizata i33, 55. 81, 941.
Succesele din Austria au condus la dezvoltarea in productia de serie a
rnaginilcr in cioue variante PLASSER UNOMATIC 09-16 CSM (tabeiul 7.2, coi.
'i), prevezute cu agregate de burare pentru iucrul la o singure traversa Qi
PLASSER DUOMATIC 09-32 CSI',1 (tabel 2, col.2, figura 7.13.), prevazute cu
agregat de burare dublu, pentru traiarea simultane a 2 traverse.

F19 7 13 1И a§ inう de burat,「 ipat,i nivelat cu ac1lune cOni nぃ う

PLASSER DOUMATIC 09‐ 32 CSM

4-vagon platforra pentru matettalei

2-cabinう 1201ata FOniC,cu acces la platformう pentru conducere,1 lucru:
3-cabinう pentru urn,う rrea agregatelor de lucru:
4-grup de burare pentru tratarea simultanう a2trave「 se,sistem asincron,I
cu posib'itatea de stab‖ izare a amp‖ ttldin i
5-sistem de coborare a agregatelo「 de burare cu comanda propOrtiOnalう :

6-sisteim de nivelare ct vitezう de rlpare propol10nalら :

7-cabinう de conducere,i control,izolata fOnic cu acces ia plaformう ,

8-calculator Gミヽ ￨

9-dispozliv de lnure cu razぅ lase=

10-boghtul
11-cabru,agregatelor de lucru cu acilune CiC“ cai
12-sistelm de ridicare,i grup de ripare Fn 4 puncte:
13-sistem de mう surな a↑ ndreptゑ 百!cu o coarda(metoda cu 3§ 1 4 puncte):
14-compactorla capitultraverse
surare
`5-rom de mぅ
 DUOMATIC 09-32 CSM este o maqind de constructie obignuiti cu 6
osii, prciedata cu 2 boghiuri, fiecare cu cate 2 osii, cu un vagon platforme
pentru materiale, cu o osie la partea posterioare a maqinii. iar inlre cele 2
boghiuri este introcius un cadru mcbil, prevezut cu o osie motoare $i ghidat
prin intermediul unor role le cadIUl rrla$inii.
Cadru! mobit, figuta 7 14., care poarta agregatele de lucru (burare
ripare gi nivelare), se migca cialic, din 2 in 2 traverse sau din traversa in
traversi la UNoMATIc 0s-16 cSM, in timp ce inagina avanseazi cu vitezi
constanta. Agregateie de ridicare sunt reairzate de maniera uzuala, ridicarea
facandu-se cu actiul]e continue, prin iniermediul dispaziirvelc!' cieili cu rcle
actronate hidraulio. ce prind gina Ce ciuperci.
Maginile pci fi prevdzute ln dreptui agregatelor de burare 9i cu
compactoarg !a capdtul traverselor

Fig.7 .14. Cadrul mobil - sgregatele de ,ucru

Cu maginiie din seria 09 CSM, rezufta o cregtere de 30 - 40 % a

prcductivitatri. l.ioua tehirr:logie reduce efortunle, atat peniru rnecanic, cat $i
peiti'u magina 3adrul nrobil reprezinta doar 2C % din greutatea maqini' 9i se
ocale accelera $i decceiera cu 0,8 g fa15 de 0,4 g la celeialle magini.
Cregterea vitezei de lucrx esle de circa 30 % fata de maginiie din seria 08.
Noua soiutie are avantajui unei solicit6ri reduse a tuturor
compcnentelor montate pe gasiul principai a{ ma$inii, \'ibratiile agregatelor in
lucru fiind preluate oe cadrul mobti.
Un sistern Ce comanda cu microprocesor asigu!'d un ciclu de burare,
ripare gi nivelare complet automatizat.
 Un alttlp de rra,inう de burat cu actlune cOntinuさ este PLASSER 09‐ 16
CAT(19ura 7 45)

Fig 7.1 5. Ma$ina de bural, ripat gi nivelat PLASSER O9-16 CAT

Este o ma$ina pe 2 osii. cu un ampatamenl de 10 m gi cu o greutate de

34 tone. Este prcvazuti cu un cadru mob:t. spri.iinit pe o osie motoare ce
ruieaze pe gtne gi ghidat pi-in interrnediul !nor rcle la Sasiul ma$inii. La cadrul
n-,obll sunt montaie articulet agregatele de burare pentru o singurd travei.sd,
agregatuide rlpare 9i agregatul de nivelare.
in seria n':aginiior cu actiune continue a fcst conceputa DUOMATTC 09-
90, acesla fiind un utilaj ccmplex, cu functiuni muitiple, atet de burare. riDare,
nivelare, cet gi de profilare a Drismei de balast 9i de mdturare a traverseior
(figura 7.16.).
イ∼
、、
、、
、︲
、

Iz \r
Fig 7 16 Masinさ de cale cu Functi口 ni rr ultiple tip DUOAЛ ATIC 09-90

1-cふ rucior frontal cu laseri

2-cab nう ￨

3-vagon prof‖ arei

4-sistem de ridicare propollOnali
5-agregat de btlrare dublu:
6-cablぃ うizolata fOnic pentru deplasare。 llucrul
7-rezen′ or combust bl lo00‖ trt
8-agregat de mぅ surare prevな zut cu benzl transpOrtoare pentru evacuarea
balastul口 ￨:
9-compactoare la capuitraverselori
10-sistem de masorぅ in 3,14 puncte cu o coardう :

41-agresat co中 binat de ridlcare§ l riparel

12-cadrul grupurlor de lucrut
13-boghiul
14-plし 19u「 i de prollarel
15- osie motoare
7.3. Magini de burat. ripat gi niveiat construite de firma
MATISA - Elvelia
7.3.1. Generalitili

Maginiie de cale din uitima generalie aplice un ncu procedeu de

burare, cu frecvenld inalte de 45 Hz gi anurne burarea eliptica de inalte
frecvenle. Agregatul de burare dezvolte vibralii fo4ate biaxiate pe o traiectorie
elipticS Fi lu.reaze ge baza principiulLri asincron.
Vibratjile biaxjale (de forma eliptice) transmit ba!astuiui acceleralii
orizontale gi verticale. Aceste migc;ti ccrnbinate permit o penetrare mai bune
2 qrganelor Cje lucru in balast, .hiar in conCiiit mai dificiie de lucru (batastul
este coirnatat)
Combinarea acceieratiilor nu permite pietrei spane sa se mi$te aleator.
avand [rn efect cieosebit asuprs siabititdt]i ifaversei.
Frecventa bu!';rii irebuie se fie apropiatd de fr-ocventa unde balastui
are o comportare vasco - elastice $i alunge intr-o aga-zisi stare ,semifluid6'.
Conform testelor efectuate de firma t4atisa, s-a ajuns la concluzia ca,
in cazul folosirii organeioi de lucru cu frecventd joase. rezultA o slabe
mobilitate a pietrei sparle, ceea ce rcaiizeaza c proastd sprijtnire a traverser.
Frecvenleie superioare celel oe 60 Hz Cau baiastului o rnai-e fltjididate 9i
acesta devine neccntrciabil. intre 30 - 60 Hz. s-a considerat ce burarea este
eficace, balastui avand o srare ,.semifluide", ceea ce dovedegle ce acesra
este intervaiul oDtim ce trebuie folos,t i20, 21, 281.

7.3.2. Seria B 40 si seria B 50

D;nire maginiie de burat aie ultimei ,leneratli. ce apiice procecieuj de

bur'are eliplice de inalte frecvenle, se prezirie ser.iile de ma$ini B 40 Si B S0.
Seria B 40 esle dezvoliate in 4 va!.iante, si anume: B 40 L B 40 U, B 4C D
ii B 40 UE. Variante ts 40 L (tabelui 3, cor. 9) este realizate pe vehiouie
standardizaie de caln, prevezute cu 2 boghiuri avend 2 agregate cie burare tip L
pentru c s!n ura traversa. cu un totalde '16 ciccane de burat (flgrrra 7.17.).

? ig. 7 .17 . Agregat de burare tip L

232
 Aciancimea maxime cie burat, masurate de la nivelul ginei pana la baza
ciocanului de burat, este 450 mm, aceasla putand fi continuu selectati 9i
ajustata din cabina de lucru.
Desciriderea ciocaneior de burat la introducerea in balast este pentru o
singure traversa 5E0 mm. pentru traverse cjuble 880 mm, in pozitle inchise
34C rlm.
Agregatul de burare pentru o singura traversa este compus dinl
- 4 brate portciocan. montate direcl pe arborele cu excentric prin
intermediul unor rulmenti cu role cilindrice,
- 4 ciiin.crl hidrau|ci de stiangere a ciocanelor de burat dupa principiul
asircron, aniculati la partea superioara a bratelor podciocan;
- B sape de burare, flxale in bratele portciocan pe con, cu o suprafalA ce
lucru de ,85 cm':
- 2 arbor! excentrici moniali in carcasa agregatult/i;
- un motor hidraui;c ce ac'lroneaza arborele cu excentric;
- 4 cilincjr' pneumatici, ce permit deschiderea sapelor in zona traveiselcr
dub!e
- un cadru pivotant. suspendat fata de maiine prin intermediui unui
amortizor agregatul de burare se poate migca vertical, spruinit pe
acest cadru:
- un set ie crlindri'hid raulici pentru pozitionarea agregatelor Ce lucru;
- un supon, rr-ispendat pe,Jirectis longitudinale. sprijinit pe gasiul ma9irii,
- un dispozitiv de mdsurare continud a adancirnii de lucru;
- ua dipoziiiv automat de.entrare a unitaliior de burare pe linie. etat in
curbe. ;el si in aiiniarnent.
AgreEaiul de ridicare - ripar-- este de tip L - ciegte cu roli (flgura 7. i 5.).

Fig. 7.18. Agregat de ridicare - ripare tip L

233
 varianta B 40 u (abelul 7.3, col. 10, tigura 7.19.)
Sunt magini de burat cu comanda auio,'nate, cu randament superior ce
pot lucra atat'in linie curente, cat qi in zona macazurilor sau a iniersecliilor oe
linii.

Fig. 7.19. I,,la$ind cie burai B 40 U

Utilajul este montat pe 2 boghtun, fiecare .u cele 2 osii, burarea

realizandu-se cu 4 sgiegate grele combinate ndependenl ,iecat'e cu cate 4
ciocane de burai, 2 articulate si 2 frxe i;rgu.a 7,20.=.

Fi9

Ridicarea si riparea cU roie 9i

cariig tip C (figura ?.21.).

Ft9.7.21. Agregat combinat de ridicare gi ripare tip C

234
 Optional rnaqina poate fi prevdzuta 9i cu alie echipamente
suplimentare curir ar fi echipamentul de compactare la capetul traverselor,
montandu-se cu aproxirnativ 1200 mm in spatele agregatelor de buraie.
VaEnte-E-4!_.UE (tabelul 3, col. 11) este de aceeagi conceptie ca 9i B
4C li
ni;l6nd '!cra atat in linie curentd, cai gi 'in zona apararelor de caie. filnd
3rev5zlt cu agregate de burare tip C in numer.ie 4, cu un totai de '!6 ciocane

Agregatele de- burare au posibilitatea de migcare longitudinali pe

distante cie 200 mrn. in iinie curente. burarea poate fi asigurate de un srngu.
rnecanic, iar. oent.u macazu!'i gi intervenlii de linii este deservitd de 2
rnecan tci.
i'y';Sinr!e suni prevazutetu sis'ierne cie ridicare 9i ripare tip C.
Va1Cala B 401 {labelr! 7 3, ccl. 1?, iqura 7.?2.) lucreaza nllinai rn
linie curenta, fiind prevdzuta cu ag:egate ce nurare a 2 traverse sirnultan tip D
ifig irra 7 23. ).

Fig.7 .22. Masin5 de burat B 4i D

︱
︲
︱∫
躙

Fig 7 23 Agre9at de burare t'pD

Adancimea maxllmら de burare, mう suratう intre ciuperca ,inel 'i Capul

ciocanulul de burat,este de 450 mm,flnd regiab‖ こdin cabina
Deschiderea clocanelor in molnentul penetrari estel pentru traverse
simp e 565 mm,pentru traverse duble 745 mm,↑ n pozⅢ e Stra∩ sa 330 mm
‐
gura 7 24, este prezentat un agregat de bu「
in・ are tip D、 connpus din
urmう toarele elementel

235
 Fig.7 24. Agregat de bura;-e tiP D
(solulie ccnstructive)

- 8 brate po!-tciotan, montate sirect pe arbori cu excentric, cu ajuiorul

uno: rulmenti cu Ioie cilindrice:
- 6 cilindfl hidraulici de inchidere - deschidere. moniati arliculat la partea
srpericard a braieio. Dorlcioaen:
- 16 ciocane de bural. fixate pe con, ia bratui portciocan, cu o suprafata
de lucru ceniru i.jn agregat de '1570 cfi,'ri
- 4 arbori cJ excenlric. nonta'ti in cercasa agregatuiui,
- un nlotcr hidraulic, care acticaleazA arborii cu excent!'ic;
- 4 citindri pneumati6i, care pe:mit adaptarea deschiderii ciocanelor la
lucr'"rl tra!erselo!- duble.

Magrniie acestei variante sunt oreYezute cu ccmpactoare la exteriorul

traverseicr montate in dreptul ag!-egatelor de burare.
Ca echipament op.tional, se poa'te monta articuiat la magini o remorcd
cu o csie prevdzutd cu platforme pentru stocarea materialelor.
Masina cje burat B 50 D cu ac'llune continue (tabelul 7.3, col -13 figura
7.25.).

Fig. 7 .25. Magina de burat cu actiune continue B 50 D

 Magina B 50 D este echipate cu 2 boghiuri cu 2 axe. in 'intregime
nicioiizate, boghiul anterior asigurAnd dvansul continuu in timpul lucrului,
ccghir.,: posterior fiind utilizat pentru avansul ciclic al agregatelor de lucru, din
2 in 2 trayerse.
Constructia gasiului principal 9i a cadrului mobil (naveta de burare)
este realizatd din structuri chesonate.
Maginile sunt construite in special penti"u ecartament de 1435 rnm, iar
la cerere pot fi adaptate la ecaftamente diferite.
Utiiajul poate fi prevazut cu 3 tipuri de remorci diferite, gi anume:
a) remorci de materiale, construita pe o singura osie, fare siste.n de
f ra nare:
b) remorca de inregistrare, prevazuta cu cerucioare de masurd pentru
rcalizatea oarametrilor geometriei c6ii, prev5zuta cu suDrafatd de
incAi'care avand o sirgure osie cu sisrern de franare pneumetic,
c) rerrorci de inregistrare cu agregat de masurare a ceii Si benzi
transpo oare pentru evacuarea balastu!ui.
B 50 D ara 3 cabieo
- o cabine cu oosi de ccniucere gr urmdrire a operatiiior, la partea d'r

- o cabine pentru ccmanda gr urmerirea agregatelor, situate in panea

.enirald a !asiuiui;
- i cabi:a cu Dcst de cond,Jcere i'r trailc. la partea din spate.
Parirculariiatea deosebita a maginii Matisa B 5C D este aceea ca
utilalui se pcate deprasa conlinuu, ifr tirnp ce agregatul cie burare are a
miscare cicllcA, fiind n:)ntat pe Lin aadru rnoDil (naveia de burai-e).
Naveia cle br.:ra:e esie p.opulsati, de cele 2 3xe motoare ale boghiirlu
Cin spate Si cuprinde toaie agregateie de iucru, 9i anume:
- 2 egregate cie burare pentru 2 traverse simultan tip D (vezi figuriie
7 .23. 9i 7 .24.) ,

- agregai Ce riDare - niveiare cu ciegii - roie tip L;

- cerucior de rnasiiri,
- boghiu.

Sasiui de constructie chesonati din otel a navetei de burare esie

ghidat prin intermediul unui tren de rulare pe gasiul principal al masinii.
Ma$ina este echipate cu un dispozitiv de ripat $i nivelat dublu.
Pen'tru fiecare fir de cale. avem 2 grupuri independente, fiecare firnd
compus din 2 perecni de clegt! - roie. care prind de ciuperce, aclionati prin
intermediul unor ciiind hidrauii.i
La joante, clegtii - role se deschid alternativ, un clegte fiind coniifluu in
masure si ridice calea, chiar in prezenta ecliselor lungi.

237
7.4. Magini de burat, ripat 9i nivelat realizate in RomAnia

incd din anul 1974, a intrat in productie de serie magina de burat, rioat
9i nivelat linii de cale ferati,,TlP BNRi' - 85. licenid Matrsa.
Ca particularitate, agregatele de burare sunt montate in consoia it fata
osiei anterioare, iucrand dupe princlpiui sincron.
in anii urmS:ori, s-a trecut la realizarea unor magini de ripat 9i nivelat
de conceptie prcprie realizate integral in lard seria FAUii 300 (frgura 7 26 )
Luigrmea Ea?ei ie mesure
pare
19325
lu^6e
Baza dr iiYe! 6cu.ta
60C0 l

Fic. 7.26 l\iaqina de DUrat. ripat Si niveia'i,,Tip FA'UR 300"

Maginile Ce burat, !'ipat gi nivelat,,Tip FAUR 300'sunt de tipui cu douA

boghiuri alergatcare, i tr-o ccnstruclie robust6. asigurand o bund calitate de
mers, atat in iegi.n de vehicur de caie feratd, cal 9i in regim tehnclcgic.
Mecanismxl de iidicare prevezut cu role de ridicare este dimensionat peniru
dezvcttaiea unor fode mari. permiland ln acesi fei lucrul in ccnditli deosebit Ce
greie. Agregatul de curare peniru o singure traverse permiie iucrui i!-r iinie
curenta, in conciilile unui grad Ce coln']atare a orismei de balast de 1QQ "/o ia4.
t t).
Capotajul izoial fonrc in zona grupui,-ri energeiic (moior ternic, transmisie,
pompe hidrosiatice) asigurd un ccnfcn sporit in cele doue oabine de tornan.iA.
Caracteristicrle Dflncipale ale seriei FAUR sunt:
- cabine frontaie erE;cnomice cu b!nd vizibilitate;
. cor,.randa ma?rn:i de ca::e .,rr s,:gu. mecanic
- antrsnare njdrostatica in regim iehnoiogici
- zona de amplasare a grupului energeiie izolaie fonic;
- capotajul cu zone perforate asigurand o buna ciicu atie a aerului:
- agregatul de burare bazal Fe s;stemLll de burare sincron, cu o
frecventa ie 35 Hzi
- comanda prin selectare a addncimilor de burare deia prestabilite la
Ciferite inellimi €je gina 9i cje'traversS;
- comanda centralizate a zevoatli agregateior de burare ?n pozilia de
transpofi;
 - sistem propo4ional de nivelare cu reducere automata a erorilor;
- sistem de ripare {indreotare)'in 3 9i 4 puncte:
- dispozitiv de i.ipare si niveiare actionate prin telecomanda;
- .oinanda eiectronicd a ma$inii cu un iaait grad de automatizare.
lvla$ina automale de burat, ripat 9i nivelat,,FAUR 300" este echipatd cu
un motor Diesel 9! esie formau din partea de vehicul cu echipament de rulare
feroviar;i partea tehnologi35, ce asigure eiectuarea operatiilor iehnologice de
ripare, nivelare gi bura:e a ilnrilc:'de caie ferata.
Echipa.'neiiui e.ergeiic $i ce :ulare este cornpus din motorul Diesel. ax
cardanic cutia de distribuiie, ambreiaj. cuiia de viieze, reductor - inversol.
atac ce Guie i-clu. ccgl,.,,arerEa:lr ii^ scate:
pertr'!.r pariea iehtoiogis;, eahipar.eryilri energetic si de i'rJiaie
prezentai mar 3us es:e eceiagi, cri mentiunea ce regimui de i.lcr'',r se
adapteaze la conditille de lucru in reginr lehnologic, ]a care se acai.ga
moiorizarea bogiriul!j aleigeloi iir spais.
insiaiat:ile $i agregatele tehnoiogice prlr:resc energia necesai'A le la
unltatile de pompare, actionate Cin cutia de distributie.
Caracteris'iici tehnice:

- lungimea peste tampoane mm 16,90

l,Pl 40100
- arnpatameni bcghiu :γ ini 1620
- diametru rcata mm 750
- masa maginii kg 50000
- viieza:
- in regim de vehicul km′ h 80
- in regim tehnologic krn/h 0-5
- puterea mctorului kヽヘ
ノ 265
- nxmarul agregatelor de bu!'are 2
- numerul ciocaneior de burare 4/8
- suprafata ciooanelor de burai'e mm' 78000/156000
- priiciciul de burare sincron
- fi'ecventa iebura:'e Hz 35
" foria de fidicare a eaii kN 280
- fo(a de ripare K" 180
sistem de niveiare propo1lonal
- iungirnea bazei de r-,,isure ia nivelare mm 19325
- sis'iern de ripare unghiし lar,3§ 1 4 puncte
- lungimea bazei cje masura ia i'ipare mrr 18250

239
 Pe baza masiniior FAUR, s-au dezvoltat maginile din seria FAUR 30C
LCM pentru linie curenta, aparate de cale qi incrucigari de linii, in acest caz
mecanasmele de ridicare sunt prevazute cu clelti - roie 9i carlige de ridicare,
comandate in functie cie zona in care 6e lucreaza.
Accesu! intre cabine se face prin inter:'nedjui unui culoar, de unde se
poate interveni gi la grupul energetic. Maginile din noua generatie vor avea un
vagon integrat rnaginii de baze, ce va servi transpcrtul Ce material de la un
gantier la altul.

7.5. Directiile de dezvoltare a maginilor de burat, ripat 9i

nivelat

Sistemele ie masura conduse de micrcprocesoare, ca $i sistemeie de

forli care realizeaze efectiv nivelarea gi riparea, se vor mentine in viitor
Tn ceea ce privegte autornatizarea operatiei de burare. cu operatia ce
fixare a liniei, dupe se a fost adusi intr-o geometrie corecte, se vor oAuta noi
prccedee gi ?n viitor.
inci din ani;l ',97C, fi.r,a,,ROBEL" a prcdus primele rna$ini de la cai'e
burarea nu se mai face cu sti'irigerea pleirei, a! nLirnal p|in vib:are $i dirilarea
pietrei in vederea ccr.'rpactAr:i acesteia sub traverse.

In a;ur '1975 a aparui in URSS magiria iip VPO 3C00 de vibro -

cornpactat la sape:ele 'iraverselcr. ca-e teal,.zeazd consoli{rarea iiniei. prin
vibrarea gi presarea balas;Lriuj de ra caoeteie t!'avgrsetcr cu o Drociuailvjlaie
de 3000 n/h, filnd o magrna ce burai conl;nn-. dar nu ccaie itlcra decrt ii'l
arumile c,3nditri aie piisniei de !aiasi.
Finna PLASSER & THEIJRER a iestei'ix anul ,1985 o maqine de buiai
carc realizeaze consolidarea llniei ferate prln suflarea baiastJiuj sLb traveise.
care'insa nu s-a imiius, daiorita prod Ljctivii;li; reduse gi a costuiui mare fa$
de o nragine de burat ciasrcd
in crezent, se constate ce preocupArile consiructonlor de rnatini oe
burat sunt inireDtate spre aJtomatizaree maginrtor clasice, pi'in loiosirea
mic!'oprocesoaroioi si cornbiraiea rnigcarii de avans in riod contin!r a
utilajului cu milcarea ciclici a agregatului de burare din traversa in tlaversa
(vezi seria 09 PLASSER & THEURER gi seria B 5C MATISA).

in acelagi timp, se reaiizeaze ma$ini combinate ce cale care, pe langa

agregaiele de burare, ripare 9i niveiare, suni prevezute gj cu agregate de
maturare a traverselor. de profilare a prismei de balast. compactoare la
capetul traverselor gi dispozitive de stabilizat calea.

$i in lara noastra sLrnt preocupbri penlru Cezvoltarea maginilor de cale.

Astfel, in cadrul Facultatii de Magini Si Utilaje, Catedra Ma$ini de Constructii, au
fost elaborate in uliimii ani o serie de cercetari referitoare la maginile de burat cu
acliune continue. Ma$ina de burat continuu" (figutile 7.27.,7,28. gi 7.29.) este
conceputa pentru a efectua o compactare continue a prismei de balast, prin
executarea burう an cu'na ntarea intre9ului ansamblu 157,70,
79,87,89,90,911
"i pln v brare simuに

10 1216
1216 13■ 2t19
13■ 2t 19
Fig 7 27 ふ
Лa,inう de burat cont n口 u (vedere laterala)
i - vagcn piatic!'md; 13 - c;lindri,
14 - bolt;
3 - cilindri hiciraulici ridicaae - ccborare; 15 - Lrreche pnnderei
4 - grindS vrbratoare, i6- lame de irrrrat:
17 - eiernente prlndere;
7 8- an'lortizcr cauciuc, '18
- mecanism de ridicare ari role cleite.
'19, 20
9, 10 - sistem pri-lderei - iame compactarei
21 - cllindru hidrauiic.
12 - biaie onenlare;

Fig 7 28 1/a,￨ぃ うde burat cont nuu

(SeC,une duル ムA― A)

Fig. 7.29. Magina de burat contii'tuu

(vecjere oaniale in plan orizontal a rnaQinii)

Pentru realizarsa operatiei de burare, se ridica calea ferata cu

iraversele. cu ajutorui mecanismuluj de ridicars 18. se coboard griqzire
laterale cu iamele de burat i 6, antrenate lnir-c mi$care de vibralie datorite
vibratoruiui 1 i. in prisma de balast.
Pozitia larnelor de burat esie stabilite prin intermediul cilisdriior
hidi'aulici 3la cota dorite dupa care se efec'iueaza deDlasarea inaintea

241
 vagonului platfo!'ma 1, magina lucrand continuu. pf,n combinarea efectului
vibratiilor cu inaintarea vagonului platforma,
Ma$ina prezinte o serie de avntale, cum ar fi: asigure introducerea
pietrei sparte sub traverse, compactarea acesteia gi coreclarea geomeiriei
prismei de balast. Are pioductivjtate sporita, pfln elirninarea executarii burarit

ｐ  
din iraversa in traversd

．〓 卜 ¨

ξ﹂
●０ ０■

一
］響︺
主Σ    一
:ISI I塁

﹂嘔攀三調葬 一繁委 一謀午 戸廃姿︺

:￨1墨 1量

い０  
一 
●”
蘭基¨

18員 屋
嘔れ践計〓﹂

31目 18
勇‘一
型糧勇≒語﹂
ヽ ８   一  ０■ ８

s:IE 雷￨:く IP
８置

二￨こ くIB
０ヽ０●●妬ｏ２ ■ 一■ ´
嘔 ｉｔ 〓 ●０ 一

０﹁１ ０■ ヽ
“Ｔ一■●ｏ●∝ｏこ¨

“市 ﹂ヽ＾
， ，
も 一

ｔ ュ Ｆ ●こ
一
覇●８ こ

● ｒ い ｏ●

ｂ ●壺
ｅｒの
 Tabei7 2
SERIA 09 1 2
Tiput constructiv de maOina 09_16 CSM 09-32 CSM

ｍ
ｍ
-Lunglrnea
peste ta!-nooane 27240 27240

■
﹁
inlltimea 3660 3660

ｍ
ｍ
3 Latinrea 3050 3050

ｍ
ｍ
4 Drametr..li ro! lor 710 710

ｍ
ｍ
5 ATpaiamentui 13500 13500

¨
ｍ
6 DElanla Clntre ,vct bcghiu 9i axa spale 7500 7500

ｍ
ｍ
7 Disr€nte 0,nk9 axeie rolilor boghiu ui 4800 1800
8 Gfe!rtatea 58 59
Sarcina pe csia agregatuiul Ce burare 10
10 Sar-cina oe osre i3 boghiul soate 85 85
`i

Ｍ師ｍ
11 Sarcina ce axa spate 5 5
12 Pliera moicr 246 291
13 Viteza 80■ 90 SO ■ 90
,4 Ecartame.t 1435
`435
Tabe!7.3
4 2 3 4
puLCOnstructiv de ma,in蚤
A`OB A10C 820L 320C
1 Ecadamert mm 1000‐ 1676 1000-1676 1000-1676 1000‐ lC76
Creutate 7 28 28
Amcalanent m● 3300 3300 8000 8000
4 Lu ng ur e mm 5450 5450 14840 ,4840
LEtir,re mm 2770 2770
^

∝麺
6 iniltime mn, 3850 3850
りiC 0iC せiC
8 niamei!'r,l .cli いm 500 840 8● 0
9 Raza fi 6lr'.ra a clrbei Ce m 100 10う
Itc:,.1
Raza r'. md a curoe a 0こ OO
「
11 Drstanta intre exe e osre mm
帥 い  い  出畑 ｍｍ

“ “  ３
12 Putere /.otor 159 15S
216 2,6
13 Viteza
５ ・

a. a-'tc.oropuisatS 80 60
b.
 ´

cc.vc 100 400

 ・

14 Fodd r diaa.e 2 X 100 2 X '00

 ・

15 Forta rl0are 100 103

 ・

16 CursS ricilcare 120

4ア ±200 200
■`20
13 5u:Densia osre Tn circ;la:ie
10 Suspeasra csiei in lucru
ｎ ・ゆ ・

．８ ４ ２

20 Rezisrenta la tamporare 2000 2000

Ｃ “ ４

24 Tioul agregatelor de burare L C

５

22 Fr'ecven!a 46 45
23 N,rmirul ciocane!cr Ce burat 2X8 2× 4
24 Deplasarea long:i.idrnali a
agiegatelor de oLrat
25 Deplasarea iaterali a 1725
a ocaneioi de hriat de la
csecel
26 Dep asarea iongiirjdinali a 000
dispozitlvrrl!r Ce ridicare

243
 Tabe1 7 3(continuare)
66789 10
日30 D B 30 L 8 30 C B 33 U B 40 L B 40じ
4
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

3o 8T 8T
::: ::; 1'; ::♀ ::' ::♀

佗 ４
80 38
︲““
400 400 ‰ 8090■
2× 400 2● 125 2 × 425 2X 125
2X 100 2X 100
100 1CO 400 425 '25 '25
150 150 150 420 15C 150
，

±200 ±200 ±210 ェ200 ±200 1200

お“贄 あ２

2000 2000 2000 2000 2p:::te 4:::8te

D し c C L C
２ ３ ４ ５％

45 45 45 45 45 45
２２２

2X16 2X8 2X4 4× 4 2× 8 4メ 4

_ 2CCI ‐ 2200
- ■400 - 560
613 ‐ 761

Tabei 7.3. (continuare)

1'1 12 10
B40uj Bal 9 8500
4 1067‐ 1676 4000‐ 10ア 6 `067-`67う
44 44 60
3 10150 40530 13000
4 13230 1828,
3001 3000 3000
6 365C 3650 3650
7 tり C じIC UIC
3 840 840 840
9 100 100 263
10 60 60 60
1: 1600 1600 1600
295 295 330
`2 401 401 510
13 80‐90 80-90 80140の
lCC 4oo 130
14 2 X 125 2 ■ 126 2× 425
15 125 125 125
16 150 150 15C
17 1200 ■200
18 3 puncte 3 puncte 3 =200
ptlncte
4 puncte 4 puncte 4 puncte
20
`9 2000 2000 2000
24 C D D
22 46 43 45
23 4× 4 2■ 16 2X16
24 4800
25
26 760

244
 Necesitaiea de a se realiza reparatii gi reabilitari de mare anvergure a
unor sectoare de irnii destinate in special vitezelor ridicate sau traficului g!'eu,
a jmpus realizarea unol ir:agiiri cle cale de o mare complexitale.
Firma Plasser,1 rheirer a iansat astfei de utilaje destinate si exeeute
pe langa operaliile de baze * - lucrari care atac5 an
bui'ai, nrvelat 9i ripal
totalitate prisma de balast pana ia terenul de baza, reaiizand in final drenarea
totale azcner cAii asigurarea platfor,'nei contra inghetului, fclcsirea
malerialelor geosintetice gi a geogrilelcr cu scopul final de cregtere a
caDacitetii pc,,tante a cdri. ccnform sarcinilor pe osie 9i vitezelor de circulatie
in v:itor I9?l
Una Cin aceste magini - AHM BCo R - este destinata sd execute
refactra paniaia a subsiratulur ceii, urmate de inlocuirea totala sau painz a
ceicrlalis slenecie aie sLrpiastructurii cali (figuia 7.30).
Principaieie caracierist;ci 1ehnice ale acestui utila multifunciional sunt:

- masa totald 376t

- lungimea totala 102 340 mm
- F!terea io'la15 instalaia 4600К ヽ
′υ

- vrreza de LleDiasare tehnciogice / maxlme 20 i 10C kmlh

- Cistanta inire pr,.,o1li boghiuriloi- 10,17192/13,5/25,75/19,5m
.iSiirrla 3000:η m
- i;iaitimea 4650 rrm
- nza maxime ce irscriere !r cuibi 1201η

F97 30 Uu ajし ●
nutFunc10nal AHM 800 R
 Utilajul executa, pe langa refaciia substratului caii !i a prismei de piave
spartS. inlroducerea materialelor geotextile gi geogrile. PrinciDale!e operaiii ce
se execute in cadrul procesului tehnologic sunt:
- intindeiea qi ajustarea cabiului de ghidarei
- executarea unei incinte intre traverse, penlru introducerea lantului cr-r
cupe ai maiiniii
- taierea ginelor, montarea lamei de ghioare 9i a lantului de excavare cu
cupe:
- iixarea pe rnagina a rolelor cu rnate!^,al geotexiil gi geogriii
- montarea ciispoziiiveior de profilare gi a compactorului cu pldci in
contact cu catl:ul de ghidare din otei:
- atagarea la uiiiajul complex a vagoanelor soecializate peniru
transportul gi descarcarea mateiiaiului din caie se rcalizeaze substratui
caii - ai-irestec 5C','. piatre spartd $i 5C% pietrig - pe mEsura avansar:i
I'J ci'; rii:
- pl:nefea in functiune a prirnului iani Ce excavare a pieirei sparte. iar
dupS i0 rn. montarea ceiui de al doilea iant, care execute s5peturai
- compactarea gi verificarea DCrtantei cAii;
- in timpui avansarir u0laji.ri,Jr ccnrlex, rola cu materiaiul geotextil se
deruieazA. iai', ciacd se consicjere ecesar. peste geotextii se intinde
pr;n derulare materiaiL! Seoofl il
- introdr.rcr;rea in cale, peste r.-alerialele gecsintetice. a a!'nestecului ce
constiiuie ;ubsri'etui cdii, in acelaql mF!, dtspozitjve specjaie aie
utilajuiui e,(ecuta umezirea materiai.rliii Cin substra:ui celll
- introduaeiea in cale a pietrei spar1g recuperate gi reoiclatei
- Drofilarea pietrei sparte descercate in cale.
Daca nu se inlccuiesc Ainele gi traversele cu altele noi, lucrarea este
continueta cr un lant de magini care execute burajul 9i ripajul lixiei cu un'tren
mecairizai
Dace se prevede rafaciia intregului material al suprasiructurii caii,
iucrarea este continuat6 cu r.iiilaje care executa inlocuirea $ine:cr $i a
traverseici ciupi care se executd lntregul proces tehnologic ai iucrar:ior de
refactre totaiS.
Utilajui muitifunctional RPM 20C7, rcalizal de firrna Piasser & Theurer
din Austria, reprezint5 una din cele mai compiexe ma$ini de cale din iume. Cu
acest utilaj. de Cirnensiuni impresionante, se pot executa toate lucrarile
specifice de refactie partiala sau totalS a prismei de balast, a subskatului caii.
precum gi Iucrariie Ce baza de nivelment 9i aliniere a ceii (iigura 7.31)

246
 l Unitatea di,Fatう
3. Vagon cu ciururi

2 1nstalatia de reciclare 4 1nstalatia de excavare a balastulul

l ・ 1■ 弯 ￨ ,・
￨ lt l :

5. lnstaiatia ce buraj - ripar-e - inregislrare a paiararetrilcr caii

F19731 U‖ lalul muRFunclona R「 M2002

Principaleie caracteris薔 citehnice ale acestul uinai sunt urmatOaretel

- inasa totala 560t

- iungimea l0iaia ,40000m
- puterea tctala instslale 2467kヽ ´
げ

- distanla intre pivctii boghiurilor 22000/16000/13700/

25750/16500/6000,■ m
- viteza de deplasai'e tehnologicd / maxima 20′ 100 km/h
- lalimea 3000 mrn
- ln6itimea 4650 mm
- raza minime oa inscriere in curbe in circulalie 120m
- raza minima in curbe'in trmpul lucrului 280■ (pe O Supra↑ nう Ⅲ
a輸
de 160 mm)
- v;leza de lucru 110i“ /h

247
- mirimea !"arnpei in tirnpui lucrului max 1 50700ぐ a40:
greutate remorcatう )

- declivitatea liniei in timpul lucrului max 25%。

- timp de montare a echipamenteior ineintea 90 min.
inceperii lucrului
- timp de demontare a ecir.ipamentelor dupa 90 min.
iermixarea lucrului
- incercare - ,:iesc5rcare riateriale vagoane speclale cu
dublu buncartiO MFS
doui laniuri
- produclir?itatea tctal6 penku 800m1/h
Faie de utilajul AHM 800 R, rna$ina RPM 2002 dispune ln plus de
agregate pentru rcaliza{ea gi corectarea geomelriei ceii (nivel in lung. nivei
transversal $i aliniere), cu inregistrarea graficA a crincipalilor pa:ametri ai caii.
O variante imbunatdtiti a instaiatrai sLrsmentionate a fcst
exDerimentati pe o magistiala dir Gerrrania 9i este cuncscute sub rndrcaltviJl
RPMI ,' 2002-2, sistern WiEBE.
Astfer de utilaje complexe sunt folosite la reabilitari de lin!i, de reguld pe
aga-zlsele coridoare europene linend seama de prcciuctivitatea sugerioare sl
Ce cosirrril€ cg le !!-npj,1.
fiind magini de cale deosebit Cie scurnpe, Se fabncd in numar lmrtat
putine administra.tii sau firrne permitandu-$i se gi le procure. Din aceaste
cauza, folosirea l.r Cevine rentabila nurnai la iucreri de m?fe anv?rguri Si, in
numercase ,:azufl. acestea sunt inchiriate.
 CAPITOLUL VIII

DtSTRTBU|TOARE gt PROFILATOARE
PENTRU PRISMA DE BALAST

8.1. Tipuri de vagoane pentru balast

Aciuce:'ea pietre sparte gi balastului pe portiunile de linie care nec€sitd

compieidn, atai cr..r ocazra consirucliei, cat gi cu ocazia refacfiei sau intreiinerii
liniei cu vagoane de uz general sau cu vagoane basculante. impune mancpera
ulierioard de disi.iiiuire gi realizare a profilulu! necesa!'pentru prisma de balast.
Pentrd operatia de distribuire. profllare $i mSii-rrare a surplusului de balast, s-au
reaiizat magin: specrale, nurnite diskibuitoare - protiiato3re [57].
in figura 81. este reprezentatd ccnstr ctia '-!niii vagon pentru
transportul gi distiiburrea balastului in cale.
Pe boghiurile 1 sprijine gasiui 2. Vaglnul este prevazut cu sistemeie de
prindere gi tampon 3 9i 4. de fran6 rnanuale 5 9i sistemul de actionare 6.
Balasiui este ciispus in buncdr.ui 7 Ttrnoneria pentru ciapete 8 - _12 se
geseqte la capetul vagonuiui pe pialtcrn'ri

SECT:UNEA A‐ A

249
 Fio. 8.1. Vaoon Dentru transportlll 9i dlstribulrea oalastului in cale
in'figura 8.2leste reprezenlat sistenul de distribu-tie a balastuhii in cale'

FiE. 8.2. Scheme de distribulie a balastul i

ln figura 8.3. se prezintd pe 4 csli cu desc6rcare

vagc'nLrl oescoperit
raDrda t;o F-als destinar !'n;pe'eJrilc: p'eirer soane 9l alior produse rezistente 'a
i"i"*pei, Solutiiie constructive pemil desc6rcarea rapida a mdrfuriloL piin
desch;derea pneun'latici sau nlanuaie a celci'4 ciape laterale, cate 2 de fiecare
palte a vagonuiui.
Cutia 9l Sasiul rca:itzeaze o .rcnstructie autopc'tantd, vagonili fiinC echipai
cu f,ogni,Jri v'25 LS, cu $rcina pe csie 22,8 t Volum:li util este €je cca'
83 n:3'

286C_______ __― ――一― ‐

―― ― ―
―― ‐ ―― ― ―――・ ―
―
―

三二_二ずJ堕
1 2710 1 2700

通 :

=竺

Fig. 8.3 Vagon pentru rninereuri

250
 in flgr;ra 8.4. este redata constructia vagonuiuti specializat pe 4 osii cu
autodescercare. realizat ca gi precedentul ia lntreprinderea de vagoane
ARAD. inc6rcarea vagonuliii se face printr-o gura de incercare, care se poate
obtura cu a eapace rabatab;le, care oct fi gi etan$ate, ceea ce large$te
dorneniul de folosire si ;a aite produse, cum ar fi cerealele. Descarcarea
vagonuiui se face prln 3 guri de descercare, ar:giasate centra{, la panea
inferioara a cutiei avanC fiecare 800 x 77o rItri|2 deschidere. Obturarea
gurilor oe de-qcarcare si; face printr-o clapeta culrsante, actionata de un
mecanism cu rcari CintatE gi gremalieia.

Fig. 8.4. Vagon c[ au'tcdescdrcare pentru carbune, minereuri e'tc.

Caracterislici tehnrce Tip Fals 4 osii cr

autodescarcare
Gabarit UiC 505-3 UIC 505-3
Lungime (max.) 43500 15840
Latime (max.) 4300 3034
indliime (rnax.) 4300 4043
Ampatament vagon (mrr) 7200 10300
inaltime axd tampon 1060
lniltime axd tracliune 1040 1040
Sarcina utiia vagon (t) 02 66
Masa proprie (t) 28 23.8
Volurrul cutiei (m3) 83 75

25'
Caracteristici tehnice Tip Fals 4 osii cu
autodescarcare
t ."r" * a-a,r",* ,-n,rx
- 9ol 't20 120
- incarcat 100 100
Raza minimi de inscriere in curbe (m):
- pe linii normaie 150 150
- pe linii de garare 75 60
Tip boghiu Y25 LS Y25 LS
Tip frane CP
KE―
Aparat ciocnire Mav 99, cu arcuri Oonaje - Jarel
conf UIC 525 - 1

ln figura 8.5. este reprezer.rtat schematic un utjisi de distributie -

profilare. la care se disting cjispuse oe un gasiu molor urrnetoarele instsiatii:
pluguri de balast cJ reglare mecanic5 $i hidraulice, inslalatie cie miturat
balastul de pe caie $i de ridicare a aoestuia 9i buncdrul de balast de rnare
capacitate, cu dispozitivul de Cistribuire a baiastuiui.

1210

Fig. I 5. U(ilaj Ce distribirtie - profllare

Pe qasiu! mctor 1 este dispusa caiea 2, pe carc se poate deplasa

suportul 3, pe care sunt a$ezate plugurile rabaiabiie 4 $i plugui'ile piotectoare
5, deplasarea ili plan verttcal a suportului 3 fecandu-se cu aiutoru! cilindrului
hidraulic 6. La partea anterjoare a maginii, se mai afla plugurile 7 gi in zona
mediane plugurile f, in figura aperand in pozitie pliata, de transport.
Buncarul 9 poate glisa in plan ve(ical pe ghidalele 10, migcarea
realizandu-se cu ajuiorul cilinCrilor hidrauiici 11. Pe buncar se afla cilindrli
hidraulici 12 gi 13, care comande deschiderea tiberelcl 14 9i, respectiv, 15.
De asemenea, se mai afla un cilindru hidraulic ai un liber - nefigurate -
pentru scurgerea balastului intre $ine.

252