8/2/2019 Tehnium 04 1983

REVISTA L U N A R Ă  U X 1-

•••.• ,•••• ,..... . ••. •... .... pag. 2-3

RADIOTEH NlcA PENTRU ELEVI •.••. pag. 4 - 5

Ohmmetru liniar
Reostat
1 ..I1 i : )l l J Cl \ .ICI t e r m i c ă 
MUIII\AClUI FET

1r.:1")_Vfl ............................................ pag. 6·-7

OSlcilatoare cu c u a r ţ 

•••••••••.•.•••..•.••••••.•.•...•••••.••.••.•••••. pag. 8-9

PENTRU TINERU DI N
AGRICULTURA ............................... pag.10-11
Biogazul
ATELIER ......................................... pag.1.2-13
A m b a r c a ţ i e  d e m o n t a b i l ă 

AUTO-MOTO pag. 1 4 - 1 5
Autoturismele
FOTO'TlElrlNIICi ••••••••••••••••.•••" ••.••••. p a g . 1 6 - 1 7

Utiliza:rea dozei Krokus 800

REICOMA,ND,A ............. pag.18--19

C u r ă t i r e a  s u p r a f e ţ e l o r 

TEliiNllCA M C . D I E ~ R ~ I A  ...................... pag. 20

PUBL.CIITA,TEII; •••••••••••••••••••••. .... ••... •• pag. 21

................. pag. 22

Termostat
MEMORATOR .................................. pag. 23
Tranzistoare PNP de
putere
fi E 555
SERVICE ........................................... pag 24
C o n s u l t a ţ i e  B 47

( C I T I Ţ I  ÎN PAG. 2)

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-04-1983 1/24
8/2/2019 Tehnium 04 1983

G
J1JL A 4

E ~ - L _ ___ ______ ____

Convertorul U- t e realizat cu iorii de 5,6 kH. respectiv 56 kH.

T1- T4 T7, Bistabilu! 1 r e a l i z e a z ă  Etalonarea este s i m p l ă .  Se a p l i c ă 
l e g ă t u r a  acestuia cu partea de co un Uin foarte bine cunoscut ( m ă s u 
m a n d ă  C. rat cu un voltmetru industrial). Se
F u n c ţ i o n a r e a  se u r m ă r e ş t e  mai
usor de pe diagramele din figura 3. c o m u t ă 
g l e a z ă  la a f t i a ş t a o r n e ă a r  i c  o se
PK2p î n ă  prin r e c t re
ă . 
Tranzistoarele T 4 si T7 f o r m e a z ă  un Gînd se l u c r e a z ă  ca f r e c v e n ţ m e t r u , 
generator de tensiune liniar-varia se intervine asupra lui R4 R5.
b i l ă  cu r e ~ c ţ j e  p o z i t i v ă  (generator Eventual se poate a c ţ i o n a  asupra
bootstrap). In starea de a ş t e p t a r e  Q1 lui C5 si C2. Se v e r i f i c ă  alternativ
= 1, T7 iar T4 e blocat, la etalonarea pe toate s c ă r i l e  de lucru.
iesire (emitorul T4) se obline o Piesele folosite sînt de f a b r i c a ţ i e 
tensiune m i c ă ,  practic n u l ă .  T2 T3 r o m â n e a s c ă .  T 1 - T7 sint de comu
sînt blocate. Se a p a s ă  K2. 0 , devine t a ţ i e .  da r po t fi folosite cu rezultate
zero logic, pe emitorui 'ui T4 se ob  bune SC-uri. A f i ş a j e l e  sînt cu anod
ţ i n e  o tensiune I i n i a r - c r e s c ă t o a r e  cu comun. Pentru alimentare se poate
o p a n t ă  00 depinde de R6, C2. Cînd folosi un integrat - de exemptu
a c e a s t ă  · t ~ n s t u n e  devine e g a l ă  cu
,i
suma ditjlrs U in tensiunea b a z ă  e
milOf Il lUI T1, bistabUui 1 este f o r ţ a t 
6805 (5V/1A). Consumul mediu al
aparatului este de 200 mA.
Montajul se mai poate completa
in 1 prin intrarea. S. Se a f i ş e a z ă  nu  cu un multivibrator care realizeze
m ă r u l  de impulsuri generat de un ciclu de lucru automat.
T5- T6, aplicate p o r ţ i i  1 În intervalul
t.
R2, A3 a l c ă t u i e s c  îm
R e z i s t e n ţ e l e 
p r e u n ă  cu R1 un divizor de intrare.
Pentru
R3 = 99R1. gamel Elee precvor izate,
fi de R2 =9R1,
precizie
( p e l i c u l ă  m e t a l i c ă )  pentru a simpli
fica reglajul. De R4 R5 depinde t
2 În f u n c ţ i o n a r e a  ca f r e c v e n ţ m e t r u . 
Ele se aleg experimental În jurul va-
1,6 k

TEHNIUM 4/1983

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-04-1983 2/24
 8/2/2019 Tehnium 04 1983

un voltmetru de c.a. Ia intrarea sta puterea d e b i t a t ă  de sarcina.

bilizatorului si unul la iesire. Se ali
m e n t e a z ă  cu 220 V c.a. intrarea sta
bilizatorului se v e r i f i c ă  d a c ă  releul
a n c l a n ş e a z ă .  Se m ă s o a r ă  tensiunea
la i e ş i r e ,  care trebuie fie e g a l ă  cu
cea de la intrare. Se scade apoi În
cet tensiunea de la intrare. Tensiu
nea de i e ş i r e  va s c ă d e a  p r o p o r ţ i o n a l 
p î n ă  la un anumit punct, cînd se va
m ă r i  brusc cu aproximativ 2 0 - 2 2 V.
Acest punct i n d i c ă  bascularea mon
tajului legarea În serie a secunda
rului cu primarul. D a c ă  tensiunea, În
loc c r e a s c ă  brusc, scade brusc,
cele d O , ! . . l ă  Î n f ă ş u r ă r i 
corect. In s c h e m ă  s-au nu notat
sînt legate
cu un
punct începuturile Î n f ă ş u r ă r i l o r .  În
acest caz se o p r e ş t e  imediat monta
jul se i n v e r s e a z ă  capetele secun
darului. D a c ă  saltul se face corect,
se m ă s o a r ă  în primar valoarea la
NICOLAE GALAMBDS
care se face acest salt. D a c ă  nu co
respunde cu valoarea i n d i c a t ă  În ta
De reamintit un transformator,
d a c ă  este folosit ca autotransforma
tor cu a c e e a ş i  s e c ţ i u n e  la tole
conductoare, s u p o r t ă  o s a r c i n ă  de 3
p î n ă  la 10 ori mai mare f a ţ ă  de pute
rea c a l c u l a t ă  pentru transformator.
Astfel, un transformator 220 V/24 V
folosit la un ciocan de lipit de 45 W.
conectat ca autotransformator (con
form schemei prezentate), se poate
folosi p î n ă  la 400 W.
R e d ă m  datele pentru acei care vor
s ă  c o n f e c ţ i o n e z e  transformatorul: la
o s e c ţ i u n e  r e a l ă  de 7,6 cm 2 pe tole
1EI14 (p ache t 28 mm), În primar
452 de spire cu s î r m ă  CuEm 0
0,3 mm, În secundar 168 de spire
CuEm 0 1,3 mm, se o b ţ i n e  un auto
transformator pentru montajul reco
mandat p î n ă  la o putere de 350 W.
Secundarul va fi foarte bine izolat
de primar. Î n f ă ş u r ă r i l e  vor fi bobi
nate îngrijit, s p i r ă  l î n g ă  s p i r ă  Se
.

Principiul stabilizatorului prezen Releul in a c e a s t ă  S i t u a ţ i e  nu mai bel, se r e g l e a z ă  p o t e n ţ i o m e t r u l  P1. marca începuturile bobinajelor
tat este foarte simplu. -Un montaj este alimentat si se inchide contac De subliniat acest reglaj se face vederea l e g ă r i i  corecte În serie a În
electronic alimentat de la un trans tul normal înch'is, care a s i g u r ă  lega totdeauna prin s c ă d e r e a  tensiunii. f ă ş u r ă r i l o r . 

formator, care a s i g u r ă  În secundar o rea În serie a secundarului cu pri Se trece apoi la reglarea punctului Pentru evitarea unor surprize ne
tensiune de 24 V, este conceput În marul, prin care se o b ţ i n e  c r e ş t e r e a  de basculare a montajului, la c r e ş t e - p l ă c u t e ,  este u t i l ă  verificarea com

a ş a  fel Încît, la o s c ă d e r e  a tensiunii tensiunii la i e ş i r e .  Dioda D4 prote rea tensiunii de intrare. Se va re ponentelor folosite.
r e ţ e l e i  sub o a n u m i t ă  valoare, co  j e a z ă  T= de virfurile de tensiune de
marca o d i f e r e n ţ ă  Între valoarea ten Componentele stabilizatorului vor
n e c t e a z ă  automat secundarul În se autoinductie. Dioda l u m i n e s c e n t ă  siunii de basculare la s c ă d e r e a  sau fi fixate pe o p l a c ă  i z o l a n t ă  (textolit,
rie cu primarul. În acest fel trans LED i n d i c ă  d a c ă  releu! este atras, la c r e ş t e r e a  tensiunii la intrare. sticlotextolit, pertinax etc.), care se
formatorul l u c r e a z ă  ca autotrans respectiv d a c ă  tensiunea r e ţ e l e i  este Cu ajutorul p o t e n ţ i o m e t r u l u i  P2 se introduce Într-o cutie de aluminiu
formator r i d i c ă t o r  de tensiune. Se În limite admisibile. poate m i c ş o r a  a c e a s t ă  d i f e r e n ţ ă  (o p r e v ă z u t ă  cu orificii pentru aerisire.
o b ţ i n e  astfel un c î ş t i g  de tensiune
d i f e r e n t ă  de 5 V e s t e a d m i s i b i l ă ) .  Placa va fi bine i z o l a t ă  de cutie. Le-
deMontajul aproximativ 20 V.
are u r m ă t o a r e l e  caracte
ristici: INTRARE
Tensiunea
r e ţ e l e i 

220 V
210 V
205 V
Tensiunea
de i e ş i r e 
220 V
210 V
205 V
180 ... 220VN

!(
Fuz.
r~ ~ ' I 
200 V
190 V
180 V
220 V'"
210
200 V
V- 2 A ~ 
Se poate vedea În p o z i ţ i a  ,
asterisc secundarul se înserÎaza ,i
primarul.
La s c ă d e r e a 
205 V, aparatul este alimentat direct
de la r e ţ e a . 
tensiunii pina la
•i
a n a l i z ă m  schema p r e z e n t a t ă  În
i n ţ e l e g e r i i 
mutare a u t o m a t ă .  procesului de co 
vederea Z >..:r
l
D1
Secundarul de 24 V, prin dioda
condensatorul C1, a s i g u r ă  ali
> :) N

•
N
mentarea montajului. Semnalul pen N
tru a c ţ i o n a r e a  montajului este luat
de la r e ţ e a 
zistorului T1.
aplicat pe baza tran ~ ~ ~ ~ ~ - - ~ ~ - - - - - - ~ - - - - ~ ~ 
Amplitudinea comenzii va fi direct
p r o p o r ţ i o n a l ă  cu tensiunea r e ţ e l e i . 
Reducerea tensiunii se o b ţ i n e  În
prima e t a p ă  prin rezistorul R1 Reglarea se poate realiza cel mai In decursul probelor se vor u r m ă r i 
r e a c t a n ţ a  c a p a c i t i v ă  a condensato corect folosind u r m ă t o r u l  montaj: componentelor sigu·· g ă t u r i i e  Între componente
C2. Se d u b l e a z ă  tensiunea ob- alimentarea (intrarea) stabilizatoru Este indicat gurate prin cu s î r m ă  de
prin D 2 - D 3 (se m ă r e ş t e  ast lui se va conecta ia un autotransfor citeva xiune i z o l a t ă .  i z o l a ţ i a 
sensibilitatea la v a r i a ţ i i  de ten- mator variabil trebuie corelate cu tensiunea cu·
Se semnalul prin g u r ă  o tensiune ait,Arru=ttivR r e p ! l a [ > i I ă  rentul care trece prin
RC format C3-R2-0t f ă r ă  trepte. La z.istoarele
Se a t . e n u e a z ă  semnalul de la cîteva se va o de simulare pentru (':ru'I"l::lr.,f'!::I
zeci o tensiune de aproxi- cu cea r e a l ă .  Se c o n e c t e a z ă  o
mativ V rezistorul A3
P 1 ~  Dioda Zener V) se r i o . " " h i r i " ,
ia
baza o mare
astfeldeo f o n , C l l l l n t : t

conduce.

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-04-1983 3/24
8/2/2019 Tehnium 04 1983

Llnl
ALEXANDRU MAR CULESCU

iese sursa de terlSllme pe

c u l a t ă  (cea 2 V)., iar pe
1 • 12 i3• f u n c ţ i e  de tor, la s a t u r a ţ i e ,  mai m i c ă ;  În orice
mutatorului K.. este r e 2 ~ i s t e r i j t a 
Rx caz, putem ţ i n e  cont de aceste pier
c u n o s c u t ă ,  iar instrumentul este deri m ă r i n d  cu cca 2 V valoarea
vottmetrul c.c. pe care se e f e c t u e a z ă  M. ALEXANDRU tensiunii de alimentare U.
citirile.
Curentul constant li (i = 1, 2, 3) de Un consumator RS se a l i m e n t e a z ă  Nu descriem f u n c ţ i o n a r e a 
jului, e v i d e n t ă  chîar pentru
la i e ş i r e a .  sursei Închide practic În În curent alternativ de la o s u r s ă  cu p ă t o r i .  Vom preCiza in schimb c ă ,  pe
intregime voltmetrul avînd o tensiunea eficace U. Pentru a regla l î n g ă  curentul maxim dorit prin Rs.
r e z i s t e n ţ ă  mult mai mare intre anumite limite. curentul absor puntea redresoare tranzistorul tre
Valoarea sa este d a t ă  aproximativ bit, este suficient introducem în buie suporte tensiuni (V RRM , res
de r e l a ţ i a :  serie un rezi stor Pl , calculat cores pectiv U CEO ) net superioare valorii
p u n z ă t o r  (fig. 1). De exemplu, d a c ă 
Uz(V) - UBdV)
dorim r e g l ă m  curentul între va
de vîrf V2U.
=4,4 (V); R (!1). Noul p o t e n ţ i o m e t r u  de reglaj, P.z,
RM!) loarea m a x i m ă  I = U/R s 1/2, vom
poate avea valori de 2 0 - 5 0 de ori
lua P1 = Rs- S o l u ţ i a  este foarte sim
Cele trei valori fixe, 11- 1 3 , se aleg p l ă .  dar aplicarea ei in p r a c t i c ă  se li 
in f u n c ţ i e  de domeniile Rx dorite, ca m i t e a z ă  de obicei la c u r e n ţ i  mici,
de sensibilitatea instrumentului constructorul amator întimpinînd di 
folosit. presupunem, de exemplu, f i c u l t ă ţ i  În procurarea sau c o n f e c ţ i o -
avem un AVO-metru industrial cu narea unor rezistoare sub f o r m ă  de
una din d i v i z ă r i l e  scalei l i n i a r ă ,  În p o t e n ţ i o m e t r e  cu valori adecvate
intervalul 0 - 3 0 (acestea sînt foarte al c ă r o r  bobinaj suporte c u r e n ţ i 
r ă s p î n d i t e )  cu domeniile de ten mari (sute de mHiamperi-amperi).
siune c o n t i n u ă  0,6 V - 1 , 2 V - 3 V Printre multiplele s o l u ţ i i  alterna
etc., cu sensibilitatea de cel p u ţ i n  tive posibile (variatoare cu tiristoare
20 kOlV.domeniul
propus Putem alege
de pentru
0,6 V, scopul
rezis sau triace,
cuit magnetic transformatoare
reglabil etc.) cu se cir
nu
tenta i n t e r n ă  fiind În acest caz de m ă r ă  varianta cu tranzistor serie
minimum 12 k!1. din figura 2. Pentru polarizarea co-
S ă .  c o n s i d e r ă m  primul domeniu de r e c t ă  a tranzistorului - În tensiune
m ă s u r a r e  cu Rx cuprins intre O 30 c o n t i n u ă 
-, Între acesta circuitul
( p o z i ţ i a . 1  a lui K). PentruR x = O, de s a r c i n ă  a fost i n t e r c a l a t ~  o punte

TEHNIUM 4/1983

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-04-1983 4/24
 8/2/2019 Tehnium 04 1983

r e z i s t e n ţ ă  term i c ă  Rth = 3° C/W.

D a c ă  se f u r n i z e a z ă  corpului X o

II
t e r m i c ă  pe unitatea de timp
o P = 10 W, d u p ă  in-

rezis-
I
t e n ţ a  de s a r c i n ă :  D a c ă 
U s este
f r a c ţ i u n e a  servind la REZiSTENTA TERMiCA
alimentarea consumatorului În
schimb c ă d e r e a  de tensiune pe C ă l d u r a  in tranzistor -
zistor, U CE' r e p r e z i n t ă  o pierdere din special, b a z ă - c o ! e c ' " 

punct de vedere al b i l a n ţ u l u i  electric tor, care cea mai mare parte

din tensiune - se e v a c u e a z ă  În me- nal N
(acesta este " p r e ţ u l "  s t a b i l i z ă r i i l ) ' ;  ea continuu al
transformîndu-se În c a l o r i c ă 
diul ambian t capsula tranzisto-·
rulul, la mici, prin se face din
prin efectul E= radiatoare!or la d o z e a z ă 
precis integrala mari. m a n d ă  a gri!ei,U Gs .
produs, m ă r i m i l e  U CE calea fluxului de care circuitului de c o m a n d ă 
general variabile). o s u r s ă  de tensiune
Energia p i e r d u t ă  În tranzistor - de ia j o n c ţ i u n e  me-
ne o c u p ă m  aici numai de el - mite obstacole, peinterpun
~ m l h i ~ a n t  se
care le anu-
numi prin raportul:
= U o / U j = R e / ( R I -t- Rc). D a c ă  la cu
masa
2-3
"""'"'<:0,,.11 ..
poate fi oricît de mare d a c ă  stablli- ~ C W i J C U  C' Q

r e z i s t e n ţ e  termice. Efectul este o atenuare v a r i a b i l ă  continuu, de prag a FET-ului,

de a frina, de a incetini, respectiv de este suficient m o d i f i c ă m  cores tot avem nevoie de
a m i c ş o r a  fluxul de energie t e r m i c ă ,  p u n z ă t o r  raportul celor d o u ă  rezis ba Î n c ă  de o
Întocmai cum o r e z i s t e n ţ ă  e l e c t r i c ă  t e n ţ e .  Tocmai aici se d o v e d e ş t e  u t i l ă  c o m a n d ă , 
Un exemplu numeric va con se 9Pune la trecerea curentului pro sînt avantajele ,,,:,.·i"" ... """';
vinge mai bine de avantajele solu vocat de o d i f e r e n ţ ă  d a t ă  de poten::: cu FET. primul rînd,
ţ i e i .  Fie deci consumatorul un bec ţ i a l .  In cazul nostru. cauza fluxului de ' v a r i a ţ i e  a r e z i s t e n ţ e i  ' ::lI!ijGlIUltll,
.

de 12 V/21 W (R s :::; 7 n) . pe care de c ă l d u r ă  o constituie. d i f e r e n ţ a  de de exemplu

ş t i e , 

îl a l i m e n t ă m  cu tensiunea a l t e r n a t i v ă  t e m p e r a t u r ă  Între j o n c ţ i u n e  aerul J - F E T uri r QS v a r i a z ă 

U = 12 V. Pentru a regla luminozi ambiant, t = trta' pe care am pu de ohmi 108 -:-109 i l ,.., .... "''"''.
tatea becului Între zero maxim, tea-o n U l Ţ l i ,  prin analogie, tensiune t e n ţ a r ă m î n e  bine
ne-ar trebui, conform figurii 1, un t e r m i c ă .  in a c e e a ş i  c o n v e n ţ i e ,  cu  mai p î n ă  la ordinul megaohmilor,
p o t e n ţ i o m e t r u  P, de cea 25 O, care rentul termic ar fi m ă s u r a  c a n t i t ă ţ i i  suficient pentru majoritatea .RDIIICflt!
suporte un curent maxim de de c ă l d u r ă  transferate În unitatea de ilo'r p r a c t ~ c e ) .  Un al doilea
1,75 A (pentru a nu se arde la extre timp de la j o n c ţ i u n e  la ambiant, constituie zgomotul
mitatea din dreapta a cursorului). a d i c ă  tocmai puterea d i s i p a t ă ,  Pd' r e z i s t e n ţ e i  c o m p a r a ţ i e 

Folosind montajul din figura 2, Cu aceste analogii, care sînt de fapt ,c u al r e z i s t e n ţ E : l l o r  variabile uzuale
putem lua o punte redresoare de tip bine Întemeiate În c o n d i ţ i i l e  unui re de valori mari. In fine. mai
3PM1 (3A1100 V). T = 2N3055 (pre gim termic s t a ţ i o n a r ,  putem e n u n ţ a  n ă m  avantajul - poate ce! mai
c ă ,  u t i l i z ă r i i 
ferabil cu beta
::::: 250 0 - 1 kO mare, peste care
(bobinat, 60) tre P2 legea lui Ohmt e r t m e ri m c i ă c  ă : (R
R e z i s t e n ţ a 

1h )
-
glarea Îna t e cazul
n u ă r i i  se poateunui faceFET,
de la
buie suporte Între e x t r e m i t ă ţ i  ten d i s t a n ţ ă ,  tensiunea de c o m a n d ă  fiind
siunea m a x i m ă  de 12 V). Pentru a tensiunea t e r m i c ă  (..lt) c o n t i n u ă '  practic s e p a r a t ă  de sem
.1)
ţ i n e  cont de c ă d e r i l e  de tensiune pe curentul termic (Pd) nalul util.
punte tranzistor, putem m ă r i  pe U (CONTINUARE ÎN HR. VIITOR)
la 14 V. D e f i n i t ă  astfel, r e z i s t e n ţ a  t e r . m i c ă 

TEHNIUM 4/1983
http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-04-1983 5/24
 8/2/2019 Tehnium 04 1983

Frecventa Z Comportarea f
l

O< f x < fs I I este) capacitiv -90/J

fx = fs r rezistenta mica 0°
fs<fx < fp lf I J inductiv +90 Cl

'x = fp R rezistenta mare 0°

fp < f x < fMax I/CpfIU capacitiv -grj

fI = f r e c v e n ţ a  de r e z o n a n ţ ă  serie; imediat c ă : 
fi' = f r e c v e n ţ a  de r e z o n a n ţ ă  para fs < fI' [3J
lel.
a d i c ă  de
f r e c v e n ţ a  r e z o n a n ţ ă  serie
Rezonanta serie este mai m i c ă ·  decît f r e c v e n ţ a  de re-
z o n a n ţ ă  paralel. .
P o r ţ i u n e a  XV, din schema echi- r
v a l e n t ă ,  este ramura pe care se pro-. Impedanta c u a r ţ u l u i 
duce serie pentru care:
r e z o n a n ţ a 

1 V a r i a ţ i a  i m p e d a n ţ e i  caracterul
1.,=--- acesteia, capacitiv sau inductiv,
2rrV LsC, [1] f u n c ţ i e  de f r e c v e n ţ ă  se p r e z i n t ă  În
diagrama din figura 3 (linia p l i n ă ) . 
iar i m p e d a n ţ a  la r e z o n a n ţ ă :  Zs = r, a
valoare
c ă r e i  de i m p e d a
f a ţ ă  n ţ a 
de
p r e z e n t a t ă  condensatorul CI'
Faza tensiunilor generate
V04um este mult mai m i c ă : 
F u n c ţ i e  de f r e c v e n ţ ă ,  la trecerea
1 . prin cele d o u ă  f r e c v e n ţ e  de rezo
=--
/ Obiectivul prezentei expuneri de c o r e c ţ i e  a f r e c v e n ţ e i , 
p o s i b i l i t ă ţ i  Xp n a n ţ ă ,  tensiunea g e n e r a t ă  s c h i m b ă 
este de a preciza cîteva probleme În o b ţ i n e r e a  armonicelor superioare, Cpws
faza; faza v a r i a z ă  foarte repede
general neclare sau confuze cu pri
vire la corecta alegere a schemelor
scheme "overton" sau cu multipli
care o b i ş n u i t ă  m ă s u r ă t o r i  simple
Valori tipice: 1.00 < r < 1000 pentru o m i c ă  v a r i a ţ i e  de f r e c v e n ţ ă 
oscilatoarelor cu c u a r ţ ,  În scopul asupra cristalelor.
o b ţ i n e r i i  de c ă t r e  constructorul Reamintirea cîtorva n o ţ i u n i  teo
amator, cu mijloacele modeste de retice este i n d i s p e n s a b i l ă  pentru
. care dispune, a unor p e r f o r m a n ţ e  buna î n ţ e l e g e r e  a celor ce u r m e a z ă  .
tehnice maxime, în conformitate cu
parametrii electrici de care dispun 1. DEFINITIE, NOTIUNI
cristaiele. TEORETiCE
Ne vom referi În special la modul
cum trebuie ne alegem montajul Cristalul de c u a r ţ  utilizat în osci-.
pentru a o b ţ i n e  cei mai convenabili latoarele electronice este echiva
parametri de: preci;!ie, stabilitate, lent electric cu un circuit oscilant
de foarte mare stabilitate Q foarte
ridicat Particularitatea acestuia
este p o s e d ă  d o u ă  f r e c v e n ţ e  de
r e z o n a n ţ ă : 

r parametrii efectri ci
oprU ai cr i sta l

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-04-1983 6/24
8/2/2019 Tehnium 04 1983

Ajustarea frecventei Montaje functionind pe f r e c v e n ţ a 

de r e z o n a n t ă  serie
F r e c v e n ţ a  de i e ş i r e  a unui oscila
tor cu c u a r ţ  poate fi r e g l a t ă  În limite Schema e c h i v a l e n t ă  este prezen-:
destul de mici. Acest lucru trebuie t a t ă  În figura 6.
f ă c u t  cu g r i j ă ,  pentru a conserva Amplificatorul trebuie asigure
stabilitatea montajului. un defazaj nul o amplificare astfel
- Un condensator În serie cu cuar- . încît Ue a p l i c a t ă  c u a r ţ u l u i  În serie (r)
ţ u l  face c r e a s c ă  f r e c v e n ţ a  -de r e z i s t e n ţ e i  de intrare (Ai) dea o
r e z o n a n ţ ă  serie. _tensiune de intrare U, care, amplifi
- Cu cît valoarea acestuia este c a t ă  cu G, redea tensiunea U e
mai m i c ă ,  cu atît d e v i a ţ i a  de pentru. care circuitul f u r n i z e a z ă  os
f r e c v e n ţ ă  este mai mare, putînd c i l a ţ i i  î n t r e ţ i n u t e .  G trebuie fie
atinge 1% din f r e c v e n ţ a  nomi mai mare ca 1. Valorile A; Ae, În se
n a l ă .  rie cu r e z i s t e n ţ a  c u a r ţ u l u i  r, trebuie
- Stabi li tatea se s t r i c ă  va de fie cît mai mici posibil pentru a
pinde mai mult de elementul În favoriza amplificarea a m e n ţ i n e 
serie cu c u a r ţ u l  decît de c u a r ţ u l  factorul de calitate ridicat.
+ 1+ ~ =  1 + 0,02= 1,00166 propriu-zis. L,w, "
" 2C" 2,6 Exemplu: a= ' - pentru c u a r ţ u l  singur
- '

fI' = 3 500 X 1,00166 = 3505,8

r
M = 5,8 = 6kHz, a,· = - -L,w,
--- pentru Întreg
deci o d i f e r e n ţ ă  a p r e c i a b i l ă  Între
cele d o u ă  f r e c v e n ţ e  de r e z o n a n ţ ă .  circuitul.
Lucrînd În multiplicare, d i f e r e n ţ a 
poate ~ j u n g e  la: Din valorile exemplului anterior
în serie cu condensatorul C (fig. 5) r e z u l t ă :  a = 35 000 iar a, = 3 500
[kHz]M = 11,6 pe 7 MHz; l' C pentru un Ae + Ai = 600 o.
23,2 pe 14 'MHz; 46,4 pe 28 MHz. _5 = 1 + - ' ,(0)5 pentru: C, =
Cu cît a,· este mai mare cu atît
f, 2C stabilirea este mai b u n ă .  Ca o com
Precizia stabilitatea p a r a ţ i e ,  pentru oscilatoare realizate
= 0,02 pF; C = 20 pF
cu elemente discrete LC, avem Q
Deoarece un c u a r ţ  poate oscila f; 50 - 200.
atît pe f" cît pe f" (în exemplul . - == 1,01 pentru: C s 0,02 pF; Schemele de principiu reprezen
nostru f, = 3 500 kHz, fp = 3505,8 f" tative, cu tuburi sau cu tranzistoare,
kHz), precizia este d a t ă  de: C= 1 pF sînt prezentate în figurile 7, 8 9.
+
Element activ amplificator ...

y
Re

R·I

Î n s ă  o de 0,1 pF, d a t o r i t ă 
d e v i a ţ i e  V2 (T 2) necesar pen
a s i g u r ă  c î ş t i g u l 
de t e m p e r a t u r ă  sau altor
v a r i a ţ i i l o r  tru î n t r e ţ i n e r e a  Cuar
o s c i l a ţ i i l o r . 

cauze, pe capacitatea serie cu c u a r ţ u l , 

v.a i n f l u e n ţ a  În mod deosebit montajul
montat
ţ u l 
între catode (emitoarn)
"vede" o i m p e d a n ţ ă  foarte m i c ă . 
cu C = 20 pF cu atit mai mult pe cel
În care C = 1 pF. , (CONTINUARE ÎN HR. VIITOR)
- Un condensator În paralel cu
c u a r ţ u l  m o d i f i c ă  f r e c v e n ţ a  de
r e z o n a n ţ ă  parale! În sensul
o fixat Într-un m i n u ă r i i  acesteia. Se poate
I litatea jurul uneia din f " o i ' \ I ( ) n t , o l " monstra aceasta a d ă u g ' i n d  un
I f, sau fI' este la CI' În formula [2] f ă c î n d  cal
I s = 20 . 10-"sau 0,0002% culele.
f Pentru ca precizia fie ea de - Pentru stabilitatea oscilatorului CUPA D U N Ă R U 
este v a l a b i l ă  a c e e a ş i  precizare
I acelasi ordin de m ă r i m e ,  trebuie de la punctul anterior.
(Clasament oficial)
I definim tipul de montaj utilizat'
I alegem c u a r ţ u i  sau, f u n c ţ i e  d,g un 2. FAMILII DE OSCILATOARE
c u a r ţ  existent, De b a z ă : 
I
..... __ .-1
F r e c v e n ţ a  de lucru unui
tor cu c u a r ţ  depinde nu numai de
- Mqntaje f u n c ţ i o n î n d  pe f s
- Montaje f u n c ţ i o n î n d  pe fI'
cristalul existe,nt, ci de montajul' Derivate:
În care acesta va fi utilizat. - Mo n ta je cu reglaj minim de
f r e c v e n ţ ; ~  f u n c ţ i o n î n d 

• < f o < fi) pe :

'.
t
N e n u m ă r a t e h 3  schi3me prezen-
tate in p u b l i c a ţ i i l e  de specialitate
de-a lungul anilor se Î n c a d r e a z ă  În
t r ~ u n a  din familiile m e n ţ i o n a t e . 

v schefrlei
l t - U l i ' l i c t l n i " l l . ! U ~ ~ ; I l I 

a s i g u r ă  adaptarea I ! ' 1 r u " " r I ~ , . " t o i 

circuitului oscilant
acuarţului.

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-04-1983 7/24
8/2/2019 Tehnium 04 1983

cum se ş t i e ,  o r e ţ e a  Wien
este f o r m a t ă  dintr-un
(R A CA) un grup
paralel (R sC )' s
R e ţ e a u a  are o atenuare m i n i m ă  la
1
f r e c v e n ţ a  fo = , unde R
2R A Rs C A C S ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ 
r---MODU
I ______ _______
se e x p r i m ă  În ohmi, C În farazi si f FI I
În hertzi. D a c ă  RA = Rs = R C'A .)} I
= C s = C, atunci formula devine cea
i n d i c a t ă  pe figura 2. R e ţ e a u a  Wien
f u n c ţ i o n e a z ă  În principiu astfel: un
semnal de f r e c v e n ţ ă  mai mare ca f
trece prin RAC A, da r este ş u n t a t 
m a s ă  de C s ş i ,  ca atare, cu cît frec
v e n ţ a  este mai mare cu atît atenua o
rea este mai p r o n u n ţ a t ă ;  un semnal
de f r e c v e n ţ ă  mai m i c ă  decît f o este
atenuat de RAC A cu atît mai mult cu
cît frecventa este mai m i c ă . 
În montajul din 1 egaiizorul
este realizat cu
fiecare dintre ele fiind
a c o r d a t ă  pe o
Pentru a u ş u r a  01II ..... .. . Ull ",

RA =
urmînd fi ~ , C U " " ' U I O l i . t : 
valoarea N
2).
s-a dat, ,.."' io un ... · ~ < > t ; i " 

verse valori pentru C cu frp,f'.v,p>nlr::!

c a l c u l a t ă  d u p ă  formula
ce d o r e ş t e  realizeze acest
s ă 
montaj Î ş i  poate alege banda de
f r e c v e n ţ e  d o r i t ă  pentru fiecare
du! În avînd g r i j ă  se
d e s c r e s G ă . t o a r e 

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-04-1983 8/24
 8/2/2019 Tehnium 04 1983

,
+24 " I
f '1'. I
I
-
"'A
il/

.12
I
I

1, '"
c u r b ă  r e a L ă 
JI I I ,-r-r-,! ..

l "- Jl
l'
I
I " i 21~111z .C L J r b ~  teofl!tic
5CoHz

JII
1.

!
l'
'1.
....

) i
i
tsj
lQ1(

a s c u l t ă t o r u l  În-

+
3V
mm. O ( j ) . . -.......
de antena de 3V
de circui-
conectate cu
intrarea care asi-
g u r ă  un coeficient de amplificare de

EF0106
circa 1 000, cu bucla de r e a c ţ i e  ne- d o u ă  baterii independente de tip 2R
g a t i v ă  r e g l a b i l ă prin modificarea va- . - iO, prin intermediul dublorului de
lorii r e z i s t e n ţ e l o r  R12 R15. La i e ş i - tensiune din figura 3.
,<

rea circuitelor integrate smt c9 nec - Utilizarea circuitelor integrate

tate c ă ş t i  cu i m p e d a n ţ a  mai mare de [3A 741 (sau echivalente) impune ali-
1 kO. mentarea aparatului cu 4 baterii de
Circuitul o p e r a ţ i o n a l  prezentat tip 6F-22, inseriindu-ie cîte d o u ă , 
a s i g u r ă  coeficientul de amplifi- pentru a s i g u r ~ r e a  tensiunilor de ±
care de 5 000 montat f ă r ă  b u c l ă  de 18 V, cu terminal median. D e ş i  con-
r e a c ţ i e  n e g a t i v ă ,  consumÎnd f ă r ă  .sumul este redus (mai mic de 10
semnal doar 25 nA. La i e ş i r e  se asi - mA), remediul i n c o m o d i t ă ţ i i  s o l u ţ i e i 
g u r ă  c o n s t ă 
2x1,25un V,semnal
la intrarea
cu amplitudinea
s i n f a z i c ă  de c ă r u i  s c 'in
h e m ă utilizarea
 este p r e z circuitului
e n t a t ă  În fi-
a
plus 0,5 V -1,5 V. Circu itul are o gura 2, realizÎndu-1 din componente
aproximativ l i n i a r ă  În
c a r a c t e r i s t i c ă  discrete, care a s i g u r ă  a c e l a ş i  coefi-
banda de audio, prezen-
f r e c v e n ţ e  dent de amplificare, fiind Î n s ă  ali-
tînd atenuarea de 3 dB la 140 Hz În mentat doar cu tensiunea de 2 x 3 V
lipsa circuitului de r e a c ţ i e  n e g a t i v ă .  . o b ţ i n u t ă  prin Înserierea a d o u ă  bate-
Aparatul poate fi alimenta t cu rii de tip 2R-10.

TEHNIUM 4/1983
http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-04-1983
9 9/24
8/2/2019 Tehnium 04 1983

bil valoros, dioxidul de carbon P ă r ţ i  (P) C/ N (r)

(C 0 2 ). În p r o p o r ţ i e  de 29-39%, care
nu arde, alte gaze fiind prezente În D e j e c ţ i i  ani-
p r o p o r ţ i e  m i c ă .  C o m p o z i ţ i a  biogazu maliere, din
lui poate varia În limite destul de care j u m ă t a t e 
de taurine
PENT :TIHEIII v largi În f u n c ţ i . e  de n u m e r o ş i  factori,
ca natura c o m p o z i ţ i a  materiei j u m ă t a t e  de 25+13
DIN 1 l I i 1 1 ~ U L T U I A  prime, ritmul de alimentare, tempe porci ne 30
2
19
ratura de fermentare etc. D e j e c ţ i i  umane 10 2,9
D u p ă  cum s-a a r ă t a t ,  materiile Ierburi 1027
prime pentru producerea biogazului
sînt d ~ ş e u r i  organice, menajere, zo Valoarea raportului C/N În amestec
otehnice sau agricole. Utilizarea se c a l c u l e a z ă  cu ajutorul formulei:
NOI SURSB acestora În exclusivitate sau În
amestec trebuie respecte cîteva C P1rl + Pere + P,r,
c e r i n ţ e 
P1 Pe P, + +
DB ENERGIE
- anume: un raport" dintre
realizeze N
30 X 19 + 10 X 2,9 + 10 X 2,7
de carbon
c o n ţ i n u t u l  azot (C/N)
între limitele 1 5 - 2 0 , astfel asigurîn 30 + 10 + 10 = 17,3
du-se valorificarea o p t i m ă  a mate
rialului organic; Cum valoarea g se
ă s i t ă  Înca
- amestecul de materii prime tre d r e a z ă  În limitele 15-20, r e ţ e t a 
buie adus la o c o n s i s t e n ţ ă  f l u i d ă ,  este b u n ă . 
avînd peste 90% umiditate (Ia
a c e a s t ă  c o n s i s t e n ţ ă  materialul Pentru realizarea celei de-a doua
c o n d i ţ i i  - umiditatea trebuie ţ i n u t 
curge). seama de umiditatea diferitelor mate
-,

Diferitele materii prime utilizabile rii prime, conform tabelului nr. 2.

c o n ţ i n  carbonul azotul În p r o p o r ţ i i 
Ing. NIKOLIC V A S I L E , foarte, diferite, a ş a  cum se vede În Aducerea la un c o n ţ i n u t  de umi
ing. GRIGORIU A L E X A N D R U tabelul nr. 1. ditate de peste 9 0% (92 - 94%) se
f ~ c e  a p ă .  preferabil c ă l d u ţ ă .  Pe
Întocmirea r e ţ e t e l o r  optime de timp friguros amestecul va fi mai
Imperativul energetic care a Înce mitate pentru ca producerea bioga alimentare a fermentatoarelor ţ i n e  c o n ~ i s t e n !  (cca 90% umiditate), iar
put domine c o n c e p ţ i i l e  tehnolo zului capete o l a r g ă  r ă s p î n d i r e  seama de c o n d i ţ i i l e  a r ă t a t e  mai pe timp calduros va fi mai fluid.
gice din deceniul al optulea a impus pentru a se asigura tot mai accen înainte se face prin verificare. Se dau mai jos (În tabelul nr. 3) CÎ
În ţ a r a  n o a s t r ă  diversificarea pre tuat satisfacerea nevoilor energe presupunem a n a l i z ă m  o r e ţ e t ă 
teva r e ţ e t e  exemplificative cu parti-
o c u p ă r i l o r  pentru g ă s i r e a  utiliza tice, În special pentru c e r i n ţ e  cas ce cuprinde
r ~ a  n e c o n v e ţ i o n a l e  Î n c ă l z i r e a  l o c u i n ţ e l o r  În pe
resurselor
energie. Dintre acestea, reziduurilede nice
rioada rece.
d e ş e u r i  le organice, valorificabile Denumirea materiei prime Umiditate, %
enerQ.etic prin I?foducere de biogaz, I .

ocupa un loc Insemnat prin aceea CE ESTE CUM SE O B Ţ I N E  BIO

c ă :  GAZUL DejectII porc 82
- se dispune de rezerve de mate U r i n ă  porc ..
96
rie p r i m ă ,  În c a n t i t ă ţ i  mari În mod Sub numele de "biogaz" sau gaz B a l e g ă  de cal 76
permanent, repartizate practic pe În- de fermentare, cum i se mai spune, B a l e g ă  de vaci 83
treg teritoriul ţ ă r i i  ş i  care sînt la în - este definit un amestec gazos, com Paie 10 ...... 20
demÎna utilizatorului; bustibil, ce r e z u l t ă  din fermentarea Frunze verzi, ierburi 25 - 4 0
- domeniul biogazului nu este a n a e r o b ă  (în lipsa oxigenului) a ma Fecale umane + u r i n ă  80
supus v a r i a ţ i i l o r  de sezon ( d a c ă  se teriilor organice de bovine, ovine, A ş t e r n u t  de grajd 30-40
iau m ă s u r i  c o r e s p u n z ă t o a r e ) ,  ca, de cabaline, p ă s ă r i ,  subproduse de
exemplu, energia s o l a r ă ,  sau condi- ş e u r i  agricole ( i a r b ă ,  frunze uscate,
ţ i i l o r  î n t î m p l ă t o a r e  cum este, spre tul pini, resturi de coceni etc.).
exemplu, energia e o l i a n ă ;  F e r m e n t a ţ i a  acestor materii orga-
- r e a l i z ă r i l e  din ţ a r ă  din s t r ă i - nice În lipsa oxigenului este pro
n ă t a t e  au a r ă t a t  se poate conta d u s ă  de numeroase specii de bacte
pe a c e a s t ă  r e s u r s ă  În mod constant; rii, care se g r u p e a z ă  aproximativ În
- În a f a r ă  de biogaz prin fermen- d o u ă  mari categorii:
tare se o b ţ i n e  un n ă m o l  fermentat - bacterii acidogene, care des
care un foarte valoros
este organomineral
î n g r ă ş ă m î n t  al solu- compun materialul elementele
supus f e r m e n organice di n
t ă r i i  În pro
lui; duse mai simple din punct de ve-
- d u p ă  fermentare, n ă m o l u l  este dere chimic, produse care constituie
stabil din punct de vedere biologic, a ş a - n u m i ţ i i  r n e t a b o l i ţ i  (produse ale
neexercitînd o i n f l u e n ţ ă  d ă u n ă t o a r e  metabolismului bacterian), între
mediului î n c o n j u r ă t o r .  ( di s- care dioxidul de carbon;
mirosul n e p l ă c u t  ai d e j e c ţ i i l o r  - bacterii metanogene care con-
se reduce Î n c ă r c ă t u r a  sa micro- . s u m ă  În parte m e t a b o l i ţ i i  primului
grup de bacterii produc - între
au determinat o altele - gazul metan.
a i n s t a ! a ţ i H o r  de Astfel biogazul este un amestec
încleo'sel::>i a celor de capaci- de gaze În care p r e d o m i n ă  metanul
(CH 4 ). În p r o p o r ţ i e  de 60-70% din
t o t a l ă ,  care arde si
biC.qaZU! fi e un '

l/kg de material introdus

40

30

TEHNIUM 411983
http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-04-1983 10/24
 8/2/2019 Tehnium 04 1983

ciparea în p ă r ţ i  a diferitelor materii I n s t a l a ţ i i l e  de fermentare de capa Î n s ă  cantitatea de biogaz care se de gaz În c o n d i ţ i i  normale, a d i c ă  la
prime. citate m i c ă  ce vor fi prezentate În poate o b ţ i n e  depinde de natura temperatura· de 0° C. presiunea de
materiei prime, a ş a  cum este redat 760 mm c o l o a n ă  mercur), r e l a ţ i i l e 
În tabelul nr. 5, unde s-au conside de. transformare În f u n c ţ i e  de pro
Reteta n r. rat d e j e c ţ i i l e  de bovine ca unitate, centul de metan "p " temperatura
Materia p r i m ă 
restul fiind raportat În f u n c ţ i e  de -, "t " dau puterea c a l o r i f i c ă  a biogazu
1 2 3 4 5 6 7 acestea. lui la ooe (00) la temperatura de
D e J e c ~ i  porc 1,5 2 2 2 2 -2 -1
Balega taurine
D e j ~ i o v i n e 
1,5
-
2
--
-2 -
-
-
-1 1 1 Materia p r i m ă  %
Balega de cal
Fecale uman e
-1 1
-_. 1
1 1
-1 1
1 bovine
Frunze uscate - -- 1 -1 1 -1 - D e j e c ţ i i 
porcine
100
Paie uscate de griu - - - - D e j e c ţ I I 
I a r b ă  verde
154
177
Ierburi 15
A p ă 
-5 -5 -5 -5 -5 51 Paie uscate
D e j e c ţ I I  umane
187
221
Total p ă r ţ i  10 10 10 10 10 10 10
Pentru estimarea volumului de "t"O C (Ot).
Pentru asigurarea unei f l ~ i d i t ă t i  continuare l u c r e a z ă  În regim cnofll, fermentare necesar În raport cu
a d i c ă  nu sînt Î n c ă l z i t e ,  cele de capa specia n u m ă r u l  de animale dis
mai bune atunci cînd În r e ţ e t a  apar citate mijlocie pot fi
materiale fibroase, ca paie, ierburi, î n c ă l z i t e ,  lu- ponibile se vor utiliza datele din ta 00 8562 (kcal/N mc)
belul nr. 6 În care sînt date volumele 100
de fermentare pe cap de animal di 
VOLUMUL SPECtFIC DE FERMENTARE mc IxlZ!n/cop f e r e n ţ i a t  În f u n c ţ i e  de sistemul de
evacuare al d e j e c ţ i i l o r  .
Ot = oo( 1 - _1_
273,15
) (kcal/N mc)

.-
Specia desti- Sistem de FEgim de ferrrentare
fermei evacuare ii I
I
n a ţ i a  rlO- mezo- l:eFmo=: O b s e r v a ţ  Puterea c a l o r l f l c ă  inf. Ia presiunea 760 mm Hg I
C O ~ i n u t  de I
d e j e c ţ i i  fii fi i fii-- e În %
4
la ooe la 20
0
e
hidrauiic 0.120 0.045 0.030
Porcine 50 4281 3968
52 4452 4126
mecanic 0.180 0.120
0.450 !
54
56 4623
4795 4285
4444
hidraulic - ,1.250 1.00 I 58 4966 4602
Vaci cu lapte I
60 5137 4761
62

L
mecanic 2.5 1,00 0.800 5308 4919
64 5480 5078
66 5651 • 5296
Taurine 10 hidraulic - 0.900 0.680 '6 8 5822 5396
Î n g r o ş a t  70 5993 5554
mecanic 1.75 0.700 0.550
IValorile minime se POSISILITA DE UTILIZARE Pentru c o n d i ţ i i  normale de 20° e,
hidraulic 0.030 0.010 0,007 refe ro la fermele de se redau În tabelul nr. 7 puterile ca 
P ă s ă r i 
b9tem pUI oome,cete În raport cu c o n ţ i n u t u l  de metan loritice ale biogazului la diverse pro
piramidate 0.060 0.020: 0.014 . Ia g ă i n i  o u ă t o a r e .  i din c o m p o z i ţ i a  biogazului, v a r i a z ă  cente pe metan (CH 4 ):
puterea sa c a l o r i f i c ă .  Ş t i i n d  gazul
Ovine
hidraulic
ecanic
-
0.350 0.130 0.100
- . - I
metan pur d e g a j ă  prin ardere 8 562
kcal/N mc (1 N mc = un metru cub (CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)

hidraulic - - -
CLOPOT METALIC MULTIFUNCTIONAL
Cabaline 1,50
FIG.3
mecanic 0,550 0.450

Elaborat de colectivul de proiectare biogaz - 1. C_ A.

frunze, este bine ca acestea fie cr1nd In regim mezofil, iar cele de
evitîndu-se astfel Înfun
m ă r u n ţ i t e ,  capacitate mare l u c r e a z ă  În reg.im
darea conductei din fermentator. mezofil sau termofil.
D u p ă  introducerea materialului, În cazu! i n s t a l a ţ i i l o r  n e î n c ă l z i t e  se
fermentarea începe imediat, dar pro- pune În mod deosebit problema izo':'
d u c ţ i a  se o b ţ i n e  d u p ă  I ă r i i  termice a fermentatoarelor,
10-15 d e g a j ă r i  de gaz
singura s u r s ă  de î n c ă l z i r e  fiind can
preponderent de dio titatea m i c ă  de c ă l d u r ă  care se de d!\61
( c o r e s p u n z ă t o r  fazei g a j ă  din procesul de fermentare.
acide), astfel încît în primele zile Din diagrama nr. 1 se o b s e r v ă  va
biogazui se aprinde greu sau nu se l V ~  168x5
r i a ţ i a  p r o d u c ţ i e i  de biogaz În func
aprinde deloc. Aceste f r a c ţ i u n i  de ţ i e  de t e m p e r a t u r ă ,  În regim criofil.
gaz (dioxid de carbon) se e l i m i n ă  Ritmul de alimentare zilnic al fer
prin cîteva e ş a p ă r i  În a t m o s f e r ă ,  s t a b i l e ş t e 
captîndu-se p r o d u c ţ i i l e  u r m ă t o a r e  mentatorului
se asigureseun timp de astfel s t a ţ i o Încit
n a r e 
c o n ţ i n u t  sporit de metan. În fermentator, În medie, de 60 zile.
de f o l o s i t ă ,  pro- Pentru c a p a c i t ă ţ i l e  de fermemtare
r l " > r ~ i n r 1 ţ , >  în foarte 25 50 mc (care se vor
fer- se dau
de
anume:
se in
mezofii cantitatea de bio-,
ce se poate o b ţ i n e  În f u n c ţ i e  de
termofii de fermentare.

Dimensiuni 1n mm
Volum de
termen Iare CI b

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-04-1983 11/24
8/2/2019 Tehnium 04 1983

d o u ă  b r a ţ e  ale axelor În sistem direct În

c r u c i ş a t . 

POZITIA 21 - P L Ă C I  DERIVOR
P l ă c i l e s-au f ă c u t  din d o u ă  b u c ă ţ i  pen
tru a fi înguste comode la împachetat.
SÎt'lt de 8 mm grosime.
In f a ţ ă ,  la bordul de atac, s-a p r e v ă z u t 
o p i e s ă  d e m o n t a b i i ă  s p e c i a l ă  - poz.
21.1, care a s a m b l e a z ă  bordul p l ă c i l o r , 
m e n ţ i n î n d u - s e  pe a c e e a ş i  linie ş i ,  toto
d a t ă ,  piesa fiind a s i g u r a t ă  s ă  c a d ă 
printr-o c o a d ă  cu b r a ţ . 

P O Z I Ţ I A  22 - P L Ă C I  CÎRMA

-- P i l Or ( SPATE
P r e z e n t ă m  o a r r l h a r c ţ ~ t i e  c o m ţ : l i e 1 a t a 
derivor catarg,
ape adinci de peste P O Z I Ţ I A  25 VElA
g e t a ţ i e ) .  La propulsare
vîntului, d i r e c ţ i a  fiind
se t " l " ' : " ~ t ' " 
•
cioara.
A c e a s t ă 
pieselor ! ' : ! l l n a I 1 ~ ~ l m ! l 1 l t l l r i l l : - l ! 
mai multe suban-
cum
d u p ă 
P o z i ţ i a :  1 - - punte; 2 - axul propriu-zis, dintr-o
(camere 20/11 "); 3 - flotoare mm lungÎme, cu 0 exterior
mere 65/13"); 4 - colivii; 5 - (0 interior este de 18 mm).
t a n ţ l e r i ;  6 - s e m i t ă l p i ;  7 - sînt practicate u r m ă t o a r e l e 
b a r ă  unire t ă l p i ;  9 - d i s t a n ţ i e r  semÎ
t ă l p i ;  10 - b a r ă  T; 11 - p l a c ă  asamblare sus pentru ş u r u b  blocare,
punte cu b a r ă  T; 12 - picior d i s t a n ţ i e r ;  o 6 mm;
Î 3 -- d i s t a n ţ i e r ;  14 - chingi blocare la la mijloc 0 8 mm pentru
mijloc flotoare mari; 15 - consola de ax s u s ţ i n ă t o r  plat p e d a l ă ; 
reazem; 16 - pilon f a ţ ă ;  17 - pilon - gaura p r o f i l a t ă  tip b r o a s c ă  pentru
spate; 18 - ax c o m a n d ă  c î r m ă  f a ţ ă ;  1 9 - d i s t a n ţ i e r  sprijin s u s ţ i n ă t o r ; 
ax c î r m ă  spate; 20 - l i r ă  c î r m ă  f a ţ ă ;  21 - - g a t : l r ă  0 6 pentru asamblare l i r ă 
p l ă c i  derivor; 22 - p l ă c i  c î r m ă ;  23 - sis c ' i r m ă  f a ţ ă ; 
tem consolidare piloni cu punte; 24 - - l ă c a ş u r i  de a ş e z a r e  l i r ă  c î r m ă  f a ţ ă . 
25 - v e l ă ;  26 _. sistem consoli- 18.2 - Colier profilat pentru asigurare
ş u r u b  blocare de sus, care f e r e ş t e  toto
s i m p l ă ,  publi- d a t ă  de a g ă ţ ă r i  de capul s ă u 
p i u l i ţ a  ;:O>UI UI ..'UilJL

18 3 - pentru s u s ţ i n ă t o r 
plat

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-04-1983 12/24
8/2/2019 Tehnium 04 1983

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-04-1983 13/24
8/2/2019 Tehnium 04 1983

trasarea p r e c i s ă  (desenarea) carose

riei. Procedeul este identic În ceea
ce p r i v e ş t e  realizarea sculelor. Cal
culatorul central " e l a b o r e a z ă "  o
b a n d ă  p e r f o r a t ă  care s e r v e ş t e  la
. prelucrarea s culelor m a t r i ţ e l o r  de
ambutisare a tablelor. Tot cu ajuto
rul calculatorului s-a f ă c u t  un studiu
al v i b r a ţ i i l o r  (încovoiere, torsiune),
ceea ce permite o b ţ i n e r e a  unui nivel
de confort dorit (d e exemplu,
amplasare scaune), reducerea nu
m ă r u l u i  de prototipuri experimentale
ş . a . 

O d a t ă  r e a l i z a t ă , 
a fost caroseria
o m o l o g a t OLTCIT
v e r i f i c a t ă  ă  inter
cu s p e c i a l i ş t i i  la
n a ţ i o n a l  Î m p r e u n ă 
boratoarelor U.T.A.C.-Monthlery
Citroen Ferte-Vidame, cu a c e a s t ă 
ocazie efectuÎndu-se gama c o m p l e t ă 
de Î n c e r c ă r i  la: ş o c  frontal, ş o c  late
ral, fixare centuri securitate, risc in
cendiu, comportarea diferitelor ele
mente din compartimentul motor

A OIURIS III n II II"

din habitaclu, Citroen U.T.A.C.
folosind pentru unele din aceste
probe manechine antropomorfe ON
SER (fig. 1), precum a p a r a t u r ă 
e l e c t r o n i c ă  t e h n i c ă  de u l t i m ă  o r ă . 

CAROSERIA Cl". i n g . TRAIAN CANT#\

sînt apoi ..iratate" cu ajutorul unui

C O N S T R U C Ţ I E 
NARE. Caroseria autoturismelor
OLTCIT este a u t o p o r t a n t ă ,  confec
F U N C Ţ I O -

calculator central care are În m e ~ - ţ i o n a t ă  dÎn t a b l ă  de o ţ e l ,  cu grosi

În cadrul Centrului de c e r c e t ă r i  rai, r ă c i r e a  motorului, climatizarea rie programe ce permit transpune mea la exterior ce v a r i a z ă  Între 0,7
Velizy-Citroen,· Departa
p r o i e c t ă r i  interiorului, reducerea zgomotului rea pe b a n d ă  perforatâ a acestor in 0,9 mm, iar la interior p î n ă  la
mentul "StiI-Machete-Caroserii" se d a t o r i t ă  c u r e n ţ i l o r  de aer, confortul f o r m a ţ i i ,  definirea formelor etalon 2 mm. Structura a u t o p o r t a n t ă  este
c u p ă  exclusiv
ologarea cu proiectarea,
industrializarea omo
caroserii (ergonomiainterior,
gamisajul postuluisecuritatea
de conducere), a c t i v ă  . r e a l i z a t ă 
prin sudare prin puncte
lor noilor tipuri de autoturisme. In ( ţ i n u t a  de drum, sistemul de frÎnare,
(aproximativ 4 000), înglobînd În ea
c o n c e p ţ i a  s p e c i f i c ă  Citroen, unde dinamicltatea autoturismului ş . a . ) ,  subansamblurile principale: plar'::':>ld
e x i s t ă  o t r a d i ţ i e  o r i g i n a l ă  În dome securitatea p a s i v ă  (habitac!u nede
niul p r o i e c t ă r i i - unor caroserii aero- ' formabil, garnisajul interior,
dinamice, se e s t i m e a z ă  c ă ,  pe an rie cu d e f o r m a ţ i e  c o n t r o l a t ă  caz
samblu, pentru definitivarea unei ca de coliziune, un anumit grad de
roserii gata de fabricat În serie, se confort ş . a . ) .  I a t ă ,  pe scurt, modul
c o n s u m ă  aproximativ un milion de de lucru, realizarea finisarea
ore de m u n c ă .  Beneficiind de un machetelor s c ă r i l e  1/5 1/8 ş i ,  în
serviciu special C.F.A.O (La Con final, la scara 1/1.
ception et Fabrication Assistees par "master model", formele
Ordinateur), caroseria autoturisme ... ,,' s-au relevat
" . . " " ' ~ " , . , . 

lo r OLTCIT a fost p r o i e c t a t ă  cu aju 3 D f

torul calculatorului (forma m o d e r n ă 

mnd i n f l u e n ţ a t ă  de curentul
nian al Ş c o l i i  " .... "',.. .... i
lo s Ange!es)
aerodinamic al Institutului aeronau
tic Saint-Cyr, Paris.
La elaborarea definitivarea C8 -
roseriei s-au avut 'în vedere u r m ă -
toarele: o b ţ i n e r e a  unei
transversale
b i l a n ţ u l  de !':ilinrrHMlIH

forma ! " , r " " ' i f . ; " i , ~ n t l 

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-04-1983 14/24
 8/2/2019
masticare, insonorizare, apret, strat
a n t i p r o i e c ţ i e  corpuri dure, aplicare
lac, vopsire s u p l i m e n t a r ă . 
P r o t e c ţ i a  a n t i c o r o s i v ă  a tablei este
r e a l i z a t ă  prin vopsire, stratul inter
mediar de ~ r u n d  fiind depus prin
e l e c t r o f ? r e ~ a  (de fapt, a n a f o r e z ă , 
carosena fIInd l e g a t ă  la anod la tre- .
cerea prin baia e l e c t r o l i t i c ă ;  În viitor
~ ~ t e  J ? 0 s ~ b i l ă 
baII. carosenet pentru acoperi
ţ I I 
s ~ h ! m b a r e a  p o l a r i t ă -
rea prin c a t a f o r e z ă ) . 
Zonele inferioare supuse intens
coroziunii sînt realizate din t a b l ă  de
o ţ e l ,  a c o p e r i t ă 
electrochimic
ţ a ţ ~  s ~ u  pe. ambele f e ţ e ,  sau prote
Jata pnn aplicarea unui strat de vop
sea de zinc.
Corpurile goale (cave) sînt prote .
jate suplimentar Împotriva fenome
nului de condens prin tectilizare
(stropi e cu un produs pe b a z ă  de
c e a r ă ,  care Î m p i e d i c ă  fenomenul de
" t r a n s p i r a ţ i e "  a chesonului). P ă r ţ i l e 
caroseriei expuse p r o i e c ţ i e i  de cor-
puri dure În timpul rulajului sint
protejate cu un grund special (cu
bune c a l i t ă ţ i  de a d e r e n ţ ă ,  elastici
tate p r o t e c ţ i e  impotriva coroziu
nii), depus prin pulverizare pe o
grpsime de 20 ţ . L m  (fig. 3).
In figura 3 s-au notat s u p r a f e ţ e l e 
care trebuie acoperite obligatoriu,
anume a) acoperire pe t o a t ă  î n ă l ţ i -
meamon!antului .ramei parbrizului;
b) acoperire pe Intreaga s u p r a f a ţ ă 
e . x t e r ! o a r ă  a table.i de p r o t e c ţ i e  infe
noara; c) acoperire z o n a l ă ,  10 mm
minimum; d) acoperire
30 mm minimum. ' Parbrizul este realizat din geam
Î m b i n ă r i l e  de table, precum alte
zone unde se pot produce scurgeri
de a p ă  sau de candens sînt prote
jate cu masticuri, uscate la cuptor,
pentru a avea o b u n ă  a d e r e n ţ ă  la ta
b l ă  (fig. 4), În care: 1) tablier su
port osie f a ţ ă ;  2) a r i p ă  f a t ă ,  tablier
EHNIUM 4/1983
http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-04-1983
Tehnium 04 1983
p l ~ n ş e u ~ c e n ! r a l ;  3) inel spate; 4) pa
saJ roata f a ţ a ,  p l a n ş e u  central se
m ~ t a ! > l i e r ; 5 )  pasaj r o a t ă  spate; 6)
aripa spate; 7, 8) tablier, z o n ă  habi
taclu; 9) p r o t e c ţ i e  p l a n ş e u  caroserie.
O p ţ i o n a l ,  la autoturismul OLT-
CIT-Club se poate face o vopsire de
aspect (culoare n e a g r ă ) ,  suplimen
t a r ă ,  cu zinc (grosime strat = 10 ...
30 ţ . L m ) . . c a r ~  are t o t o d a t ă  rol de
protectie a n t i c o r o s i v ă 
Pentru a limita zgomotul provenit
b
!a rula.rea. autoturismului a v i b r a ţ i -
Ilor, diferite elemente ale caroseriei r-s--
s!nt insonorizate cuplastisol (mate
pe o nal . : s p e c i ~ 1  pe b a z ă  de PVC), care,
t
dirijat c ă t r e  un " s c h i m b ă t o r  de c ă l -
dupa aplicare, este fixat la o anu trece printr-o
d u r ă "  a l ~ i n ~ t a l a ţ i ~ i ,  ~ I 
m l t ă  t e m p e r a t u r ă  În cuptor.
ventilarea aerului -În conducta din tabla " s p a l ă "  o parte
In a c e l a ş i  scop, În interiorul caro Î n c ă l z i r e a 
din conductele de evacuare. La i e ş i -
s e r i ~ i .  izolarea f o n i c ă  t e r m i c ă  a i n t e ~ i o r u l  h ~ b i t a c l u l u i  sînt realizate rea din s c h i m b ă t o r u l  de c ă l d u r ă ,  ae
t a b h ~ r u l u t .  este r e a l i z a t ă  cu p Î s l ă  claSIC, aJuto!ul unei i n s t a l a ţ i i  for- rul cald este dirijat În camera de ad
plastlsol, Iar pe podeaua caroseriei m a t ~  din. ur!!'atoarele e ă r ţ i  princi
pale. schlmbatorul de cald u r ă ,  con- misie a pulsorului apoi În reparti
În J?artea din spate se a p l i c ă  o in - torul de aer, comandat din interiorul
son<;>rIzare cu panouri covoare, ductele aer cald, Qrupui pulsor caroseriei autoturismului, reglin-
fabricate de asemenea din plastisol aer, prevazut. doua viteze (ca du-se astfel c o n d i ţ i i l e  de Î n c ă l z i r e 
preformat cu folie de PVC. mera de admlsle, ventilator clapete d u p ă  d o r i n ţ ă .  '
P r o t e c ţ i a  la ş o c u r i  de m i c ă  inten canale de l e g ă t u r ă ) ,  colectorul de
s i t a ţ e  ~ n "  p a r < 2 ă r ! , "  În special) este aer p r o a s p ă t ,  distribuitorul de aer,
realizata In f a ţ a  In spate prin bare colectoarele de Î n c ă l z i r e  dispoziti
p r o t e c ţ i . e  cu ~ t r u c t u r ă  c o m p u s ă  vele dirijare, organe'le de co-
dln_ b ~ n d a J  ~ I a s t l c  ( m a s ă  p l a s t i c ă  ":landa dot!lte cu cabluri. Aerul folo
f a ţ a  ~ a ~ c l u c  spate) element Sit pentru Incalzire este un amestec
metalic. r ~ g l ~ .  Zonele. de c o l ţ u r i  ale format, pe de o parte, din aer cald
caroserlel Sint protejate prin piese provenit din circuitul de r ă c i r e  ai
pe m a s ă  p l a s t i c ă  prinse cu ş u r u b u r i  ~ o t o r u l . u i ,  care, luat din f a ţ a  autotu
de ~ t r u c t u r a  r i . g i d ă  a b ~ r e l o r  de pro n s ~ u I U l ,  t r a v e r s ~ a z ă  calandrul, fiind
tectie t e c ţ l a l a t e r a l a  este asigu a p o ~  refulat cu ajutorul ventilatorului
rata prin . .P r o baghete de plastic metali motorului În conductele de t a b l ă 
zate lipite de caroserie. ~ n d e  .. s p a I ă ~ '  cilindrii ş i .  chiulasele:
z o n a l ă 
Iar pe de ~ I t a  parte, din aer p r o a s p ă t 
stratif!cat (grosime 5,5 mm), ceea p r e l u ~ t  pr!n priza . ~ i n a m i c ă  din f a ţ a 
ce aSigura t r a n s p a r e n ţ ă  chiar În caz p!irbrizAulul pUf/ficat prin expan
s p ~ ! r Q e r e ,  r e ~ t u l ~  d e geamuri fiind siune In colectorul de aer.
din sticla secunzata cu grosimea de ~ ~ r u l ,  t r e c ! ~ d  peste chiulase
a n p l o ~ r e l e  CIlindrilor (care au su
4 mm.
Blocurile optice f a ţ ă  spate sînt p ~ a f ~ ţ ~  mare de schimb), este reÎn
incorporate În caroserie. calzlt In continuare, Înainte de a fi
15/24
8/2/2019 Tehnium 04 1983

16
http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-04-1983
TEHNUJM 4/1983
16/24
 - - - - - - - ~ - " - ~ - - - - - - - - - -

8/2/2019 Tehnium 04 1983

de fotografiat, la o dis
c o r e s p u n z ă t o a r e  diafragmei 22

UTILlzaRBa DOZBI
o sensibilitate de 20 DIN).Pentru
p r o b ă  montajul se aduce În stare
f u n c ţ i o n a r e  n o r m a l ă ~  Se fac cîteva ci
d u p ă  care se r e g l e a z ă  P1
imediat d u p ă  iluminare acul
fie la valoarea m a x i m ă . 

moo [ID m0 rn rn
a c ţ i o n ă r i  se aduce instrumentul pe
l ă s î n d u - s e  cîteva secunde p a u z ă .  Nu
se v e r i f i c ă  ( ş i  se r e g l e a z ă  d a c ă  este
f i e c ă r e i  a c ţ i o n ă r i . 
- Se r e g l e a z ă  astfel
ÎnCÎt la a c ţ l o 
P4
K2 se ob
m i c r o i n t r e r u p ă t o r u l u i 
o i n d i c a ţ i e  pe instrument. Se
m a x i m ă 
bateriile de alimentare ( s ă  nu fie Fi z . GHEORGHE SALUTA
Deoarece cu e x c e p ţ i a  p o t e n ţ i o m e t r u i u i  vor a ş e z a  f a ţ ă  În f a ţ ă ,  apoi se apropie dis
celelalte , p o t e n ţ i o m e t r e  nu mai trebuie curile la 35, 45 sau 60 mm - d u p ă  ! ă ţ i -
cursoarele lor bloca, So- filmului - se rotesc În sens invers
o p t i m ă  c o n s t ă  În unor re- de la demontare (deci le " î n ş u r u -
semireglabile,
Ultima o p e r a ţ i " ,  este
slsternul de
p o t e n ţ i O f r ! \ - ? F ' u i u i  , se
!ampii fulger f a ţ i : \  de
(flashmetrul)
loc. D i s , a n ţ E " ; l e 

sau a
de s p ă l a r e 
corpului.
Procesul prelucrare se e f e c t u e a z ă 
conform r e c o m a n d ă r i l o r  p r o d u c ă t o r u ! u i 
setului de chimicale. S p ă I ă r i l e  sînt mai
eficiente d a c ă  folosim un furtun (cum
indicat mai sus) d a c ă  la intervale
2-3 minute golim complet
o umplem imediat din nou,
l o s e ş t e  amestec de a p ă  c a l d ă 
r e ţ e a ,  mare a t e n ţ i e  la v a r i a ţ i i l e  de
ce pot a p ă r e a  În timp! Ele m o d i f i c ă  tem
peratura apei de s p ă l a r e  atrag riscul
r e t i c u i ă r i i  emuisiei.
Iluminarea se face s c o ţ " i n d  de pe ax pe
rechile de . discuri cu film introducÎn
du-le Într-un vas cu a p ă  la temperatura
apei de s p ă l a r e  (fig. 6). Este preferabil un
vas cu interiorul alb, deci reflectant. Dis
t a n ţ a  intre bec p e l i c u l ă  se va micsora
de aproximativ d o u ă  ori f a ţ ă  de recoman
d ă r i l e  din prospectul setului de chimicale,
d a c ă  acestea sînt date pentru expunere
d i r e c t ă ,  În aer, a filmului. Cauza o consti
tuie iluminarea foarte l a t e r a l ă  a emuisiei
În cazul nostru. În timpul i i u m i n ă r i i ,  becul
se În cerc deasupra vasului, iar
la intervalului de timp reco-
discurile pe part"8 cea
o p e r a ţ i u n i  au ca scop asi
expuneri uniforme la iu-

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-04-1983 17/24
8/2/2019 Tehnium 04 1983

1-20 8 2 7

,
IUlllfUICIIOIAl
I n g . C . RA M B U
®®®

E l e c t r o n i ş t i i  amatori care p o s e d ă  sarea de s c u r t ă  d u r a t ă  a butonului

un aparat de m ă s u r ă  de tip T 20 pot K, se m ă s o a r ă  amplificarea În cu -
construi În s p a ţ i u l  disponibil din cu  lc
tia acestuia atît un tranzistormetru rent, f3 = Id ' cu valorile maxime
simplu, cît un voltmetru sau mili ..

voltmetru electronic de c.c. cu im de 300, 150, respectiv 60. În toate

p e d a n t ă  foarte mare de intrare. Tre p o z i ţ i i l e  1 - 5 ale comutatorului S,
buie m e n ţ i o n a t  faptul aceste in citirea se face pe scara l i n i a r ă  a
strumente nu m o d i f i c ă  f u n c ţ i a  ini aparatului, 0 - 3 0 . Valorile indicate
ţ i a l ă  a aparatului de AVO-metru de instrument sînt orientative, dar
c ă ~  se folosesc cordoanele originale. v e r i f i c ă r i l e  celor d o u ă  date ale tran
In figura 1 este a r ă t a t  modul de zistoarelor sînt deosebit de impor (6,7)
amplasare a unor piese suplimen tante În practica electronistului ( B E
tare, astfel încît T 20 c u p r i n d ă  În amator, atît pent ru îm pe reche rea , fi f5
cutia sa un voltmetru electronic cît pentru sortarea tranzistoare-
lor. . JLK
un tranzistormetru simplu. Descriem
mai jos aceste piese.
1. Comutator (8 3, fig. 2) cu 2 x 5
B. Voltmetrul electronic c.c. cu ...- __ ___ ----IY r -
p o z i ţ i i  pe un plan. Acest comutator
i m p e d a n ţ ă  foarte mare la intrare
'(aproximativ 15 MflN) are schema . 1 S 3 ~ 
se e x e c u t ă  de amator folosind spa de principiu din figura 3. S-au utili o
ţ i u l  ş i  butonul
pe p o z i ţ i a  ohmmetru. de reglaj al zeroului zat d o u ă  tranzistoare cu siliciu, ac 450 91
172, în montaj Darlington, s o l u ţ i e  ce K.o K.n
2. B u c ş ă  de a l a m ă ,  inteior 0 3
f a v o r i z e a z ă  r e z i s t e n ţ a  de intrare de
mm, ce constituie noua b o r n ă  "co ordinul magaohmilor. Un mare
mun". lM.n
3. Comutator de game schemei
pentru scoaterea din schema scara este
n a l ă  a baterie;
face direct pe
m ă s u r ă  (microampermetru de 85
p.A); vezi figura 2 (8,). Punerea la "zero" a voltme trului

pentru
4. Comutator de game necesar
m ă s u r a r e a  tranzistoarelor
electronic se face din p o t e n ţ i o m e . -
trul comun de 1 kH, d u p ă  ce În prea
labil au fost scurtcircwtate bornele
V,eL
Inliare
3
. PNP sau NPN. Acest comutator in
v e r s e a z ă  bateriei locale
p o l a r i t ă ţ i l e 
de intrare. lSMn.
(3R12) microampermetrului (3 2 , Un alt avantaj al schemei
fig. 2). este etalona ea deosebit
5. Buton m i n i a t u r ă  K (fig. 2) con ce se e x e c u t ă  cu ajutorul
struit de amator. metrului H ) de 150 kn. r l P n : : l r p . r ~ p . 
6, 7. B u c ş e  mici (8 pentru b u c ă ţ i )  scara este l i n i a r ă ,  etalonarea se
introducerea terminaleior tranzistoa poate efectua cu orice fei de s u r s ă 
relor de m ă s u r a t ,  inclusiv de putere. de tensiune c o n t i n u ă  de la 1,5 la 30
c ă t r e  V, a d i c ă  putind avea u r m ă t o a r e l e 
rezerve
8e construiesc
metalicedede pix. amator din s c ă r i  de m ă s u r ă :  0 - 3 V, 0-'"6 V,

8. Borna o r i g i n a l ă  x 1 000 ce con

stituie ,,+"-ul voltmetrului electronic
0-9
Trebuie
V, 0 - 1 2 V, 0 - 1 5 V,
m e n ţ i o n a t  c ă 
0-30
amatorii in
V. cuRATIREA
(fig. 3).
9. Borna ,, " a voltmetrului elec
t e r e s a ţ i  construi,
pot
a c e l e i a ş i  scheme din
cu ajutorul
3, un
SiUP A'FETELOR
tronic. milivoltmetru cu mare la
10, 150 kH,
t u r ă 
11
Chimist DA N SERACU

D E C A P A N Ţ R 

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-04-1983 18/24
 8/2/2019 Tehnium 04 1983
far

D e ş i  nu este indicat, t o t u ş i  de
se
complet independente
AUL HRISTEA
u
nu vom,
mai fi o b l i g a ţ i  ca În s i t u a ţ i a  n e p l ă 
p u ş i  În de a lua parte Ja
s i t u a ţ i a  c u t ă , dar p o s i b i l ă ,  cînd faza m i c ă 
În c o n d i ţ i i  de. noapte. In din far se arde nu avem bec de
c o n d i ţ i i ,  primordial este schimb, orbim pe cei care vin din
fii bine v ă z u t  de c ă t r e  cei f a ţ ă  pentru a putea fi v ă z u ţ i  de c ă t r e 
parteneri, or, tocmai primul de cei care vin din spate, cheltuiala
p u ţ i n  s a t i s f ă c u t  de este m i n i m ă . 
motoretele echipate cu mag Exploatarea motoretei personale
ulti În noul mod de iluminare a dat de
25 W/ 6V cu p l i n ă  s a t i s f a c ţ i e . 
Pentru posesorii de motorete care
eventual doresc s ă  f a c ă  a c e a s t ă  mo
de lipsa unei bune a l i m e n t ă r i ,  dificare voi a r ă t a  În continuare pe
se traduce printr-o s l a b ă  scurt cum trebuie procedat.
n o r m a f ă  Astfel d u p ă  demonta rea magne
se aprinde toul ui de pe m o t o r e t ă  vom observa
care În condi
f r î n ă ,  s o l u ţ i e  cinci bobine dispuse În stea pe mie
reale nu poate fi permanent uti zul de tole. Notînd, ca În s c h i ţ ă ,  or
din motive lesne de Î n ţ e l e s .  dinea bobinelor În sensul acelor de
Personal am rezolvat problema ceasornic, prima b o b i n ă  este cea
la rebobinarea magnetou d e s t i n a t ă  aprinderii va r ă m î n e  ne n e a z ă  În a c e l a ş i  sens cu cîte 60 circuite apoi m o n t ă m  magnetoul
s-a materializat prin po m o d i f i c a t ă .  spire cu s î r m ă  CuEm 0 1,2 mm. la loc pe m o t o r e t ă .  E f e c t u ă m  regla
Se desfac l e g ă t u r i l e  originale Pentru bobinele 3 5 se va bobina [ea avansului conform c ă r ţ i i  tehnice.
12 f V,a ţ ă deci
d u b l ă   de de ceao i putere
n i ţ i a l ă .  prin dezdoirea
extrage bobineletolelor
de pedemiez fixare se
vom
va cu
l î n g ă  s p i r ă ;  ÎnÎncaz contrar,
a t e n ţ i e ,  a c e l a ş i 
sens, s p i r ă 
r i s c ă m  . Inlocuim
din apoi becul din far cu
c o m e r ţ  40/45 W-12 V
unul
m o n t ă m 
Intrucit bobinajul original a s i g u r ă  elimina bobinajul i n i ţ i a l .  Vom pro nu mai "intre" n u m ă r u l  de spire ne Î n t r e r u p ă t o r u l  suplimentar pentru
l ă m p i i  de p o z i ţ i e  a ce ceda apoi la rebobinare d u p ă  u r m ă - cesar. circuitul l ă m p i i  de p o z i ţ i e  de ilu
toarele date: - Se m o n t e a z ă  bobinele la loc În or  minare - nu n e a p ă r a t  În interiorul
d u p ă  rebobi - bobina 2, bobina 4 - se rebo dinea i n d i c a t ă ,  f ă r ă  a mai monta farului, <tJ În orice loc de pe moto
montarea unui
n e c e s a r ă  b i n e a z ă  cu cîte 4 5 - 5 0 spire cu î n s ă  spira În scurtcircuit de pe r e t ă  unde fie comod de utilizat.
suplimentar, deci o s î r m ă  de bobinaj 0 ,6 - 0 ,8 mm b o b i n ă  se fac noile l e g ă t u r i  con Cu a c e a s t ă  o p e r a ţ i e  motoreta este
În plus. Ţ i n î n d  cont Î n s ă  CuEm; form liniei punctate de pe s c h i ţ ă .  gata de drum.
astfel cele d o u ă  circuite devin - bobina 3, bobina 5 - se bobi- V e r i f i c ă m  s ă  nu existe cumva scurt-

ing. ' p " f i j : R U \ . ~ ~  CURELEA

2
Simplu precis, sistemul pre cuiele .(7) fixate În marginea,
p l a n ş e t e i .  Pe r i g l ă  po t
zentat În figura
sarea riglei 1 a s i g u r ă  depla
(2) paralel cu ea în·· ber echerele (4). culisa li 
s ă ş i  pe t o a t ă  s u p r a f a ţ a  p l a n ş e t e i  P l a n ş e t a ,  rigla, echerele,
(1). Aceasta se r e a l i z e a z ă  prin sfoara cuiele se p r o c u r ă  din 3
intermediul a d o u ă  role (3), fi c o m e r ţ . 
xate pe r i g l ă ,  prin ale c ă r o r  ca- Se va c o n f e c ţ i o n a  numai an 4
nale sint petrecute d o u ă  sfori samblul roia (3), ale c ă r u i 
rezistente neelastice, ca componente sînt 5
2. Sforile sînt legate figurile de detalii. 6
cît de posibil
7

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-04-1983 19/24
8/2/2019 Tehnium 04 1983

scrise (cazul K). Din acest moment,

procesul se va repeta, transferînd În
memoria serie rezultatele binare ale
c o m p a r ă r i i  cu semnalul de la in
trare. Capacitatea memoriei folosite
este de 480 deci se
de

mQ)(.65 'S

n n n n n
Ins
C C C c 7493 A ~ 1 = - 2 . + - 0 4
< :::. < <
<!==v S' :J 3 '
-;- -: -
3' Bt - : - - ~ 
-T ---j - -r .
C
a -- " N lA . ) . ţ - - lr ; 9

14
: D - ~ " : " ; 
.
I nA R Oa -11; . ; . . . - 6 f
O
74'13
n
C
n
C
n
C
n
C
n
c.
Jioon
< :::. :::. < < 7437
3' :J :J S' ::5' L;/K
-;-

b --
---j-
-r
_" N W . ţ - - -+
lJ l

..... 0: : : : 0 'Olt-

...a- N o ;u ....... 1+12V

..... lA.) o;::::;; .......

-+- +- 0;0 .......

-...- U1 0::;0 ..... 6 3D

o-
..... 07:1
..... 05 7 4D

...- --.J 0;;.0 . . . . , H ţ - 3 2.D

4 - CP 0:::0 ........

47K

20
http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-04-1983
TEHNIUM 4/1983
20/24
 8/2/2019 Tehnium 04 1983

DENUMIREA DIAGONALA
TELEVIZORULUI ECRANULUI
ET I OL T 44 cm
OLT 44
SNAGOV 41 cm
SNAGOV 47 cm
Condll.lctia I n v e r s ă  din prima
SIRIUS
este de
de ia bornele
""",,.,..,1·;,,';; ca-

nea colectoruiui
o mare cantitate
D a c ă  î n s ă  jJ.s.
b l o c a t ă  prea devreme, se se
s i g u r ă  d a c ă  C!IJ'''jJl::l<:li

sarcina se poate evacua pe inerente, datorate

t o i e r a n ţ e l e 
persiei pieselor, respectiv d a c ă  tim
pul de blqcare este superior valorii
de 24jJ.s. In p r a c t i c ă ,  circuitul inte
grat TBA 950/2 c o m a n d ă  durata
b l o c ă r i i  la 26 ± 2jJ.s (24 .. 28jJ.s).
C712 Este de i m p o r t a n ţ ă  m a j o r ă  func
CIII/5 1- -, 8 ~ F + 
ţ i o n a r e a  n e s i m u l t a n ă  (în contratimp)
.a. O. a tranzistorului final cu tranzistorul
R716 I CIII/7 R117 ~ 5 0 1 / 
prefinal, a d i c ă ,  atunci CÎnd tranzisto-
L ~ ~ J  l00K.n.
rul BU205 este blocat , este esar
ca
Cîndtranzistorul
conduce BF45 BF45 in
D702 bobina primar lui
TV18-K70 de atac este .{f:{ripe
etajului este t ~ H l ~ t  "
BU205 are la 7 ~ m p e ( t ~ 1 i ţ ~ 
j o a s ă  a secun le i J J l ~ n ~ ~ 
"vede" o i m p ~  \ e ~ ' t e 
0703 este egal c U ţ ~ (  l 1 f e n ţ ă 
R713 BA157 foarte m i c ă  ~ t J i ~  b i ~ 1 : · e l î h i t o r . 
47K.n. Tranzistorul B § r J ~ " O ,  , Ş \ , î r ]  situ-
a ţ i e  de ~ C E R '  q > a ~ ă ,  ar\ fJj el
C710 blocat, BU205 \ , \ 1 e ~ e < i l "  \11 i ~ t ~ a r e  o
22nF i m p e d a n ţ ă  mât1eU d ţ G i  \q S ) , ' u a ţ i e 
a p r o p i a t ă  de l 1 C ~ Q , , , , _ q > r  ! m , ~ . p , " ' ' ' ' ' B U 2 0 5 
D70Lc U CER = .1 500 V. Iar e1'Cl=O' = 750 V,
este eVident a v a n t a j o a s ă  s i t u a ţ i a 
BA 157 UCER În timpul cursei inverse, cînd
U CE atinge valoarea de cca 1 kV.
,In ETAJ FINAL
H.
BF458 BALEIAJ
I'T701
G a r a n ţ i a  pentrLJ buna f u n c ţ o -
nare,a,,' televizoarelor cu pirCLI,te
i l j t e g . r a t ~  "este , g e 1 2 l u n i .

4/1983
http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-04-1983 21/24
8/2/2019 Tehnium 04 1983

gENEUTIlI
Cunoscutul sunet al gongului
poate fi produs pe cale. ~ I e c t r o -

UIIRIi
n i c ă .  Montajul are un multlvlbrator,
T, T2 , la care C, =40 J . . L ~ ,  _C 2 =
3J..LF. La intrarea Be se aplica un Construit cu elemente RC tran Alimentarea montajului se face
semnal AF. zistoare cu siliciu, acest montaj ge din tensiune de ± 18-25 V.
RADIOTECHNIKA, 10/1982 n e r e a z ă  semnale În gama 10 Diodele D1-D 9 sînt 1N914; tranzis
H z - lo o kHz, d u p ă  cum u r m e a z ă :  toarele T1, T2 , T3, T4 , T5• T6 • T7 sînt
+9V
3 X 8C107 10 Hz-100 Hz; 100 H z - l kHz; de tipul BC109, T1O, T'2 sînt 2N3963,
1k H z -l 0 kHz; 10 kHz-loo kHz. iar dioda 0814 se poate înlocui cu
Reglajul fin În fiecare g a m ă  este asi PL13.
gurat de p o t e n ţ i o m e t r u l  P1, dublu
pe ax, cu valoarea de 10 k fl. cu va RADIO TElEVIZIA ELECTRONICA,
r i a ţ i e  l o g a r i t m i c ă .  12/1982

Ki

cu

DAI: AI
pe sarcini
8 de c o m a n d ă 
TTL cînd ter-
1 la Caracteristi-
m a s ă . 
DAC 08 are f u n c ţ i a  de convertor cile de f u n c ţ i o n a r e  sînt neschimbate
digital analog cu timpul de stabilire cînd tensiunile de alimentare v a r i a z ă 
deConvertorul
10 ns. are i e ş i r i  de curent Între ± 4,5-18 V.
(3 - Buletin I.P.R.S.

MSB LSB
SI B2 B3 B4 85 B6 B7 BS

+Vref Rref

~ 1 0 . 0 0 0 V  5,OOOk Ea

16 13 Eo
VIILT
1
Ia

M ă s u r ă t o r i l e  se face În curent
continuu sa u alternativ
de valori sînt 300 m V- 1
Ifs=(255/256) ( V r ef /R r ef ) V-30 V-100
rea reoimlJlui de furlction,are COMMUNJCATION. 311979
prin comLlta1to riu !

4/1983

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-04-1983 22/24
 8/2/2019 Tehnium 04 1983

TIP leCA) P101(W) VCE()(V) Rn UmA) FI (MHz) CAPSUlA

2N4031 7 40 50-260 150 TO - 5

2N4036 65 40-140
2N4314 50-250
2N5324

+Vcc {S ... 15V)

n o a ş t e ,  un
7 11,0
---16 E
5 Re
__ -- l 84 5 9 1--_-4

WnF

se dimensio-

R1 + R2
Vcc O,SV > 0,67

._ 7
::; ţ l E 

555
--.r-u-
--6 4
1e ş i r e  '---....,..._---1

(URMARE DI N PAG. 13) . I 10nF 5

1102.28

186

1d ZJ2

J,c/"""pr!jl,,
,".ti'" "ImN'

-..?
~ . . 
1 ••

. ~ + - - e = § { -
30

/22.2 ..

/' teoltif"'lfI •• -. " I "- ' •_

G80
_ .... -,-_---.;-_-. -_-o _-,-.-_-_-.-_-o"""-:I::.:...- _ 0/ &. " " J I I " ~ N "  4ntll? . ' -G o :)

"'1$ !
T EHNIUM 4/1983 23
http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-04-1983 23/24
8/2/2019 Tehnium 04 1983

tice de pe b a n d ă  se d a t o r e a z ă  de  feritei folosite.

p l a s ă r i i  mecanice a capului magne MARIN FLORIAN - Giurgiu
tic sau d e p l a s ă r i i  din ghidaje chiar a O r g ă  de lumini am publicat. La
benzii magnetice. magnetofon a v e ţ i  un contact imper
NICOlAESCU OVIDIU - B u z ă u  fect la un condensator de filtraj.
La a m p l i f i c a t o r u l de 10 W SÎRA EMANUEL - B u c u r e ş t i 
(I.P.R.S.) nu trebuie s ă - j  s c h i m b a ţ i  Defectul este mai complex, im
p o t e n ţ i o m e t r u i ,  ci trebuie s ă - i  ata pune m ă s u r ă t o r i  d e t e r m i n ă r i ; 
ş a ţ i  un preampiificator ca u t i l i z a ţ i  a p e l a ţ i  la un coleg de la facultatea
semnalul de la microfon. de sau la o c o o p e r a t i v ă . 
e l e c t r o n i c ă 
Nu d e ţ i n e m  date suplimentare la N I C O A R Ă  SilViU - judetul Bra
articolele publica.te in alte reviste. ş o v 
PETRESCU EUGEN - Drobe P u t e ţ i  folosi tolele p u ţ i n  ruginite
ta-Turnu Severin ţ i n u t e  p u ţ i n  În petrol, apoi ş t e r s e 
Condensatoarele la care r e f e r i ţ i  bine. Dioda F 401 poate fi f o l o s i t ă  la
au capacitatea c u p r i n s ă  intre 10 20 V. Calculul transformatoarelor a
40 pF. fost publicat În pag. 4 - 5 .
Bobinele di n circuitele FI-455 kHz C Ă R E A N  DORIN - Clu j-Na po ca
au aproximativ 70 de spire. Tiristoarele nu n e c e s i t ă  punte re
în general, în aparate de m ă s u r ă  dresoare. Ca f u n c ţ i o n e z e  bine,
se m o n t e a z ă  piese cu t o l e r a n ţ ă  sub l ă s a ţ i  magnetofonul a ş a  cum este;
1%. Totdeauna AF) o orice " î m b u n ă t ă ţ i r e "  poate duce la
cu un aparat scoaterea sa di n f u n c ţ i u n e . 
Ţ A P U  EUGEN - B o t o ş a n i 
!a care r e f e r i ţ i  nu A u d i ţ i a  s l a b ă  poate proveni din
ADRIAN - Rm. Vilcea , n r · ţ , , . . , n a , , . . , . , , ,  cu 3V. uzarea bateriilor, din deteriorarea
de la microfon este T EO DO R - Co rabi a condensator electrolitic de
acesta este d u p ă  cele relatate sau schimbarea p o l a r i z ă r i i 
preciza defectul AF.
l a ş i 

ceavs
Nu ş t i m  ce poate piesa d e s c r i s ă 
de dv. poate
lAVRIG

la care
tere m o d e s t ă  la
poate fi înlocuit Valorile , . . . r . n r l ' : l n " " , t , n < > . ' o l f ~ " 

in ca -
mC>0I1'IC8tfi corectorul de
11r. 7/1982,
MARTIN despre televizoare apar me
Semnal de la televizor reu În c o l e c ţ i a  "RadIO TV"; depinde
magnetofon se preia ce intereseaza.
discriminatoru!ui, Tubul EL 180 se g ă s e ş t e  În co -
LECA AlEX.
TASIE OOREl
Nu o v,"\o ,';rn o n '!< :> schema.
f ă r a  televizor v e r i f i c a ţ i  ten
DEDIU siunea de alimentare tuburile,
I n t e r f e r e n ţ a  între canalele

PESCARU STEUAN -
F u n c ţ i o n a r e a  c o r e c t ă 
pe un canaJ, În sensul frec-
I n " U " ' I I " ' ~ U ' O  sînt atenuate,

este d e t e r m i n a t ă  nu de tranzis
torul , c i de uzarea capului
universal (pe canalele
106NU70 Do t fi
..... '''HV<'' . .,'v
Înlocuite BC109 este 'reco
mandabil ca fie selectate
pentru mic.
la se monta
d o u ă  diode N4001 se vor ve-
rifica cele d o u ă  condensatoare
de eventual se poate
condensatar În plus.
va trebui fi e
.r.:" " u n " ,n y " " p de co -

1I""1.,I'"'BT"""'Ii.'I.U DI N S T R A . ~ 

R e d a c t o r - ş e f :  log& IOAN Al BESCU HA A D R E s S , : g J _ : e B ~ 

adj.:GHEORGHE BADEA
R e d a c t o r - ş e f  I l E X ~ M  _ DEPARTA-
Secretar responsabil de redactie: ing. IliE M I H Ă E S C U  MENTUL EXPORT-IM-
Redactor responsabil de n u m ă , :  ALEXANDRU MARCUlESCU PORT P R E P.O.BOX
S Ă . 

I Administra,ia
_______Editura
_'_e_z_e_"_ta_'_e_a_a_ri
Scinteia
_ fiil.DEI 442121
I !I =
B U C U R E Ş T I  \STR. t3 DE·
CEMBRIE
__ _A_T__E_S_C_U _____________________________________16__ _l_1_'_T
TipUUl
NR.
_ l.
L_E_X __ _1_22_6_' _ _
executat la

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-04-1983 24/24