Sunteți pe pagina 1din 24

REVI8Tl'LUNARA EDITATADEC.C.ALU.T~C. t A"NULXIX - NR.

226 9/89
CONSTRU'CTII 'PEN'TRU AMATORI

SUMAR

~UCRAREA PRACTICĂ
DE BACALAUREAT............... pag.
D{s.pQzitive.lectronic de
protecţie

INITIERE·iN
RAD'OI;LECrRQf',ItC'-.: ..... ~ .... pag. 4-5
pin nou despre puntea R
Voltrrwtru electronic
A.S.O.

CQ.. yO ........................... ;pag. 6-7


Sintetizor .defrecvenţă
AUTOMAtiZĂRI>... ..... . ... pag. 8...,..9
Releu de timp' program abil
~BORATOR .................. pag. 10-11
Sonerie electronică

TV-DX .;.... .... .. ... . . . . . . ... pag. 12.;...13


Recepţia în banda SHF

INFORMATICĂ ............ , .... pag. 14-15


Interfaţă serială V24 pentru
calcul.atorul HC-a5
Calculatorul electronic
între două generaţii
CONCURSUL "CIRCULAŢIA '89"" pag. 16
ATELIER .. ,.. .... . .... : ..... pag. 17
Van.tiI ator
CITITORII RECOMANDĂ ...... .
Generator. de zgomot
Interfon duplex ....
Economizor de.combustibil
I

FOtOTEHNICĂ ............. , .. pag. 20-21


.Riglăde 'dtl ClJ 1 pentru
color
REV.STAREVISTElOR .......... pag. ,22
6/12 V
DISP'OZITIV ELECTRONIC
Autorn atpentn.:lscară
24/7 MHz' . DE'} PROTECTIE li
PUS(ICIT~TE:~:i.h.t,'......... :pag. 23
Cartea ptin pcştţţ .• '

SERVICE,,' .•.• ,'.• ;.,',; "."',' ..


Mag netofqnul,JUPITER
1201 .., . (CITIŢI ÎN PAG. 2-3)
Student CORNELIU C. TOCAN, YOBCHF,
cercet. şt. CORNELIU TOCAN, YOSCEH, h!u,i
Autentic certificat al creativităţii neadecvate (intenţionată sau Întîm-
tehnice, lucrarea de diplomă, ală­ plătoare) poate pune În pericol se-
turi de examenul de bacalaureat, curitatea lucrătorilor sau a utilaje-
încununează munca absoiventului
de liceu, reprezentînd proba de ma- tuturor cerinţelor,
turitate tehnică materializată printr-o cum ar fi protecţia lucrătorilor, utÎ-
lucrare practică, aplicativă, menită tajetor şi motoarelor, diminuarea
să contribuie la formarea sa ca vii- consumurilor de energie şi mate-
tor specialist. riale (sîrmă soluţii impreg-
O astfel de realizare, ca urmare a nare etc.), timpiior de
integrării învăţămintului cu cerce- staţionare a utilajelor şi a cheltuieli-
tarea şi producţia, destinată auto- lor suplimentare de manoperă, a
dotării cu mijloace moderne a labo- fost conceput, realizat şi omologat
ratoarelor, a atelierelor-şcoală sau dispozitivul electronic de protecţie
a cercurilor de specialitate, poate fi mai jos prezentat, adaptabil la orice
implementată şi În economia naţio­ motor electric de c.c. sau c.a.
nală, realizînd economii de mate- Dispozitivul electronic de protec-
riale şi materii prime, energie şi ţie (fig. 1) este alcătuit din următoa­
combustibili, sporirea productivită­ rele blocuri:
ţii şi a protecţiei muncii, creşterea - blocul de alimentare (fig. 2), re-
fiabilităţii, reducerea cheltuielilor şi prezentînd un montaj clasic de re-
chjar a importului. dresor care asigură alimentarea
In lucrare se prezintă construc- montajului de la reţeaua electrică
ţia, principiul de funcţionare şi per- (220 V/50 cu tensiuni diferen-
formanţele unui dispozitiv electro- ţialede ±15 semnalizate cu aju-
nic de protecţie, precum şi un torul a două
exemplu de utilizare a acestuia. - traductorul
Orice intreprindere, atelier-şcoală un transformator de
sau de intreţinere au În dotare ma- urmăreşte variaţia de curent
şini-unelte speciale etc., acţionate cultul supravegheat, avînd primarul
cu ajutorul motoarelor electrice, ce realizat din 1 -;- 5 din conduc-
pot funcţiona În regim normal, spe- torul care
cial, sau În condiţii grele de lucru. electric trifazat sau un
Protecţia la suprasarcină a acestor electronic tnfazat / monofazat, pen-
motoare este realizată cu relee ter- tru acţionarea unui moto~ electric
mice, el~ctromagnetice, maximale de C.C., respectiv firul care alimen-
de curent, care au timpi relativ mari tează mcrntajul cu motoraş de c.c.
de comutare (cca 2 min.). De cele prezentat În aplicaţia de faţă;
mai multe ori acţionarea Întîrziată - blocul comparator, realizat cu
sau existenţa unor factori care de- un circuit integrat monolitic ope-
termină suprasolicitarea motorului raţional, montat ca amplificator În
conduc la supra încălzirea, degra- buclă deschisă, cu rol de compara-
darea sau distrugerea acestuia (ar- tor; acest bloc compară o tensiune
derea bobinajuiui). De asemenea, de referinţă prestabilită din poten-
folosirea unor regimuri de lucru ţiometrul P2 cu o tensiune furnizată

'.- U rv

r -r~A~IN~ --l
!
I
I
BLOC BLOC BLOC
MEMORIE FINAL
I
COMP,f\RATOR R4
I
1
, I
__ J
L

P2 Mi SARCINĂ

R
de traductorul ca urmare a V8- sau frecvenţa acestuia, pentru dife-
+. de curent circuitul de pro- rite niveluri de protecţie reglabile,
PLl prestabilite.
47~F - blocul memorie, realizat cu un Să considerăm montajul (fig. 4)
25 tranzistor Tz cu contact de in care dispozitivul este· folosit la
cu aju- protejarea motoraşului de c.c. Ia di-
torul R (roşu); ferite suprasarcini. Pentru inceput
- blocul final de comandă se fixează din potenţiometrul P2 ni-
PL statică, realizat cu velul minim de referinţă (rotindu-I
+ 47~lF acţiona În c.c. spre stinga), care asigură În acest
25 sau C.S. rezistivă sau in- fel funcţionarea În gol a motoraşu­
ductivă. lui, respectiv funcţionarea În sar-
Schema electronică (fig. 3) are la cină cu protecţie. Se alimenteaza
* bază controlul continuu· al
de curent din circuitul de
şi dispozitivul electronic
butonul 81, situaţie sem-
independent de valoarea prin aprinderea lămpii verzÎ

TEHNIUM 9/1989
LV, a LED-urilor galbene, a lampii
roşii L8, respectiv a LED-ului R
(roşu). motoraşul blocîndu-se ca
urmare a protejării acestuia În mo-
mentul pornirii, cînd curentul ia va-
lori apreciabile, pînă la 3 -+- 5 Inom. Se
Se apasă pe butonul 82, urmărin­
du-se pe instrument valoarea cu-
rentului consumat, stingerea lămpii
roşii LR şi a LED-ului R. Dacă nive-
lul minim de referinţă este mai mare
decit curentul de mers În gol al mo-
toraşului, acesta se va roti şi după
eliberarea butonului 82. Se prescrie
din potenţiometrul P2 valoarea do- ~e(hiv~50
rită pentru protejare; după care se 1((0- 4pA
Încarcă motoraşul (se frînează). Se
observă că la atingerea nivelului
prestabilit dispozitivul intrerupe ali-
mentarea motoraşului, situaţie sem-
nalizată prin aprinderea lămpii roşii
LR şi a LED-ului R.
Tensiunea pozitivă de referinţă
(reglabilă din P2) aplicată la intra-
rea inversoare (-) a C.I., fiind mai
mare decit tensiunea măsurată de
traductorul TR aplicată la intrarea
neinversoare (+), va forta ieşirea
acestuia să aibă valoarea negativă,
implicînd blocarea tranzistorului Tz
(blocarea LED R prin aplicarea ten-
siunii negative pe anodul său, res-
pectiv blocarea tranzistorului prin
legarea bazei prin rezistorul R3 la
R*
masă potenţialul emitorului). ~------------1c=J~--------'----~
Joncţiunea C-E colector-emitor a

suprasarcina se menţine, după eli- stabilite din P2. Dispozitivul electro-


berarea butonului 82 are loc o nouă nic de protecţie poate fi folosit pen-
protejare. După Înlăturarea cauze- tru mt'>toare cu puteri cuprinse intre
lor ce au produs suprasarcina, la o 0,05 şi avînd tnom cuprins
nouă acţionare a butonului 82 mo- intre 0,4
Sa
toraşÎJI porneşte, funcţionînd in re- electronic se carac-
gim normal pînă la ivirea unor noi terizează prin construc-
situaţii care să necesite protejarea tivă, mare şi fiabilitate
(conform graficului din figura 8). ridicată. Preţul este redus, dispozi-
Etalonarea dispozitivului este re- tivul fiind realizat numai cu compo-
lativ simplă. Se realizează montajul nente electronice active şi pasive
propus pentru protejare. Se În- permite o
făşoară În primarul traductorului comoditate în de-
TR numărul de spire necesar comanda sar-
nerii unei tensiuni de cea 7,5 V sau inductive se
bornele secundarului. Se reglează În c.c. sau c.a.; folosind
potenţiometrul P2 În poziţie me- comutatia statică, el realizează
... I
diană, iar din semiregiabilul P1 se
ajustează pragul pentru. care se
de comutare foarte mici.
comanda sarcinilor de pu-
! obţine blocarea (protejarea) mon- tere mai mare se poate folosi una
I
...L. tajului, stare semnalizată prin din schemele indicate, blocul final
BO 139 2N 3055 aprindere.a lămpii LR şi a LED-ului . fiind realizat cu tranzistoare În co-
R. Din acest moment dispozitivul nexiune Darlington, tranzistor com-
este etalonat, fiind apt de a proteja pus dublet sau triplet (figurile 5 -+- 7).
circuitul pentru diferite valori pre- (CONTINUARE iN NR. VIITOR)

tranzistorului blocat prezintă o im-


pedantă foarte mare, astfel incît
tensiunea aplicată atît intrării inver-

I soare a C.I., cît şi porţii tiristorului


Ty, prin intermediul divizorului
B1-P2-R2, rămîne neschimbată.
In acest caz tiristorul este amorsat,
Sa
releul,R cuplat şi motoraşul M ali-
mentat r (prin inchiderea contactului
ND al releului RL situaţie semnali-
zată de lampa LR şi LED R stinse.
În momentul În care În circuitul
de protejat apare o su'prasarcină, la
intrarea neinversoare (+) a C.1.
apare o tensiune mai mare decît cea
de referinţă de la intrarea inver-
soare (-), forţînd astfel ieşirea int~­
gratului să aibă valoare pozitivă. In
acest caz LED R·se aprinde, tranzis-
torul Tz saturîndu-se; joncţiunea
colector-emitor va prezenta o im- i
pedantă foarte mică, schimbînd ast-
fel raportul divizorului R1-P2-R;2. J...
Prin urmare, tiristorul. se blochează, 2N3055 T'
releul R cade, întrerupînd alimenta- I
rea motoraşului prin deschiderea I
contactului ND, "~ituaţie semnali-
zată de lampa LA şi LED R aprinse. I
Totodată se realizează un artificiu
prin care se automenţine starea de 2)( 1N 414e,
blocare, prin coborîrea nivelului
tensiunii de referinţă sub valoarea
nivelului măsurat În regim de mers
în gol. Pentru revenirea în starea de
funcţionare se acţionează butonul
82 pentru un timp scurt; lampa LR şi
LED R se sting, motoraşul por-
neşte, instrumentul indicînd dacă
se păstrează suprasarcina. Dacă

TEHNIUM 9/1989
51,4 kD . (110 + 1)
R
9
= 23,77 kO.
Am fi tentaţi să rotunjim prin
adaos la 24 kH acest rezultat, ţinînd
cont de imprecizia valorii p', ca şi
de . erorile suplimentare introduse
prin calculele aproximative. Într-a-
devăr, dacă valoarea reală a lui P ar
fi cu 1% mai mare, adică de cca
51,914 kn, calculul precedent ne-ar
(URMARE DIN NR. TRECUT) minaIă". După efectuarea calculelor acordăm atenţia cuvenită deoarece
fj condus la R =
24,01 kn. Este Însă
la fel de probabil ca valoarea reală a
şi realizarea practică a divizorului de rezultatul ei depinde În bună
lui P să fie mai mică decît P' (cu cei
R,-P-R2' ne vom asigura prin măsură "calitatea" punţii obţinute.
Valoarea comună, R, a rezls- mult 1%), iar În acest caz rotunjirea
măsurători cît mai precise că rapor- Să presupunem, de exemplu, că
tenţelor de limitare R, şi R 2 se cal- lui R prin adaos la 24 kO este con-
tul braţelor delimitate de cursor aco- am procurat un potenţiometru bo-
culează cu. relaţia (11) În funcţie de traindicată, existînd riscul ca do-
peră efectiv plaja propusă, (8): binat fC?arte bun (diametru mare, de
potenţiometrul P utilizat: meniul real de variaţie a raportului
VlO-;-(1o = cel puţin 5-6 cm, cursor foarte fin,
p=l Â-;-Â=1 de măsurare să nu mai acopere În
R, = R = R = _P_
2
P( 00 + 1) = 0,316 -;- 3,16 (17)
cu contact sigur), cu valoarea no-:
mina/ă P = 50 kn. Măsurînd rezis-
intregime plaja (17) propusă. De
 - I 9 exemplu, pentru P" = 50,9 kH şi
tenţa sa totală (cu o punte etalon
În caz contrar se impune ajusta- R = 24 kO ar rezulta o valoare ma-
= 0,462 . P (16)
rea .experimentală a rezistenţe/or
sau prin alte metode care să ne asi-
ximă a raportului de măsurare
De exemplu, pentru P = 10 kO gure o eroare relativă de maximum
Ri ŞI R2 (prin combinaţie serie-pa- Â = (P" + R)/R =
obţinem R = 4,62 kn, pentru P 50
ralel, păstrînd Însă În permanenţă
±1%), am obţinut, să zicem, P' = 3,12
kO rezultă R = 23,1 kn etc.
egalitatea R, = R 2).
51,4 kn. adică mai mică decît cea propusă
Trebuie menţionat aici faptul că la Conform relaţiei (11), valoarea (cca 3,16 =110), cu toate conse-
dimensionarea lui R se ţine cont de Această operaţie, În aparenţă ba- comună R pe care trebuie să o dăm cinţele negative asupra etalonării
valoarea reală (măsurată) a poten- nală, poate fi practic destul de deli- În acest caz rezistenţelor R, şi R 2 decadic~,
ţiometrului P şi nu de valoarea "no- cată şi avem tot interesul să-i este: Problema trebuie abordată deci
cu atenţie şi cu multă răbdare. O so-
luţie comodă ar fi de a
selecţiona o
• pereche de rezistenţe riguros
egale, R1 R2, cu valoarea comună
R mai mare (cu cca 5 -;- 10%) decît
B cea reieşita din calcul Realizînd di-
vizorul R1--P-R2, ne vom aSigura
p prin măsurare cit mal precisa de
faptul că raportul maxim al bratelor
(A) este sub valoarea dorită, 3,162
Printr-:un calcul estimativ deducem
R1 =RZ uşor cam la cît trebuie redusă va-

R1 =Ri {tatonare } loarea rezistenţelor Rl, R2, dupa


care, tot estimativ, stabilim valoa-

7 _ tambur circuladfîx)
rea comună necesară unor rezis-
tenţe suplimentare R' 1, R' 2, pe
care să le conectam in paralel cu
buton cu "cioc"ato.sat R 1, respectiv R2 (fig. 6) In acest
cursoru'lui scop. Selecţionam mai multe pe-
rechi R' 1=R'2 În jurul acestei va-
A o B
scala de m~surare lori şi, prin tatonări experimentale,
o alegem pe aceea care satisface
scopul propus, respectiv acoperi-
p RZ rea plajei (17) cu mici marje de si-
g,urantă (cca 1% de fiecare parte).
U ext remitătile cursei
(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)

unor divizoare mai mult sau mai Hezultate foarte bune se obţin
puţin complicate, cu rezistenţe ne- utilizînd un operaţional din familiile
cunoscute sau cunoscute doar BIFET (circuitul de intrare pe tran-
orientativ. Un caz tipic îl reprezintă zistoare cu efect de cîmp), .. de
verificarea tensiunilor de pOlarizare exemplu de tip TL083CN (fig. 4),
statică a tranzistoarelor În diverse dar, cu performanţe mai modeste,
Utilitatea voltmetrelor electro- lui, aceasta va forma Împreună cu montaje aflate în funcţiune (fig, 2), se poate folosi foarte bine şi un
nice În activitatea constructorilor Rs un divizor În raportul 60 k!l : 120 atunci cînd rezistenţele implicate /3A741, de uz curent.
amatori aproape că nu mai necesită kO :::: 1 :2. Conform legii lui Ohm au valori de ordinul zecilor sau al Principiul de funcţionare este
comentarii la ora actuală. Pentru că pentru Întregul cirGuit, căderile de sutelor de kiloohmi, uneori chiar foarte simplu (a mai fost descris, de
ne adresăm .aici Începătorilor, vom tensiune pe Rv şi Rs se vor afla în mai mari. Voltmetrul nostru obiş­ exemplu, În nr, 4/1984 la această
menţiona totuşi faptul că ele se do- acelaşi raport de 1 :2, de unde re- nuit nu numai că nu ne poate ajuta ru brică, dar pentru cazul voltmetru-
vedesc nu numai foarte utile, dar zultă că voltmetrului îi vor reveni cu nimic în astfel de situaţii, dar el lui c.a.). Tensiunea de intrare, .U,
uneori chiar strict necesare pentru numai cca 0,5 V, pe care îi şi indică poate chiar perturba serios funcţio­ care poate fi pozitivă sau negativă
măsurarea tensiunilor debitate de de. fapt. narea aparatului testat, nefiind ex- În raport cu masa" este amplificată
anumite surse cu rezistenţă internă In astfel de cazuri simple, cînd re- cluse nici unele defecţiuni mai mult fără inversare de către AO, cu un cÎŞ­
foarte mare. zistenţele Rs şi Rv sînt cunoscute, sau mai puţin grave, ca urmare a tig G v ce depinde de raportul rezis-
Să presupunem, de pildă, că măsurătoarea se poate face indi- unor scurtcircuitări nepermise prin tenţelor aflate În bucla de reacţie
vrem să măsurăm tensiunea conti- rect, prelucrînd ca mai sus indicaţia rezistenţa sa internă prea mică. negativă,
nuă U = 1.5 V a unei surse cu rezis- oferită de voltmetru, U·. Obţinem Dintre nenumăratele variante po- Rf + R2
tenţa internă Rs = 120 kn şi avem /a uşor: sibile de voltmetre electronice pen- --- (1 )
dispoziţie un multi metru cu sensi- tru tensiuni continue joase, am se- R2
bilitatea de 20 kH/V pentru tensiuni U::::
Rs + Rv . U· = lecţionat În 'figura 3 una extrem de Am notat cu Rf'rezistenţa de reac-
continue. Selectăm domeniul cel simplă, sLJficient de precisă şi foarte ţie (feed-back), alcătuită aici din re-
Rv
mai convenabil, de exemplu O -;- 3 V, sensibilă, Este vorba despre un re- zistenţa RM a instrumentului indi-
180 kn cator M (microampermetru c.c. cu
conectăm voltmetrul la bornele sur- 60kn ·O,5V=1,5V. petor de tensiune realizat cu un am-
sei (fig, 1) şi citim valoarea indicată, plificator operaţional (AO), combi- 10 pînă la 100 p.A la cap de scală),
care va fi de cca U· = 0,5 V, faţă de De cele mai multe ori însă, rezis- nat cu un redresor bialternanţă plus rezistenţele În direct ale celor
aproximativ 1,5 V, cît ştim noi că are tenţa internă a sursei ne este necu- pentru circuitul instrumentului de două diode din punte care se află În
sursa. Rezultatul, aparent surprin- noscută; e drept, am putea s-o de- măsură, M. Puntea redresoare conducţie, În serie cu instrumentul.
zător, este foarte firesc, dacă ur- terminăm În prealabil, dar lucrurile 01-04 (diode 1N4148) este pla- De exemplu, dacă tensiunea de in-
mărim atent figura, Pe domeniul de s-ar complica prea mult. Alteori, sată În bucla de reacţie negativă, trare este pozitivă, tensiunea de ie-
3 V, voltmetrul nostru prezintă o re- tensiunea pe care dorim s-o pentru a beneficia de anularea supă­ şire Uo (între pinul 12 şi masă) va fi
zistenţă internă Rv = 3 V x 20 k!V măsurăm provine indirect de la o rătorului prag de deschidere a jonc- tot pozitivă, avînd valoarea:
V :::: 60 kn, iar la inchiderea circuitu- sursă propriu-zisă, prin intermediul ţiunilor. R2 + Af )
Uo = G v • U =( R2 .U (2)

• TEHNIUM 9/1989
După provenienţa lor, erorile se împart În două Evident, rezultatul final al uneideterminări ce
mari categorii, şi anume erori de măsurare .şi implică măsurare directă, urmată de prelucrare,'
erori de prelucrare prin calcule matematice. In prin calcul, va fj afectat de ambele categorii de
ambele cazuri este vorba de o valoare rezultantă, erori, În proporţii care depind de natura prelu-
care poate cumula mai mulţi factori individuali crării matematice. Oricît ar părea de ciudat pen-
de eroare, În funcţie de complexitatea determin- tru cititorul neavizat, chiar şi cea mai banală ope-
(URMARE DIN NR. TRECUT) ării În cauză. Astfel, erorile de măsurare înglo- raţie matematică (adunare, înmulţire etc.) efec-
bează imprecizia citirilor directe pe aparatele tuată asupra unui număr aproximativ, x, îi poate
sau instrumentele de măsură, imprecizia mărimi­ afecta substanţial eroarea absol\;Jtă maximă,
De la caz la caz, aceasta poate consta În sim- lor de referinţă sau etalon (în cazul determinări­ uneori şi eroarea relativă maximă. In cazul nos-
pla repetare a măsurătorilor (calculelor), veri- lor indirecte), fluctuaţiile aleatoare ale unor pa- tru x reprezintă valoarea numerică a unei mărimi
ficarea aparatelor şi a metodelor utilizate (eta- rametri interni, sau externi care influenţează determinate prin măsurare şi putem presupune
lonare, măsurători auxiliare de verificare în măsurătoarea (tensiunea de alimentare, frec- că ne-am străduit să-i asigurăm o eroare relativă
alte condiţii), efectuarea unor calcule prealabile venţa reţelei, temperatura ambiantă etc.), impre- maximă cît mai mică. Este deci firesc să dorim ca
estimative (măcar pentru controlul ordinelor de cizia teoretică a metodei de măsurare utilizate, prelucrarea matematică ulterioară să afecteze
mărime), substituirea unor componente, a unor aproximarea prin rotunjire a rezultatului obţinut cît mai puţin eroarea "iniţială", <\ (%). Dacă, to-
blocuri sau aparate din lanţul de măsurare, repe- etc. Pentru orice tip de măsurare, În condiţii date, tuşi prelucrarea este de aşa natură Încît intro-
tarea determinării de către alt operator etc. se poate estima relativ uşor eroarea maximă pro- duce inevitabil erori relative mari, avem cu atît
Eroarea este, în general, legată de aproxi- babilă, exprimată adeseori prin precizia sau mai mult datoria să le estimăm şi să le men-
maţie. Ea este "voită", În sensul că avem teoretic clasa de precizie a aparatului (metodei), care nu ţionăm În forma finală de exprimare a rezultatu-
posibilitatea să alegem aparate, tehnici de măsu­ este altceva decît eroarea relativă maximă În pro- lui, pentru a şti pe ce putem conta la interpretare.
rare sau prelucrare oricît de precise dorim (oricît cente. În acest scop se apelează la prelucrarea Să luăm, de exemplu, înmulţirea numărului
de precise există). Ea poate fi, În general, preco- statistică a unui lot cît mai mare de determinăr; În aproximativ x cu o constantă C,
nizată, cel puţin ca ordin de mărime sau ca limită condiţii similare, ţinînd cont - bineinţeles - şi
maximă, poate fi minimalizată prin prelucrarea
y = C'x (11)
de imprecizia teoretică a metodei (care În gene-
statistică a unui set de date obţinute În aceleaşi ral nu poate fi depistată şi compensată prin pre- şi fie, pentru concretizare, x = 10 ± 0,01 (în
condiţii. Erorile sint astfel mai puţin "pericu- lucrare statistică). unităţi de măsură arbitrare), iar C = S. Din forma
loase" decît greşelile, cu condiţia să fim întot- Cea de-a doua categorie, a erorilor rezult.ate de scriere a lui x deducem că eroarea sa absoluta
deauna conştienţi de amploarea lor şi să le me- din prelucrarea datelor directe prin calcule ma- maximă este ax = 0.01 (u m), iar ()x (%) = 100·
nţionăm fără reţinere prin forma de scriere a re- tematice, cumulează erorile operaţiilor elemen- 'ax/x = 0,1%.
zultatului final, pentru că altfel - după cum am tare şi ale funcţiilor mai complexe utilizate, ca şi
văzut deja - interpretarea rezultatelor poate erorile rezultate din aproximările de rotunjire in- (CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
duce la concluzii greşite. termediare şi finale.

Pagini reelizete de fiz. ALEX. MĂRCULESCU

În acest caz conduc diodele 02 şi 300), cu domeniul cel mai sensibil de intrare U, căderea pe rezistenţa alt indiciu suplimentar, care este
04; curentul care trece prin instru- de curent continuu de 60 jJ.A. Selec- internă a microampermetrului, "RM polaritatea reală a tensiunii U.
ment, " este raportul dintre tensiu- tînd din comutator acest microam- şi căderile În direct pe cele două "Imposibil" reprezintă Însă un cu-
nea aplicată, Uo, şi rezistenţa totală permetru, putem realiza cu el foarte diode aflate În conducţie. vînt. prea greu pentru electronică,
plasată Între ieşirea AO şi masă pe comod un voltmetru electronic Performanţele montajului sînt În- iar În cazul de faţă total gratuit. In-
traseul buclei de reacţie. adică R2 avînd U = 3 V la cap de scală. Este tr-adevăr foarte bune în raport cu formaţia dorită este prezentă În
plus RM plus rezistenţele În direct suficient să luăm În montaj R2= 3 simplitatea schemei. Liniaritatea permanenţă I a ieşirea operaţiona­
ale diodelor 02 şi 04 (reamintim că V/60 jJ.A = SO kn. scalei este bună, stabilitatea zerou- lului, pe impedanţa joasă R3, de
intrările AO absorb curenţi neglija- Lucrurile se petrec similar şi lui şi a capului de scală nu pune unde nu avem decît să o "copiem"
bili). Rezultă: atunci cînd tensiunea de intrare U probleme, iar rezistenţa de intrare pentru a comanda un indicator
Uo este negativă. De data aceasta îns~, este enormă (greu de estimat, dar adecvat de polaritate.
1=---- Uo fiind şi ea negativă, În puntea oricum peste ordinul a 1()il n, în va- Am văzut că tensiunea Uo "re-
R2 Rf R2 + Rf redresoare vor conduce diodele 01 rianta cu operaţional BIFET). De petă" tensiunea de intrare U, cu un
R2 + Rf U şi 03. asemenea, sensibilitatea la paraziţii anumit decalaj În adaus (căderea
- - - - -.. U (3) Principiul redresării fără prag a mediului ambiant este mult mai pe instrument şi pe două diode).
R2 R2 fost prezentat pe larg În revistă şi nu mică decît ne-am aştepta, graţie ce- Pentru valori foarte mici ale lui U -
Prin urmare, dacă dorim ca in- vom reveni aici asupra lui. Oricum, lor două condensatoare de decu- de exemplu pentru U = ±0,1 V, În
strumentul să indice la cap de scală observăm că tensiunea necesară plare, C1 şi C2 (în montajul definitiv cazul domeniului ales de 3 V -, ten-
I = IM, pentru o anumită tensiune deschiderii a două diode înseriate se vor decupla suplimentar ş-i pinii sIui1ea de ieşire este insuficientă
de intrare, lf, este suficient să di- cu siliciu nu are, În cazul de faţă, re- de alimentare ai operaţionalului, cu pentru a comanda direct nişte LED-
mensionăm rezistenţa R2 conform uri indicatoare. Putem Însă prelua
percusiuni negative asupra liniari- cîte 47-100 nF la masă).
relaţiei: tăţii voltmetrului. Ea se "procură" În această tensiune Uo prin interme-
Varianta propusă are însă şi d04ă
U imediata vecinătate a lui U = O, de o dezavantaje mai semniJicative. In diul unui amplificator neinversor cu
R2 (4) parte sau de alta, pe seama cîştigu­ ,primul rînd, din cauza rezistenţei cîştig adecvat (S -:- 2S), de exemplu
IM
lui imens 'În tensiune al operaţiona­ enorme de intrare, condensatorul aşa cum se sugerează În figura 5. In
De exemplu. să presupunem că lului cu bucla de reacţie deschisă. C1 (de numai 0,1 jJ.F) rămîne în- schemă a fost indicat cel de-al doi-
avem un AVO-metru cu scala c.c. In schimb, la ieşire vom regăsi sub cărcat la tensiunea care a fost lea operaţional conţinut in capsula
divizată liniar O -:- 30 (sau O -:- 3: O -:- forma lui Uo suma dintre tensiunea măsurată ultima oară un timp foarte TL083CN, rămas disponibil. Se vor
îndelungat, fapt ce poate crea con- folosi LED-uri miniatură. de maxi-
fuzii sau chiar evenimente nedorite mum 5 mA. pentru a nu obliga inte-
1 2
pe parcursul măsurătorilor ulte-
rioare, mai ales privîndu-ne de con-
gratul la o disipaţie termică mare.
Plusul va fi semnalizat de preferinţă

~ U·-=-1-/5-V~C).O.-I-~-...- trolul expeditiv, vizual, asupra ze-


roului. De aceea, după incheierea
fiecărei măsurători este bine să
cu ajutorul unui LED roşu (R), iar
minusul cu verde (V) sau altă cu-
loare.
scurtcircuităm între ele bornele de În încheiere reamintim că pe in-
intrare, permiţînd astfel descărca­ trările unui amplificator operaţional
..:ac:
rea rapidă a lui C 1 prin rezistenţa nu avem voie să aplicăm (faţă de
~ mult mai mică R1. maSă) tensiuni mai mari decît cele
RS= 120kll II
V) În al doilea rînd, deoarece monta- de alimentare, ±V C.C.; prin urmare,
jul permite măsurarea atit a tensiu- alimentat la ±6 V, voltmetrul de-
nilor pozitive, clt şi a celor negative scris va putea fi realizat pentru cel
(cu deviaţia acului În acelaşi sens), mult 6 V la cap de scală.
ne este imposibil să stabilim, fără

3 AO =1/2TL083CN
5 250kJl.

10---_
20-----.
3
4 1k.n.
5
60--':.:..-....1
7o------J

Tl083CN

VERDE ROşU
( LED-uri de 3+-SmA)

TEHNIUM 9/1989
5
frecvenţele necesare pentru un Comparatorul de fază
transceiver În benzile de unde conţine patru bistabile,
scurte folosite de radioamatori, control şi un etaj de

~_lIn. .1 avînd prima frecvenţă intermediara


pe 9 MHz.
OperÎnd unele modificări ale mon-
tajului, se pot schimba numărul de
benzi, cît şi frecvenţele de ieşire În
stări. Iesirea este
sau la V' DD , după cum
tranzistorul MOS cu
pectiv tranzistorul MOS
Dacă frecvenţa
vederea obţinerii unei alte frecvenţe trare este mai mare decît
intermediare. semnalului de la intrarea
torului,. tranzistorul MOS
de la ieşire este menţinut
DESCRIEREA SCHEMEI ELEC- mare parte din iar
TRICE timpului ambele rl"",n71",t(')"',·~
nal n sau p) de ieşire sînt
Oscilatorul cu cuarţ are o frec- Dacă frecventa
venţă de .Iucru de 1 MHz. divizată de trare este mai mică decît
. două ori pentru a avea semnalul de semnalului de la intrarea compara-
referinţă (50 kHz) pentru compara- torului, tranzistorul MOS cu canal n
torul de fază. de la iesire va fi deschis o mare
TR.FU DUMITRESCU, YDSBAL. Porţile circuitului integrat CDB404 parte din' timp, Îar În rest sînt blo-
IULIAN ROŞU, va:::. DAC sînt montate ca oscilator, iar mai cate ambele tranzistoare. Dacă sem-
departe urmează o divizare cu 2, ob- nalele au aceeaşi frecvenţă, dar faze
Sintetizoarele indirecte de frec- de dinte de ferăstrău cu perioada ţinută cu un cirCUit bistabi! de tip D diferite (semnalul Înaintea compara-
venţă utilizează principiul de "feed- Tret. Semnalul de eşantionare es (+) dintr-un C.I.-CDB474. Semnalul de torului), tranzistorul MOS cu canal n
back", folosind circuite cu calare de este un tren de impulsuri generat de 500 kHz obţinut este introdus va fi deschis atît timp cl't semnalele
fază (P.L.L.). Figura 1 cuprinde procesul de divizare a frecvenţei os- Într-un numărător decadic sînt 1 logic. Tranzistorul cu canal p
schema-bloc a unui astfel de oscila- cilatorului comandat în tensiune. Ts (CDB490), rezultînd În final 50 kHz, de la ieşire va fi deschis cît timp
tor. este timpul de recepţie, iar Tw re- frecvenţă necesară pentru referinţă. semnalele sînt În O logic. Semnalul
Frecvenţa oscilatorului comandat prezintă lăţimea impulsurilor prove- Oivizorul programabil este consti- de la iesirea IMPULSURI DE FAZĂ
În tensiune (V.C.O.) este divizată şi nite de la divizorul V.C.O:-ului. tuit din două numărătoare r~versi­ (terminaiui 1) va fi la nivel 1 logic şi
introdusă În comparatorul de faza Cmem este capacitatea de memo- bile (CDB4192) şi o matrice de poate fi utilizat ca indicator al con-
împreuna cu frecvenţa de referinţă. rare, iar rezistenţa de pierderi este diode, codificatorul de date al nu- diţiei de calare. Filtrul "trece-jos" al
Tensiunea de la ieşirea comparato- reprezentată de Rc. mărătoarelor prin care se selectează buclei şi amplificatorul de eroare
rului de faza este proporţională cu Cînd bucla este În sincronism, raportul de divizare a programatoru- sînt realizate cu două tranzistoare 'in
diferenţa de fază a celor doua frec·· Tret == Ts 1/f0. lui; datele de iesire ale numărătoare­ montaj Darlington, care conferă am-
vente; ea este trecută printr-un filtru Considerăm că ÎnaÎnte de ±e, lor programabiie sînt trecute prin plificare mare şi o impedanţă de in-
de banda, dupa care se aplică Cmem este descărcat la valoarea 1. cîte o poartă inversoare cu colecto- trare ridicată, neinfluenţînd calităţile
V.C.O."uluÎ. Cînd comutatorul k este Închis de rul În gol (COB40S) şi apoi divizate filtrului de buclă.
În cazul în care V.C.O.-ul este În către impulsurile de eşantionare, cu un circuit bistabil (CDB474). Ieşi­ Amplificatorul buclei este montat
fază şi are aceeaşi frecvenţa cu frec- Cmem se Încarcă la valoarea E2. Cît rea adevărată Q a bistabilului de tip după filtrul "trece-jos" pentru a nu
venţa de referinţă, tensiunea de la timp comutatorul este deschis de la D alimentează una din intrările com- • amplifica semnalele nedorite exis-
ieşirea comparatorului de faza (U t1 la t2, Cmem se descarcă pe Rc şi paratorului de fază, iar cea negată ă tente la ieşirea comparatorului de
este constantă, neinfluentînd respectiv pe Re Înapoi la valoarea furnizează impulsurile de încărcare fază.
oscili3.tc,n comandat. În cazul unei R1, ciclurile de încărcare-descărcare a 'numărătoarelor reversibile (fig. 3). Calităţile acestui amplificator pot
de frecvenţă, deci repetîndu-se. Variaţia tensiunii pe Comparatorul de fază este realizat asigura într-o măsură însemnata
cit şi de la V.C.O., r r . ..nY1:'H'",t(')_ rezistenţa de sarcină este dată de cu circuitul 4046, care are următoa­ performanţele P.L.L.-ului. Prin ur-
rul de faza sesizează situatia, modi- relaţia: rea componenţa: oscilator comandat mare, tensiunea continuă de la ieşi­
ficînd tensiunea de comanda a osci- V = (Es - E1)/2 În tensiune, două comparatoare de rea sa trebuie să fie cît mai "curata"
latorului În sensul readuceni aces- fază cu intrări comune si o dioda si să urmărească cît mai fidel sem-
tuia la faza, Aceasta variantă de sintetizare Zener de 5,2 V cu anodul conectat nalul de intrare,. astfel Încît timpul
Pentru este constituită din două bloCuri la masa circuitului şi catodul dispo- de răspuns al V.C.O.-ului să fie in-
al unui distincte: 1. circuit cu calare pe fază ni!;?i! În exterior (terminalul 15). sesizabil de către operator.
""'~7",.nt·:'rn schema (P.L.L.); 2. oscilator variabil (V.F.O.) In schema noastră folosim din Oscilatoarele comandate În ten-
a acestuia cu ajutorul căruia, prin heterodinare acest C.1. numai comparatorul nu- siune sînt de tip Colpits cu emitorul
esantionare si cu frecvenţa P.L.L.-ului, obţinem marul II, ieşirea lui nedepinzÎnd de la masă, fiind comutate prin tensiu-
arld hoid). . semnalul cu frecvenţa variabilă do- factorul de umplere al semnalelor nea proprie de alimentare, iar ieşi··
Tensiunea de rită. de pe intrări, ci de poziţia relativă a riie separate prin diodele de comu-
poate fi citită ca un Practic, sintetizorul 0 livreaza fronturilor pozitive (fig. 4). taţie. Diodele varicap trebuie alese

INTRARE SEMNAL
(TERMINAL 14)

INTRARE COMPARATOR
(TERMINAL 3)
- I 'I......lJ--lr I1.......4)-.1r -
IESIRE (OMP. FAZA Il n
(TERMINAL 13) -J - - - - - - -J/- -- - -'""'[j== VOD

IESIRE 1.1. J

IMPULSURI FAZA
I TE RMINAL 1 1

-- - - - IESIRE DE MARE IMPEDANTA

vea 2

vea 3
--, I
I
I
veo 4 I
I
I
vea ~ I
I
I
veo 6 I
R222 I
7511. 1
I
-~~~."j

TEHNIUM 9/1989
"cu- Figurile 4 şi 5 conţin schema de
nu principiu, iar figura 6 prezinta placa
ce de cablaj imprimat şi schema de
montare a componentelor pe
aceasta .

(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)

P.l.l~ DIVIZARE N
32
15
22
36
14
28
29
ca să acopere
captura (500 kHz).
urmeaza un
face adaptarea
jul următor; tot de
este cules şi pentru
rul programabil. Formarea T.T.L
face cu inversoare
existente într-un
cuit de tipul SN74S14. Mai departe
urmează o divÎzare cu 10 care o
face numărătorul SN 96
CDB4192. +SV
Mixerul de doua
tranzistoare de acest R304
etaj se' am(~steca semnalul de la
V.C.O. cu ce! al oscilatorului varia- R305
bil, obţinlndu-se În final R306
dorită.
R307

recomandari 74 S 14 R308
asupra montajului:
1. se vor lua măsuri R309
9
cerea tuturor R310
2. daca circuitele ce lucreaza la
frecvenţe diferite sînt alimentate 7
la aceeasi sursa de curent continuu
se vor m'onta filtre pe intrarea fieca-
rei ramuri de alimentare; 3,5 28,5
3. compararea de faza se va face
cu o frecvenţă de peste 3 kHz (pre- ------------....
ferabil peste 10 kHz);
( 305
4. se va acorda o atenţie deose-
bita amplasi,iri i transformatoarelor 10nF 404
de alimentare, pentru a evita trans-
ferul de reţea În etajele

6. atentie! Un
conductor un
circuit ' sau un fir ce
portă este o 474
ce poate transmite sau recepţiona;
aceste conductoare fi În conse-
cinţa cît mai scurte;

TE~iNiUM 9/1989
RELEU DE TIMP PROGRAMABIL
MIHAI POP. Rsghin

Propun cititorilor revistei reali- E duce la intrarea În temporizare "1 ", care aduce numărătorul pe Jar IC-9 va alege pentru memo-
zarea unui releu de timp progra- a CBM, iar datorita lui IC-9, pe 0, iar pe magistrală 0000. rare cea de-a doua memorie.
mabil care poate fi folosit cu Intrarea de tact T2 a primei me- Pentru a Înscrie a doua cifra. După terminarea temporizării, A2
succes În laboratoarele foto sau morii apare LIn impuls "1" care 0, vom apă"sa tasta 0 a comuta- afisează 0.
În diverse automatizări. va dura funcţie de R1C1. Numa- torului K1. In B starea logică ra- Apăsînd tasta 4 corespunza-
Faţă de cele prezentate În nu- rul 0011 va fi înscris în prima mîne neschimbată, deci P1 ra- toare cifrei 4, a treia din numărul
merele anterioare ale revistei, memorie, iar la terminarea tim- mîne blocată, În E prin O vom nostru, starile se vor succeda î n-
montajul pe care-I propun se de- pului dat de CBM va fi afişat de avea un nou impuls "1 ", care va tocmai ca la Înscrierea cifrei 3,
osebeşte prin felul În care se in- A 1 sub forma cifrei 3. Termina- dura de data aceasta cît timp de- Cifra 4 codificată binar va fi În-
troduc "datele" în memoria auto- rea timpului de temporizare va getul va rămîne pe tasta; elibera- scrisă În memoria IC-6 si afisata
matului, folosind o tastatură ase- face ca la intrarile Ro de resetare rea tastei duce la tranzitia 1 . O de A3, după care IC-2 e'ste a'dus
mănătoare, atît ca forma, cît ŞI a numarătorului IC-2 sa revina în E, CBM intră în temporizare, la zero, iar pe magistrală revine
ca mod de utilizare, cu cea a
unui calculator de buzunar. Rea-
lizat În întregime cu piese româ-
nesti, desi foloseste un numar
mare de circuite integrate, mon-
tajul va da satisfacţii depline şi o
mai buna cunoaştere a logicii
funcţionarii circuitelor integrate.
Primul bloc de comandă şi
memorare (fig. 1) poate fi folosit
şi independent În diverse auto-
matizari, iar numărul de memorii
poate fi mărit, caz în care circui-
tul IC-9 va fi Înlocuit corespun-
zator cu un numărător zecimal
COB490 si decodificatorul
COB442, p'utînd astfel înscrie
pînă la 9 cifre În memorii (bi-

q l fu;"
neînţeles, şi numarul memoriilor 220V
va fi mărit la nouă).
Pentru înţelegerea funcţionarii
ne vom folosi şi de diagrama 4. X
8a presupunem ca dorim sa in-
troducem pentru temporizare 1(3
timpul 30'48" corespunzator unui 9
timp oarecare folosit Într-o apli- 01-;·04 OS
caţie foto.
Cifrele timpului vor fi Înscrise
prin apasarea butoanelor tastatu-
rii K 1 corespunzătoare, de la
stînga la dreapta. Ele vor fi în-
scrise, codificate binar În memo-
rii separate În ordinea Înscrierii:
3 În memoria IC-4, 0 În IC-5, 4
în IC-6, iar 8 În IC-7. Dupa apă­
sarea primei taste, cifra cores-
punzătoare tastei se va afla codi-
ficată binar pe "magistrala de
date" care leagă Ieşirile OA, OB,
1
OC si 00 ale numărătorului
COB490 de intrările Ai, Bi, Ci, Oi
ale celor patru registre folosite
ca memorii tamponCOB495 şi
intrările decodificatorului zeci-
mal COB442. Pentru ca regis-
trele sa fie folosite ca memorii,
datele trebuie prezentate la in-
trari înaintea tranziţiei 0-' 1 a im-
pulsurilor de tact şi vor fi dispo-
nibile la ieşiri dupa tranziţia 1 - O
a acestor impulsuri. Pentru ca
primul număr să fie Înscris în
prima memorie, iar următoarele
în ordine, se foloseşte circuitul
IC-9 ca numărător cu deplasare
dreapta şi IC-10-CBM împreună
cu IC-8.
La cuplare, numărătorul IC-2
este pe 0, iar ieşirile decodifica-
torului IC-3 În afara iesirii 0
toate vor fi În "1" logic. L'a apa-
sarea primei taste, În cazul nos-
tru 3, conform diagramei, În
punctele B şi prin sumatorul 81
şi În E vom găsi potenţialul co-
respunzator ieşirii 3 a decodifi-
catorului IC-3, deci "1 ". Prin 82
şi 11, apăsarea oricărei taste În
afara celei 0 va debloca numară­
torul IC-2, această stare va fi
prelungită şi cu timpul dat de
CBM. "1" din punctul B va de-
bloca P1, care Iasă să treacă trei
impulsuri pe care IC-2 le nu-
mără; dupa al treilea, pe magis-
trală se va afla numărul binar
0011, care, decodificat de IC-2.
face ca În B potenţialul sa
ajungă din nou În "O", P1 se În-
2
chide, căderea potentialului din "'1 M2 M3 M4

TEHNIUM 9/1989
8
SAU-EXCLUSIV intrările sînt degetul se află pe tastă.
egale fie cu "O", fie cu "1" şi, În Pentru realizarea practică re-

~
fine, rezultă că În cazul În care comand construirea a trei mo-
numărul binar Înscris În memorii dule, astfel Încît ele să poată fj
este egal cu numărul binar din folosite şi independent: un mon-
numărător, ieşirea din operatorul taj cu blocul de comandă cu me-
NAND va fi în "O" logic. moriile şi afişajul aferent, al doi-
După ce În memorii au fost În- lea cu blocul de numărare si afi-
scrise numerele binare cores- şajul său, iar al treilea conţinînd
a) b) e) punzătoare timpului dorit, În ca- comparatorul.
zul nostru 30'48", se poate apăsa După realizarea practică, pri-
butonul K2, care duce la bascu- mul bloc se poate încerca prin
0000, putîndu-se înscrie, prin surilor de 1/10 sau 1/100 s, ca- larea bistabilului din starea de introdllcerea În punctul A a unui
apăsarea tastei 8 a comutatorului zuri de mare precizie În labora- repaus, deci Q trece În "O", de- tren de impulsuri de joasă frec-
K1, cifra 8 codificată binar 1000 toarele foto color. Impulsurile blocînd numărătoarele venţă, urmărind apoi În punctele
În memoria IC-7 şi afişată de A4. care intră pentru numărare În N11-N14. "1" de la Q deblo- date pe schemă chiar diagrama
Dacă dorim modificarea uneia IC-14 sînt afişate şi de LED 1, chează poarta P2, prin care vor din figura 4.
din cifre, se va proceda la intro- care se va stinge În ritmul impul- trece impulsurile generate de Realizat Îngrijit şi cu circuite
ducerea din nou în memorii a surilor. G2, iar LED-ul, iniţial aprins, se integrate bune, montajul va da
noului număr zecimal În ordine Numărul înscris În memorii va stinge În ritmul lor. Şi P3 va fi satisfacţii depline şi prin multitu-
de la stînga la dreapta. Dacă nu- este în permanenţă comparat cu deschisă, iar impulsurile gene- dinea posibilităţilor de folosire.
mărul este format doar din unu, cel din numărătoare de către un rate de G 1 deschid tiristorul Th, Alimentarea se va face de la o
doua sau trei cifre, se va com- bloc format din patru circuite in- care, montat În diagonala punţii, sursă de 5 V bine stabilizată şi
pleta cu ;;;;erouri, exemplu 0025 tegrate CDB486. Închide circuitul becului, aprin- filtrată. Decodificatoarele si afi-
sau 0007. In cazul folosirii ca re- In figura 3a este dat tabelul de zÎndu-1. La egalitatea numărului şoarele pentru blocurile de me-
leu de timp, în foto sau alte apli- adevăr al funcţiei SAU EXCLU- memorat cu cel al impulsurilor morare si numărare nu au fost
caţii, se va ţine cont de faptul că SIV, deci În cazul În care la in- numărate, la iesirea NAND-ului desenate' În amănunt, conside-
numărătoarele IC-13 si IC-14 din trările operatorului vom avea vom avea deci' "O" logic, care rÎndu-se că nu pun o problema
figura 2 numără doar' pînă la 59 acelaşi potenţial "O" sau "1" la obligă CBB să revină la 0, deci deosebită, ele găsindu-se şi în
corespunzătoare secundelor şi ambele, la ieşire vom avea. "O". cu Q În "O", care blochea.~ă por- diverse scheme din revistă.
deci în memoriile IC-6 si IC-7 se Iesirile fiecărui circuit CDB486 ţile P2 şi P3, stingÎnd becul şi
va înscrie maximum 59; pentru sînt legate la intrările cîte unui oprind impulsurilEt. de tact pentru CIRCUITE INTEGRATE:
alt tip de aplicaţii, de exemplu circuit CDB454, operator numărătoare, iar Q = 1 resetează
diverse numărări, se vor desface ŞI-SAU-NU, unde in'trările ŞI sînt numărătoarele si deci din nou IC-1 = CDB413EM; IC-2, IC-11,
porţile care fac ca la al 6-lea im- legate Împreună, formînd un numerele comparate nu vor mai IC-12, IC-13, IC-14 = CDB490E; IC-3
puls IC-13 să revină la. 0, iar in- tampon. In figura 3b este dat ta- fi egale; la ieşirea comparatoru- = CDB442E; IC-4, IC-5, IC-6, IC-7,
trările Ro ale acestuia se vor belul de adevăr al funcţiei lui va fi "1", care permite o nouă IC-9 = CDB495E; IC-8 = CDB408E;
lega împreună cu ale celorlalte SAU-NU (NICI). Ieşirile celor pa- apăsare pe K2, deci şi o nouă IC-10 = CDB4121E; IC-15, IC-16,
trei numărătoare, putîndu-se ast- tru operatoare NICI sînt legate la temporizare. Pentru comanda IC-17, IC-18 = CDB486E; IC-19, IC-
fel nymăra şi Înscrie în memorii intrările unui operator ŞI-NU cu becului se poate folosi la fel de 20, IC-21, IC-22 = CDB454E; IC-23
pînă la 9999. patru intrări. Figura 3c arată ta- bine şi un releu electromagnetic = "1/2 CDB420E; IC-24 = 1/2
Blocul de numărare a minute- belul de adevăr al funcţiei ŞI-NU. montat într-un circuit cu tranzis- CDB474E;
lor si secundelor nu necesită o Dacă la intrările operatorului tor adecvat. P1, P2 = CDB408E; S1, S2 =
prezentare deosebită, el putînd fi ŞI-NU avem pe tqate "1", atunci Aceeaşi frecvenţă folosită la CDB486; P3, P4, P5 = CDB400E; I l
găsit şi În alte scheme expuse în la iesire va fi "O". In cazul În care comanda tiristorului se utilizează 12 = CDB404E.
revistă; capacitatea maximă de una sau mai multe dIn intrări va la formarea numărului binar În-
numărare este de 99'59". Gene- fi În "O", iesirea va fi "1". scris În memorii. Frecvenţa mare BIBLIOGRAFIE:
ratorul de tact G2 format cu cir- Toate intrarile În NAND vor fi face ca Înscrierea să se execute
cuitul CDB400 poate fi Înlocuit "1" dacă toate cele patru intrări practic instantaneu, simultan cu 1. Colecţia revistei "Tehnium"
cu unul realizat cu cristal de de pe fiecare operator NICI vor fi apăsarea tastei, iar prin durata 2. Practica electronistului ama-
cuarţ (o precizie mai mare) şi "O", iar acest lucru se va întîmpla mică a temp'orizării C.B.M. nu- tor, cap. 16. 17, 18. 19. 20, realizate
reglat pentru generarea impul- cînd pe fiecare operator mărul este afişat Încă În timp ce de ing. Andnan Nicolae

TASTA 8 APĂSATĂ

A. A

~~~~------~----~--~--------------------~----~--------------------~--~~--B
( t----t---C
I
I I I I II
O I I ·1

,
O
II I '1
E---i
I I
I II , I II E

I I I II I II
F

G
I
I
I
I
nI
I
I
il
I I
I

niI
I I
I
I
I
n-r-
,. I"
F

I I
G
I I I II I I II
H I I I
I
I II II H
I I I
I I
II
I 1,
I I
I I I
I II
J
1 r
I I I " J
.I
I I
I I
l'II
TZM1

TZMZ fl
I
I
I
I
n
I
I
J

I
J

I
II
I
I I
I
l'I
I I
T2
M1

IZ
M2
TZM3 I
I I I
I n
I I
I
I
I
I
I I
T2
M3

T2M4
I
I I I 1 II rl+-
I
T2
M4
MEMOREAZĂ Mj MEMOREAZĂ M2 MEMOREAZĂ M3", MEMOREAZĂ t1,4

.
AFIŞEAZA A1 AFIŞEAZĂ A2 AFISEAZA A3
)
AFIŞEAZA A4

TEHNIUM 9/1989
din baza lui T2.
Adaug la schela electrica de principiu si schela de cablaj (vazuta dinsprt
partea cu lipituri, traseele colorate aflindu-se pe partea cu componente}, precui
si continutul rROM-ului cu melodii.
ANTENTIE ! - deoarece circuitele integrate sint realizate in tehnologie
Ing. RADU NEGRU C"OS, lucrul cu ele presupune anumite precautiuni, cum ar fi: ·intrarile~
nefolosite nu vor fi lasate hin aer", ci vor fi conectate la un potential
propus este o adaptare a unei sche~e mai vechi la circuitele corespunzator {care sa per.ita functionarea conforl dorintei); lipiturile vor fi
CMOS, cu toata paleta de avantaje pe care acestea o aduc {roosul e~ecutate cu un leteon de putere mica avind virful legat la impamintare iir, nici
practic inregistrindu-se numai consumul memoriei EPROK,reducerea un caz cu pistol de lipit).
circuite integrate necesar, eliminarea cOIll.enzii prin releu il
etc,)

13,5
nF
I

20
K.n.

,. TEHNIUM 9/1989
0110 4C 4C 4C 55 5F 5F 4C 4C 55 55 55 5F 65 65 65 00
,
uliu 65 65 5F 5F 55 55 55 55 65 65 5F 5F 55 55 55 55 o
0130 ~C 4C 4C 55 5F SF 4t 4C S5 S5 55 5F 65 65 65 00
Oi46 65 5F 55 uu 55 UU 55 vv 65 5F 55 OV 55 OV 55 vu
0150 4C 4C 4C SS.5F 5F' 4C 4C 55 55 55 SF 65 65 00 65
0160 5F 55 OV 55 uv 55 Ov 65 5F 55 00 55 Ou 55 Ou 4C
0170 4C 4C 55 5F 5F 4C 4C 5555 55 5F 65 65 65 FFFF
0160 303u 40 40 47 55 4C 5F iF 65 55 47 4C 55 4C 5F
01'0 30. 30 40 40 47 55 4C 5F 7F 65 55 47 4C 554C 00
01AO 47 46 3' 47 3' 4i 3' 3' 30 30 30 35 3' 40 47 47
01BO 47 40 3' 47 3' 47 3' 3' 30 30 30 35 3' 40 47 00
vlCO 30 30 40 4u 4i 55 4C5F iF 65 55 4i 4C 55 4C 5F
01DO 30 30 40 40 47 55 4C 5F 7F 65 55 47 4C 55 4C 00
. ulEO 41 40 3' 47 3' 47 31 3; 30 30 30 35 3; 40 4i 47
01FO 47.40 3' 47 3' 47 3' 3' 30 30 30 35 3' 40 47 FF
Oiuv 4C 4C 4C 4C 4C 4C 40 4u 43 43 4C 4[, 32 32 32 32
0210 4C 4C 4C 4C 4C 4C 40 40 43 43 4C 4C 65 65 65 65
022v 4C 4C 4C 4C 4C 4C 40 4u 43 43 4C 4C 32 32 32 32
0230 40 40 40 40 43 43 43 43 4C 4C 4C 4C 00 00 00 00
0240 40 40 40 40 40 4u 32 32 3; 3; 40 40 LA LA 2A LA
0250 40 40 40 40 40 40 32 32 3' 3' 40 40 55 55 55 55
OL6u 40 40 40 40 40 40 32 32 3i 3; 40 40 lA 2A lA lA
0270 ~o 40 40 40 43 43 43 43 4C 4C 4C 4C FF FF FF FF
02Bu ;0 40 46 40 43 43 40 ;0 3C 3e 40 40 47 4747 55
02'0 50 50 40 40 47 47 SO 55 5F SF 00
02Av iF iF iF ii 65 65 65 5F 55 55 50 50 55
0210 50 50 50 40 47 50 55 5S 5F 5F 00
OiCO 40 40 4u 40 43 !3 40 ;0 3C 3C 40 40 4i 47 47 55
02DO 50 50 40 40 47 47 47 50 55 55 5F 5F 5F 5F 5F 00
02EO 7F 7F iF ii 65 65 65 5F 55 55 50 50 4i 47 47 55
02FO 50 50 50 40 47 47 41 50 55 55 5F 5F 5F 5F 5F FF
030v 4C 43 4C 5A 55 4C 55 65 5A 65 5A 55 4C 4C 4C Ou 05BO 55 43 40 43 40 43 4C 55 43 55 4C 55 43 55 4C 55
0310 4C 43 4C 5A 55 4C 55 65 5A 71 65 78 71 71 71 00 05'0 55 43 40 43 40 43 4C 4C 55 55 55 55 40 43 4C 55
0320 ia 7i 65 7i 65 5~ 55 65 5A 65 5A 55 4C 4C 4C 00 u5Av 5F 65 ii iF 65 iF 71 iF 65 iF ii iF 7F 65 5F 65
0330 78 71 65 71 65 SA 55 65 SA 71 65 78 71 71 71 00 0510 55 65 71 71 7F 7F 7F 00 55 43 40 43 40 43 4C 55
0340 4C 43 4C SA 55 4C 55 65 SA 65 SA 55 4C 4C 4C Ou 05CO 43 55 4C 55 43 55 4C 55 55 43 40 43 40 43 4C 4C
0350 4C 43 4C SA 55 4C 55 65 SA 71 6578 71 71 71 00 05DO 55 55 55 55 40 43 4C 55 5F 65 71 7F 65 7F 71 7F
036v i8 ii 65 ii 65 SA 55 65 SA 655A 55 4C 4C 4C 00 05EO 65 iF 7i iF iF 65 5F 65 55 65 ii ii iF 7F 7F 00
0370 18 71 65 71 65 5~ 55 65 SA 71 65 18 71 71 71 FF 05FO 55 4C 43 40 00 7F 7F 7F 7F FF FF FF FF FF FF FF
0350 se 3C 3i 3i 3A 3Ă 3; 31 ii ii ii ii ii ii ii ii 06vu 40 40 3F 3E 3» 3C se 3C 3C 3L se 3C 3C 3C 3[ 00
03'0 18 7165 5A 55 555A SA 55 55 5A SA 65 65 65 71 0610 le 3e 40 40 47 47 50 SO SA SA 5F 5F 78 78 00 00
03Au i& ii 65 SA 55 55 SA SA 55 55 SA ii 65 65 b5 ii 0620 SA 5Ă 5F 5F bi oi 50
55

TEHNIUM 9/1989
1.
RECEPTIA
, ÎN BANDA SHF
Dr. fiz. DRAGOŞ FĂLIE

(URMARE DIN NR. TRECUT) Iară sub care este văzută suprafaţa Iar. Această configuraţie măreşte comandat pentru antene parabolice
antenei din focar este mai mică În puţin randamentul unei antene de de tip offset, iar În figura 2 este re-
Pentru antene parabolice de tip cazul antenelor de tip offset; din tip offset În comparaţi~ cu cel al prezentată flanşa de adaptare la ghi-
offset este necesar un fe'ed-horn pu- această cauză se poate realiza un unei parabole clasice. In figura 1 dul circular R120.
ţin deosebit. Deschiderea unghiu- feed-horn de tipul unui horn circu-o este dat desenul unui feed-horn re-

fjJS7

28,50
All1ca 3 (Dure!)
:5ecf/uneo A-A
V; ~G, 70
6,3 .[, =12, '70 '
5 /3, .. as, ~b'''
r ...tI" 57-
80,5
130,3
43,5
ro; 37, '71,"

o - rL. :: f, 87 fi

t' - f3 :. R, 2?~

parazite. corespunzător canalului drept. Din


Sursa de -15 Veste comandată această cauză trebuie realizate două
de sursa de + 15 V şi, conform cu va- module de sunet acordabile inde-
lorile din schemă, va avea o ten- pendent. În alte cazuri, Împreună cu
siune identică cu aceasta, dar de imaginea se transmite pe altă sub-
polaritate inversă. Valoarea tensiunii purtătoare sunetul unui program ra-
sursei de -15 V se poate modifica dio ce poate la rîndul lui să fie ste-
prin schimbarea rezistentei r109. reo sau nu.
Pentru ca aceste două tensiuni să Circuitul de sunet conţine la in-
În continuare voi prezenta schema cordonul de reţea în serie cu comu- fie egale trebuie împerecheate rezis- trare un filtru de bandă largă a cărui
tenţele r109 şi r106. lărgime este cuprinsă între 6 MHz si
unui alt receptor pentru banda SHF tatorul şi siguranţa fuzibilă. Trans-
ce poate fi folosit Împreună cu un formatorul de reţea trebuie să aibă Tranzistorul 0103 face parte din 8 MHz. Din componenţa acestui tii-
convertor industrial. Dacă se fac două înfăşurări secundare de 18 V
circuitul de protecţie al sursei. Va- tru fac parte inductanţele L201,
unele modificări simple, acest re- ce se înseriază. Terminalele comune loarea maximă a curentului pentru L202 şi L203. La ieşirea acestui filtru
care protecţia intră în funcţiune este sînţ conectate, două repetoare pe
ceptor se poate folosi şi cuplat la ale celor două înfăşurări se vor lega
convertorul descris anterior. la masa montajului. Se poate folosi dictată de valoarea rezistenţei r 11 O. emitor, 0202 ŞI 0201. După repeto-
Acest receptor conţine În plus, transformatorul de reţea de la pick- Curentul de scurtcircuit este mult rul 0201, la borna b24 se coneC-
mai mic decît curentul de declan- tează un circuit identic cu cel ce ur-
faţă de cel descris În numărul up-urile sovietice "Akord". Acest
şare a protecţiei. mează după repetorul 0202. Tran-
6/1988 al revistei, circuitele de con- transformator, pe lîngă cele două în-
trol automat al frecvenţei şi al am- făşurări de 18 V, mai are şi o Înfăşu­
Tensiunea pentru alimentarea dio- zistorul, 0204 este ·oscilatorul local.
plificării. Pentru recepţia programe- rare de 5 V, ce se poate folosi pen- delor de acord' se obţine printr-un Fre~venţa acestuia se variază cu po-
circuit de dublare din una din cele tenţlometrul r222, ce se montează
lor stereo, cît şi pentru a putea re- tru alimentarea unui bec montat pe
două înfăsurări de 18 Vale transfor- pe panoul aparatului. Prin acţiona­
cepţiona diferitele purtătoare de su- panoul aparatului pentru a semna-
net, pe schemă este prevăzut un liza conectarea la reţea a receptoru- matorului.· Circuitul de dublare este rea acestuia se modifică tensiunea
modul de sunet dublu reglabil. lui. format din diodele n102, n103 si de acord aplicată diodei varicap
Schema receptorului a fost reali- Sursa stabilizată de +15 V se reali- condensatoarele C 101, C102. Ten- n201.
zată pe mai multe planşe, fiecare zează cu circuitul integrat 7815
siunea ce se obţine la borna b13 Inductanţele L204 şi L205 fac

planşă poartă un număr, iar la nu- care, În funcţie de fabricant, poate este de aproximativ 45-50 V. parte din filtrul de medie frecvenţă
al canalului de sunet. Media frec-
merotarea componentelor din avea un indicativ usor diferit În planşa 2 este reprezentată
venţă aleasă este de 10,7 MHz. Lăr­
schemă prima cifră corespunde cu (MAA7815, pA7815 etc.). schema circuitului pentru selectarea
numărul planşei. De exemplu, pe Sursa de -15 Veste realizată cu gimea de bandă a filtrului este de
şi d~modularea purtătoarei de su-
schema sursei de alimentare, componente discrete, Această sursă net. In momentul de faţă un canal 300 kHz. Acordul demodulatorului
PLANŞA 1, la notarea condensato- , se poate realiza tot cu un circuit in- pe care este transmisă o imagine de FM realizat cu circuitul integrat
rului C107, prima cifră ,,1" repre- tegrat, 7915, În mod similar cu mon- TBA 120U se realizează cu induc-
televiziune este însoţit de una sau
tanţa reglabîlă L206.
zintă numărul planşei, iar următoa­ tajul sursei de + 15 V, dar, bineînţe­ mai multe purtătoare de sunet. De
rele cifre, 07, corespund cu numărul les, trebuie inversată polaritatea multe ori, frecvenţa subpurtătoarei Borna b22 şi borna corespunză­
componentei din schemă. condensatoarelor C108, C110 şi pe care este transmis sunetul core- toare celuilalt canal de sunet se vor
La notarea unor componente s-au C112. Circuitul pA7915 este mai difi- lat cu imaginea este diferită pe lega la mufa audio a receptorului.
folosit simboluri mai puţin uzuale; cil de procurat şi din această cauză Bobinele se realizează pe carcase
unele canale si din această cauză
de exemplu, transformatorul de re- pe schemă sursa de -15 Veste rea- este necesar u'n modul de sunet re- din plastic cu un diametru exterior
ţea este notat cu m 101. Sper ca lizată cu componente discrete.
de 4 mm, prevăzute cu miezuri de
glabil. În plus, pe unele canale se
aceste notaţii să nu deranjeze prea Condensatoarele C110 si C112 transmit suplimentar două subpurtă­ reglaj din ferită. Toate Înfăsurările
sînt cu tantal si se monteaza cît mai toare de sunet pentru recepţia stere- sînt bobinate cu sîrmă de CuEm cu
mult.
În planşa 1 este reprezentată aproape de terminalele circuitului un diametru de 0,1-0,15 mm.
ofonică. Pe una din subpurtătoare
schema sursei de alimentare. La integrat 7815. Rolul lor este de a se transmite sunetul corespunzator
bornele b14 şi b15 se conectează preîntîmpina eventualele oscilaţii canalului stîng, iar pe cealalta cel (CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)

12 TEHNIUM 9/1989
Ultlf

- - ----
!,7n

b'~
CIOC
220\1
SOllz -15V
/111J~
1
n!Of 6/2-
1::1/5 I
47nl 47'11 CI07
elos
1""""'/25>'
+~I/
bf!

r,.,

SURSA I

1 MODUL SUNET REGLABIL 1

Ibal)

IAMPLIFICATOR VIDEO I

TEHNIUM 9/1989
INTERFATA

SERIALA V24' PENTRU CALCULATORUL
autori : cib. Craciun Dutu
ing. Chirulescu Paul
ing. Colonati Cristian

(URMARE DIN NR. TRECUT)

1 RE" ********************* flJflJ14flJ OUT (167) ,A


2 REM *PROGRAMUL L T E X T* 00150 LD A 182
3 REM ********************* 0016flJ OUT ("167) ,A
lflJ CLEAR 29999 00170 LD A,79
15 CLS I PR 1 NT .. i ncar-cam RUTL" fi L180 9999
16 FLASH 1: PRINT II start tape'
17 FLASH 0 ' , 00180 OUT (175),A
20 LOAD .0 RUTL It CaDE 65267 00190 LD A,l ,
30 RANDOMIZE USR 65267 00200 OUT t17S),A
40 POKE 65278,0 00210 LD ~ 79
58 RANDOMIZE USR 65267 00220 OUT (183), A
60 eLS : PRINT "incarcam text.ul 00240 LD A 1
70 FLASH 1: PRINT." 1. st.art t.apa· - 0flJ240 OUT. <!S3>,A
71 FLASH 0 00250 LD A 64
80 LOAD II.. CODE 30800 00260 OUT (127) ,A
90 CLS': INPUT "lungime text:";l 00270 LD A 206
100 LET k=30000+l: LET c=0 00280 OUT (127),A
110 CLS :. PRINT "start 'printer"; 021290 LD A 55
120 PRINT II si apasa o tasta" 00300 OUT (127),A
130 PAUSE 0 00310 LD B~24
140 FOR i=3flJflJflJflJ TD k 00320 LOOP1 NuP
150 LPRINT CHR$ (.PEEK i l ; 00330 LD (#FFFE),BC
160 LET c=c+l 00340 CALL #E9B
170 IF c=64 THEN LET c=0: 00350 LD DE~256
LPRINT CHR$ (13) 00360 CALL CO~YL
180 NEXT i 00370 LD BC~(#FFFE)
00380 DJNZ LOuPl
00390 RETUR NOP
'f Copitre ilagine ecran - ilpriun"ta.- 00400
00410
00420
POP AF
POP se
POP DE
00430 POP HL

•• TEHNIUM 9/1989
00560 LD B 8 Datorita larii rezolutii a ilpri.antei t6313 dilensiunea
00570 LD (iFFFC),HL
00580 LOOP3 NOP unUl ecran se regaseste intr-un dreptunghi tiparit de 1',3 x
00590 RLC (HL) 5,3 CI.
00600 RLA
00610 ADD HLLO~DpE3.
00620 DJNZ u • Daca se doreste o alta dilensiune· grafica a ilaginii
00630 LD BTJ.A rutina COPYE poate fi ilaginata si construita .corespunzator
00640 CALL 1:.ST
dorintelor utilizatorului folosind in lod corespunzator si re-
00650
00660 LD
OUT A(lB19) A sursele oferite de ilprilanta K6313.
00670 LD Hl J(#~FFC)
00680 DEC C Observatie valabila pentru toate rutinele si progralele pre-
/

00690 JR NZ~LOOP2
00700 INC L zentate anterior: daca dintr-un lotiv oarecare (de exelplu
00710 LD A (#FFFB) iciuri R din reteaua'de alilentare) se anuleaza progralarea
00720 INC
00730 LD ),A interfetei ei se reprogrili foarte usor folosind o sec-
00740 CP venta de il'lstnn:ti!.mi silHara secvl!l1hi b-10 din
00750 JP NI,LOOPl TESiSl ~ fara a fi necesara reincrcarea rutinelor
incarcate anterior.
de , se

aceasta se refera
deSigur la numarul de care o
memorie Îl stoca; aceasta ca-
pacitate a valori im-
memoriile În-
cît
cele externe (de
cesul direct la Informaţia conţinuta. alClaclctt~tllor la CD-ROM sau, În
NR. TRECUT) Este cazul memoriilor externe din pentru discul magneto-
categoria benzilor magnetice
MEMORIILE CALCULATOARE- si ce", unde pentru a avea acces del1Sl1latE!a de repre-
LOR . anumită informatie este necesară zinta, fireşte, cantitatea informa-
Despre memoriile calculatoarelor defilarea întregii benzi, deci un ţie conţinută raportată la unitatea de
(fie ele interne sau externe) s-a scris de acces foarte mare. Am spus volum.
mult şi, fireşte, În pas cu progresele sus "clasice" deoarece unităţile de Înainte de a trece mai departe,· se ces aleator care se pot şterg.e ŞI
tehnologice, se va mai scrie. Chiar banda magnetioă cu acces continuu impune sa mai luam În considerare reÎnscrie de către utilizator.
Almanahul "Tehnium" 1989 a gaz- (streaming), aparute ulterior, au re- doua noţiuni: prima dintre ele se re- Memoriile ROM (Read Only Me-
duit un amplu grupaj de prezentare zolvat În mare parte acest neajuns. feră la volatilitate, care presupune mories) sînt memorii care pot fi nu-
a memoriilor, intitulat "Remember ... Corespondentul În cadrul memorii- pierderea conţinutului memoriei la mai citite, ele fiind Înregistrate de
sau a memora În cod-masina". Desi- lor interne al acestui tip îl constituie oprirea alimentarii. Este cazul unor către producator cu programe in-
gur ca În cele ce urme'aza nu ne registrul de deplasare (pe care' ÎI memorii cu circuite integrate, spre terne de lucru (denumite şi firm-
propunem sa repetam cele scrise În vom avea În yedere ulterior), care deosebire de memoriile externe ware). O data cu dezvoltarea diferi-
acel grupaj (pe care va invitam" să-I constituie o memorie fundamental magnetice, care sînt nevolatile. De telor tehnologii, memoriile ROM au
parcurgeţi pentru completarea unor secventială. În sfîrşit, MEMORIILE asemenea, ne mai referim la citirea devenit PROM (Programmable
cunoştinţe de principiu absolut ne- ASOCIATIVE sînt caracterizate prin distructivă a continutului memoriilor ROM)- putînd fi programate de
cesare), ci sa abordăm memoriile faptul că informaţia este regăsită În care Însaşi această operaţie dis- către utilizator -, EPROM (Erasable
calculatoarelor din unghiul serialului prin analogie cu conţinutul sau. truge conţinutul. Este cazul vechllor PROM) - ce pot fi şterse şi reÎn-
nostru din ultimele 12 numere. Să ne amintim În conHnuare, pe memorii cu ferită, de exemplu (care scrise,
Performanţele memoriilor se mo- scurt, caracteristicile generale ale trebuie sistematic reÎnscrise). spre Înainte de a intra În alte detalii,
difica În sensul optimizării lor, memoriilor (interne sau externe), deosebire de memoriile Interne şi de trebuie sa mai amintim registrele de
într-un ritm impresionant, cîştigul fi- care trebuie obligatoriu cunoscute cele externe magnetice. În figură deplasare memorii cu acces sec-
ind fie un timp de acces mai mic, fie înainte de conceperea unei aplicaţii. se pot observa 16 celule ale unei venţial În care informaţia se depla-
o capacitate mai mare de memorare, • timpul de scriere: reprezintă"in­ memorii plane, numerotate În zecl:- sează de la o celulă la alta -, regis-
fie îmbunătăţire tehnologică etc., tervalul dintre momentul În care in- mal (de la O la 15) sau În binar (de trele - memorii liniare cu acces pa-
toate acestea constituindu-se În tot formaţia de Înregistrat şi adresa se la 0000 la 1111); aceste valori repre- ralel -, stivele, în care deosebim
atîtea criterii de clasificare sau de află la intrarea memoriei si momen- zinta adresa fiecărei celule În care două categorii: FIFO (first in, first
utilizare a unui anumit tip de memo- tul În care informaţia este' efectiv În- urmează să se Înscrie datele. De
out, cu alte cuvinte prima informaţie
rie În funcţie de aplicaţie. De altfel scrisă; multe ori, pentru a fi mai sugestivi, introdusă este şi prima extrasă) şi
saltul spre calculatoarele moderne • timpul d"e citire: intervalul dintre recurgem la următoarea metaforă: LlFO (Iast in, first out, În care ultima
s-a făcut datorită conceptului de specificarea adresei şi momentul În considerăm memoria ca un scrin cu
informaţie introdusă este prima ex-
PROGRAM MEMORAT, idee care a care informaţia este disponibilă la multe sertare, fiecare dintre acestea trasă).
stat pînă În prezent la baza calcula- ieşirea memoriei; numerotate. Aceste numere repre- Bineînţeles, memoriile se mai pot
toarelor. • timpul de acces: acesta este de zinta adresa, iar conţinutul sertare- clasifica şi În funcţie de tehnologia
Asadar, există numeroase moduri multe ori sinonim cu timpul de ci- lor Înseamna informaţia conţinută. de bază a circuitului integrat, deci
de 'clasificare a memoriilor, unul tire; pentru memoriile secvenţiale ne pot fi MOS, bipolare, pe bază de
dintre acestea fiind modul de acces vom referi la un timp mediu de ac- MEMORIILE INTERNE BAZATE
PE CIRCUITE INTEGRATE CCD etc.
la informatie. in memoriile cu AC- ces; În numărul următor vom prezenta
CES ALEATOR informaţia se află la • timpul de ciclu: după o operaţie Dupa cum se ştie, memoriile in- cîteva noţiuni despre memoriile in-
o adresa precisa, prin intermediul de scriere sau citire, memoria poate terne se împart În două mari catego- terne statice şi dinamice şi despre
careia se face accesul. O buna parte avea nevoie de un timp de reÎn- rii - RAM şi ROM -, cu roluri bine celelalte tipuri de memorii enunţate
din memoriile interne ale calculatoa- scriere sau de "recu perare". Acest definite. pe scurt În acest articol introductiv.
relor sînt de acest tip. Memoriile cu ciclu reprezintă suma Între timpul Memoriile RAM (Random Access
ACCES SECVENŢIAL nu permit ac- de acces şi timpul de reÎnscriere; Memories) sînt deci memorii cu ac- (CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)

TEHNIUM 9/1989 15
Articolul 1: În scopul formării unui comportament discipli-
nat şi. preventiv pe drumurile publice, cît şi pentru cunoaş­
terea şi respectarea de către întregul tineret a normelor de
circulaţie şi de conduită preventivă, redacţia revistei "Teh-
nium", cu sprijinul de specialitate al Direcţiei Circulaţie din

fb 1
Inspectoratul General al Miliţiei, organizează anual un con-
curs pe teme rutiere, "Circulaţia".

Articolul 2: Concursul se va desfăşura anual,· prezentîn-


du-se grafic imagini din circulaţia rutieră, însoţite şi de texte

'~~
explicative care vor cuprinde probleme de circulaţie şi de
conduită preventivă specifice pietonilor (A), bicicliştilor,
motocicliştilor, motoretiştilor (B) şi automobiliştilor (C).
~ Ib 2

~'•.-~. fA
Articolul 3: Publicarea imaginilor, însoţite de întrebări şi
textele explicative corespunzătoare, se va face În trei nu- •
mere consecutive ale revistei "Tehnium".
1i1,1~ .'
~i.'= j:)
Articolul. 4: La concurs pot participa toţi tinerii care au îm- ÎNTREBAREA NR. 3A: Precizaţi care dintre cele două grupuri de pietoni
plinit vîrsta de 14 ani, cît şi colective de membri din cadrul traversează
corect intersecţia de mai sus.
cercurilor de creaţie tehnico-aplicative din sistemul U.T.C.,
întreprinderi şi instituţii etc.

Articolul 5: Participanţii la concurs sînt datori să comen-


teze cu soluţii temeinic justificate şi în spiritul conduitei ru-
tiere preventive toate situaţiile publicate În fiecare număr al
revistei, trimiţînd răspunsurile redacţiei Într-un plic Închis.

Articolul.6: Scrisoarea cu toate răspunsurile se va expe-


dia pe adresa redacţiei revistei "Tehnium" - Piaţa Scînteii
nr. 1, Bucureşti, cod 79784, pentru concursul pe teme ru-
tiere "Circulaţia '89", pînă la data de 15 octombrie (data
poştei).

Articolul 7: Juriul, constituit din specialişti, reprezentanţi


ai C.C. al U.T.C., ai I.G.M.-Direcţia Circulaţie şi ai revistei
"Tehnium", va examina conţinutul scrisorilor primite În ve-
derea premieri; celor mai bune răspunsuri.
_S'~.
Articolul 8: Premiile se procură anual de oătre redacţia re- ÎNTREBAREA NR. 3 B: Care dintre vehiculele din imaginea alăturata îşi
viste; "Tehnium". poate continua deplasarea?

Articolul 9: Răspunsurile -apreciate ca fiind foarte bune


vor fi recompensate cu următoarele premii:
a) un premiu special al revistei "Ştiinţă şi tehnică" în va-
loare de 1 000 de lei;
b) un premiu special al revistei "Tehnium" În valoare de
1 000 de lei;
c} trei premii constînd din obiecte În valoare de 600 de lei;
d) zece menţiuni constînd din 5 almanah uri "Ştiinţă şi
tehnică" şi 5 almanahuri "Tehnium";
e) mai pot fi acordate alte premii din partea unor Între-
prinderisau instituţii. 1

Articolul 10: Cele mai bune răspunsuri vor fi popularizate


prin intermediul presei.

Articolul 11: Concluziile desprinse În urma verificării


răspunsurilor primite şi a recompensării celor apreciate co-
respunzător vor fi inserate în scurte note, care vor fi supuse
spre analiză conducerii Direcţiei Circulaţie şi a revistei
ÎNTREBAREA NR. 3 c: ~are dirtre cele trebuie să se înscrie
"Tehnium", ce vor stabili măsuri adecvate pentru Întărirea conducătorul autoturismulu i pentru a' efectua virajul la stînga?
disciplinei rutiere şi prevenirea accidentelor de circulaţie.

16 7EHNIUM '9/1989
Ing- AURELIAN MATEESCU

Prezentam celor interesaţi o solu- doar la ventilatoarele ce se fixeaza


ţie practica pentru rezolvarea unor În perete, cu evacuare În tubulatura
probleme legate de ventilarea Înca- de ventilaţie, pentru a nu permite
perilor. Precizam ca aceasta soluţie accesul insectelor etc,;
ofera urmatoarele avantaje deloc de - peretele se va decupa cu dalta
neglijat comparativ cu alte soluţii si ciocanul la diametrul tubului de
asemanatoare: aluminiu, Etansarea se realizează cu
economicitate şi consum ener- lapte de ipsos 'sau cu burete de po-
getic foarte redus, ceea ce permite liuretan;
ca instalaţia sa lucreze În regim per- - motorul utilizat poate fi de la
manent, extrem de silenţios; pick-up-urile,,,Ziphona", "Selcanto",
construcţie simpla, comoda, "Supraphon",' adaptînd suporturile
usor de executat; de prindere din tablă de aluminiu la
' - fiabilitate deosebita, durabili- lungimea necesară;
tate În timp verificata personal de - diametrul tubului va fi cu 10
peste 10 ani În mai multe destinaţii, mm mai mare decît diametrul elicei
În condiţii de funcţionare continua, din plastic;
Acest ventilator a fost si este utili- - sitele de protecţie se vor şterge
zat pentru: '. periodic cu o perie uscată pentru În-
- Înlăturarea umezelii din baie În lăturarea prafului;
condiţiile În care aceasta încapere - ventilatoarele care lucrează În
nu are fereastră directa către exte- bucătării se vor murdări intens cu
rior (ventilaţie prin tubulatura), S-au un strat vătuit format din particule
obţinut Îhlaturarea rapidă a aburu- de praf lipite cu particule fine prove-
lui, evaporarea apei din condens, În- nite din vaporii de ulei de gătit. De
lăturarea mucegaiului negru şi a mi-
rosului neplacut din Încapere;
- ventilarea forţata a camării prin
două ori pe an se recomandă de-
montarea completă, spăIÎndu-se
toate componentele cu apă caldă şi
1
tubulatura de ventilaţie; detergent. Motorul se va demonta
ventilarea aerului din bucata- complet, rotorul putîndu-se spăla În se leagam serie pentru conectarea
rie, ca ventilator de geam sau pen- puţină benzină sau alt solvent pen- la 220 Vca. Se va conecta începutul
tru mărirea tirajului.· tru grăsimi. Statorul, ce conţine şi unei bobine cu sfîrşitul celei/alte, iar
DETALIILE CONSTRUCTIVE sînt bobinele, se va curăţa cu o pensulă celelalte două terminale vor fi co-
cuprinse În figurile 1, 2 şi 3, ce f}u cu par, ferindu-se terminalele bobi- nectate la reţea;
necesită explicaţii deosebite. In nelor, Părţile metalice se pot şterge - motoraşele de pick-up au la-
urma exploatarii de mai mulţi ani, cu vata muiată în solvent (benzină, gare cu autoungere şi nu vor f) unse
fac urmatoarele precizări privind benzina extracţie, tiner, acetonă), cu nici un tip de lubrifiant.1 n caz
construcţia şi exploatarea: fără a atinge bobinele; contrar poate apărea blocarea roto-
- sita de protecţie se va monta - la montaj, bobinele statorului rului.
Datorită consumului foarte redus,
ca şi silenţiozităţii deosebite,
ventilatoarele pot fi utilizate În re-
gim continuu mulţi ani sau pot fi co-
mandate de un, tempo rizator. 6,7
Personal am mai utilizat acest tip
de ventilator şi într-o altă destinaţie:
am "ajutat" agregatul frigorific alfri- ---------t-'--r-10
giderului şi congelatorului În timpul
verii" atunci cînd temperatura din
apartamente ajunge În unele cazuri
la peste 30°C. In aceste condiţii
schimbul termic agregat-mediu se
face cu randament scăzut. Fluxul de
aer al ventilatorului uşurează munca
agregatului cu următoarele benefi-
cii:
- scăderea consumului de ener-
gie;
- creşterea fiabilităţii agregatului
ce nu se va mai supraîncalzi;

o
- creşterea duratei de exploatare
prin micşorarea uzurilor excesive ce
apar la o funcţionare în condiţii de
temperatură ridicată.

LISTA OEMATERIALE

HR. DENUMIREA HR. SUC; OBSERVATII


CRT.
1. Etice 1 PI.esă schimb ventilator de mată
2- =:rUb Ma It 10 a
3. UUr M3 3
4. tlb plată 3,2 6
5. port motor 1 Tablă AI grol. > 0.5 mm
6. ~rUb M3l( 10 a
1. . aibă plati 3.2 3
8. ub 1 Tablă AI rolultă, gros. 1 mm
9. Sită protec'le 1 Ot811nox, otel galvanizat
10. Motor electric: 1 n 1 450 rotlmln de la p
=
"Ziphona", P 14 W
11. Cutie borne Piesă de schimb corpuri ilumIna

2 12-
13.
M3x 25
uliţă M3

TEHNIUM 9/1989
17
K. FILIP 1..-_+-_.<1/--_ _ _ _ _-0 -L
În figura 1 este prezentată schema Montajul se alimenteaza cu baterii
electrică a unui generator de zgo- de 4,5-6 V.
mot. generator ce poate fi montat În figura 2 este dată schema de
Într-un navo sau automodel care cablaj cu amplasarea componente-
funcţionează cu un motor cu ardere lor.
internă. Cuplarea între etaje se face cu un
Montajul se compune dintr-un 05- transformator cu raportul 4:1, de ti-
cilator cu autoblocare si dintr-un pul celor folosite la radioreceptoare
etaj de amplificare În clasa C. Prin În etajul final.
RPi se reqlează frecventa. SF018=BC177, SF126D=BC107.

Sng. ANDRIAN N~COLAE

Sînt cunoscute marile avantaje ale In figura 2 se dă schema electrică a


unei convorbiri duplex (tip telefoniC) unui post. Jumătatea din stînga re-
În care corespondenţii pot conversa prezintă un aparat telefonic obiş- BATERIE
liber fără manevre suplimentare tip nuit, căruia i se la bornele 24Vcc
emisie/recepţie. L2-S 1, o son el ect ron i ca.
Interfonul prezentat are urmatoa- Schema este reprezentată cu micro-
rele caracteristici: receptorul aşezat pe fu rea. În
- convorbiri duplex; schema propriu-zisă a aparatului te-
- legătura între posturi se reali·· lefonic se fac următoarele modifi-
zează prin două fire: cări:
- distanţa între două posturi ma- - se elimină ştrapul S'1-D5; pe TUrca, - tensiunea de alimentare Ubaterie-UPI13Z=11 V determina
ximum 5 km, pentru a avea caracte- - se scurtcircuiteaza condensa- este blocata de cele două diode
risticile unei convorbiri telefonice torul de 1 pF: PU 3Z, din cele două aparate. Cir~
(convorbi rea rămîne i nteli gi bilă -- se decuplează soneria electro- cuitul este următorul:
chiar pentru distanţe de 10 ... 15 km); mecanică de la pinii S1-S2; bornă a (ATi), contact închis
--- posturile sînt telealimentate, - eventual, se decu plează discul diodă PL 13Z, circuit electronic,
putîndu-se monta În locuri lipsite de telefonic şi pe pinii 02-04 se co- bornă b (ATi), bornă a con-
surse de energie. .nectează un ,ştrap (călăreţ). tact Închis F2, diodă circuit
Aceste performanţe sînt realiza- Discul si soneria electromecanică electronic, bornă b (AT2), se Sta.Dlleşte
bile În condiţiile utilizării mijloacelor se pot elimina din aparatul telefonic. Presupunînd că se ridică microre- borna a
şi metodelor specifice telefoniei. Dispozitivul electronic de apel utili- . lui ATi, se Închide următo- AT1,
Astfel, convorbirea se poartă pe o li- zează o capsulă telefonică recep- circuit: +baterie, bornă a (ATi), (ATi), borna a
nie simetrică faţă de pămînt (din toare sau un difuzor cu impedanţa ştrap 02-04, circuit de convorbire convorbire. AT2, F1 borna b
punct de vedere al semnalului de mai mare de 50n. Circuitul integrat ATi contact furcă F1, bornă b -baterie. Curentul in
. convorbire). Posturile sînt aparate MMC4011 intră În componenţa unui ), bornă a (AT2), contact. Închis este determinat de suma re-
telefonice obişnuite, adaptate sco- oscilator audio, întrerupt cu o frec- diodă PL 13Z, circuit electronic, zistenţelor celor două circuite de
pului propus. venţă de 5 ... 20 Hz. Tonalitate se bornă b (AT2) -baterie. După cum (cca 40 mA linie zero
După cum se poate vedea În fi- poate modifica din rezistenţa de 25 se observă, în serie cu dioda PL 13Z km). acest se poate
gura 1, cele două aparate sînt mon- kn marcată cu stelută. apar circuitul electronic de, purta o convorbire Caracte-
tate În serie cu sursa de alimentare, Funcţionare. Cînd microreceptoa- AT2 si circuitul de convor- ristica acestui circuit convorbire
respectîndu-se polarîtăţile indicate. rele celor două aparate sînt aşezate AT1. 'Diferenta de tensiune o constituie transfor-
mator rI,f",,..,,,nj,i,,,
cu rezistenţa 680n si
văzută linie, formeaza o
Pe o diagonală se află
microfonul cu iar pe cea-
laltă diagonala receptoare.
semnalul de microfonul
de convorbil'e este împie-
dicat să ajungă În propria capsula
receptoare.
Alimentarea instalaţiei se poate
face si de la un redresor bine filtrat.
Schema din figura 3 poate alimenta
singura interfonul sau poate lucra În
tampon cu bateria.

9/1989
rior. Pe schemă nu există nici un
element de reglaL acesta nefiind ne-
cesar. Totusi, În cazul cînd este ne-
cesară ajust'area fină a pragurilor de
LIVIU CADINOIU. Botcui5ani turaţie, se va Înlocui temporar rezis-
Funcţionareamotorului unui ayto- LED-uri dispuse la bordul autovehl- a) autovehiculul SE" află În regim torul R8 cu un potenţiometru semi-
vehicul cu aprindere prin scînteie În culului. de mers normal, turatia este mai reglabil de 5 kO. Nu se recomandă
regim de mers În gol forţat este ca- Schema electrică prezentată cu- mare de 1 400 rotim i'n, contactul montarea definitivă a acestuia pe
racterizată prin următoarele aspecte: prinde un convertor frecvenţa-ten­ MICRO fiind deschis (pedala de ac- cablajul economizorului din cauza
vibraţiilor puternice apărute în tim-
- pedala de acceleraţie este lă­ siune, realizat cu circu itul integrat celeraţie apăsată);
sată liberă; CI1 (MMC4047), un inversor (Ti), b) autovehiculul se află În regim pul funcţionării motorului.
- clapeta de acceleraţie a carbu- un integrator (circuitul de integrare de mers În gol forţat (decelerare), Punerea la punct a economizoru-
ratorului este complet închisă; R7-C5), un comparator cu histere- turatia este mai mare de 1 200 lui se face utilizînd un generator de
- autovehiculul se deplasează zis realizat cu amplificatorul opera- rotlmin, contactul MICRO fiind În- semnal dreptunghiular avînd o ten-
inerţial sau coboară o pantă, iar mo- ţional CI2 (,BA741) şi un etaj final chjs (pedală de acceleraţie liberă). siune de ieşire mai mare sau cel pu-
ţin egală cu 10 V, pus pe domeniul
torul are o turaţie mai mare decît tu- realizat cu tranzistoarele T2 (BCHi) In cazul "a", tensiunea existentă la
raţia de ralanti. şi T3 (BD137, B0139). Pentru sem- iesirea lui CI2 si divizată de 10+200 Hz. Semnalul se aplică pe
In aceste condiţii, galeria de ad- nalizare sînt utilizate două lED-uri, R1'1-R12 este mai mică decît U SET2 R1 si se urmăreste functionarea co-
misiune a motorului este locul unde unul roşu (lED R) şi unul verde +U OZ2' Din această cauză T2 este rectă, la turaţiile indicate (1 200 ŞI
se formează depresiuni apreciabile, (lED V). Din motive de siguranţă În blocat, T3 este În conducţie, bobina 1 400 rot/min) prin vizualizarea stării
cu influenţă directă asupra circuitu- exploatare şi pentru că economizo- EV este alimentată, iar lED-ul V lED-urilor.
lui de mers În gol. rul trebuie să lucreze într-un dome- este aprins. Circuitul de ralanti este Reamintim că relaţia între frec-
Într-adevăr, deoarece depresiunea niu larg de temperaturi, pentru con- alimentat În mod normal cu com- venţaimpulsurilor de şprindere ,,1"
În acest regim este mult mai mare vertorul frecvenţă-tensiune a fost bustibil. În cazul "b", prin contractul şi turaţia motorului În patru timpi,
decît depresiunea caracteristică re- utilizat circuitul CMOS-MMC4047, MICRO În stare închisă, emitorul lui "n", este:
gimului normal de mers În gol (ra- montat Într-o schemă de monostabil T2 este pus la masă, iar dispozitivul n(rotlmin)
lanti), mptorul este alimentat cu un triggerabil comandat pe frontul po- este pregătit pentru funcţionarea ca f(Hz)
surplus de combustibil, ceea ce se zitiv. Semnalul obţinut de la RUP- economizor. 30
traduce prin majorarea inutilă a TOR, divizat de grupul R1-R2 şi li- , Într-adevăr, pentru orice turaţie Microintrerupătorul MICRO poate
consumului de carburant. mitat de diodele D1, 02 (1N4148), mai mare de 1 200 rot/min, tensiu- fiunul de fabricaţie industrială,
O soluţie pentru anularea acestei este aplicat pinului 8 (+TRIGGER). nea la ieşirea lui CI2 este aproxima- montat opţional Iingă pedala de ac-
risipe de combustibil (evidenţiată la pinul 10 se culege o succesiune tiv 6,5 V, T2 intră În saturatie, iar T3 celeraţie sau pe carburator. În am-
mai ales la deplasarea În interiorul de impulsuri avînd perioada T = se blochează. Electroventilul EV nu bele cazuri este obligatoriu ca sta-
10calităţilor) este blocarea circuitului 2,48C2R3 (durata iro,pulsului generat este alimentat si circuitul de mers în rea inchis a contactului să cores-
de mers În gol În momentul apariţiei de monostabil). După inversarea gol este obturat, consumul de ben- pundă situaţiei "pedală de accele-
regimului de decelerare. Cea mai acestor impulsuri de către tranzisto- zină În acest regim anulîndu-se. Re- raţie liberă".
comodă cale este utilizarea unui rul T, semnalul rezultat este integrat venirea la mersul normal se face au-
ventil electromagnetic (supapă elec- de grupul R7-C5, iar tensiunea con- tomat cînd turatia motorului scade LISTA PIESELOR COMPONENTE
tromagnetică), a cărui funcţionare tinuă de la bornele condensatorului sub valoarea de '1 200 rot/min sau la
poate fi controlată electronic. C5 se aplica intrării inversoare a apăsarea pedalei de acceleraţie (în Ri - 10 k!l; R2 - 10 k!l; R3-
Există autovehicule dotate din fa- comparatorului G12. Datorită con-· orice regim de turaţie). Dispozitivul 160 kn;R~ - 47 k!l; R5 - 22 Idl; R6
bricaţie cu asemenea electroventile densatorului C6 (0,1 ,uF), tensiunea la îşi reia ciclul de funcţionare auto- - 4,7 kO; R7 - 22 kH; R8 - 4,7 kf!;
(SKODA, OLTCIT) şi altele la care iesirea lui CI2 este foarte bine fil- mat, peste turaţia de 1 400 rotlmin, R9 - 360 il; Ri0 - 47 kO; R11 __ o

se pot adapta supape electromagne- trată. Prin utilizarea rezistorului R10 Funcţionarea corectă a dispozitivu- 4,7 kil; R12 - 1 kn; R13 - 470 n;
tice existente În comerţ (DACIA (47 k!l) se obţine un histerezis de lui electronic descris şi bineînţeles a R14 - 750 il; R15 - 750 H; Ri6 -
1300). Deoarece execuţia unui astfel frecvenţa (turaţie) de 6,6 Hz (res- electroventilului nu favorizează eco- 15 k!l; C1 - 10 nF/25 V; C2 - 10 nF/
de electroventil este relativ compli- pectiv 200 rotlmin), obligatoriu pen- nomii exagerate de combustibil, 250 V. (stiroflex); C3 - 47nF/25 V;
cată, iar preţul accesibil, nu se reco- tru funcţionarea corecta a dispoziti- acestea situîndu-se În domeniul 8+ C4 - 47 ,uF/10 V; C5 - 10 ,uF/35 V
mandă execuţia lui artizanală, ci vului. Intrarea neinversoare a luj CI2 10% la mersul În oras si de 12+16% (tantal); C6 - 1,1 ,uF/100 V; C7 -
procurarea din comerţ. este conectată la dispozitivul la mersul în zone' de deal sau 10 nF/25 V; 01, 02 - 1N4148; D3-
Nu acelaşi lucru se poate spune R8-R16 de pe care se culege o ten- munte .. Pentru mersul pe drumuri 1N4001; DZ1 - Pl7V5; DZ2
despre partea electronică ce contro- siune de referinţa, de fapt o frac- publice În afara oraşului sau fără Pl6V8; T1, T2 - BC107,
lează funcţionarea electroventi!ului, ţiune din U OH pante, economia este nesesizabila. BC108; T3 - BD137, BD139;
care poate fi realizată şi implemen- Regimul normal de funcţionare· a Executat conform schemei elec- - MDE1101R; lED V - MDEi
tată pe autovehicul fără probleme motorului presupune următoarele si- tronice descrise, economizorul func- CI1 - MMC4047; CI2 -
deosebite. tuatii; ţionează la parametrii indicaţi ante- - supapă
Economizorul electronrc de com-
bustibil prezentat În figura alăturată
se evidenţiază prin următoarele ca-
racteristici:
- tensiune de alimentare: 9-16
V;
curent consumat maxim: 450
mA (cu electroventilul în stare acţio­
nată);
- turaţie de acţionare: 1 200
rot/min;
- turaţie de revenire: aproximativ
1 400 rotJmin;
- histerezis de turaţie: 200
rot!min;
funcţionare automată la elibe-
rarea totală a pedalei de acceleraţie;
blocarea funcţionării În orice
regim de turaţie la apăsarea p~dalei
de acceleraţie;
- semnalizarea funcţionării prin

Vă recomandăm o carte: fost accentuat În noua ediţie de pre- Amplul index cronologic, ce mar-
zenţa capitolelor referitoare la circu- chează invenţii, descoperiri, studii ŞI
ite integrate (cu configuraţia termi- realizări În electrotehnică si electro-
nalelor şi performanţe), la noile sis- nică, este adus la zi cuprinzînd
teme de marcare/codificare, la com- Într-o amplă acoladă temporală
ponente electronice pentru mi- principalele evenimente Între sec. VI
crounde, diode şi tranzistoare pen- î.e.n. şi anul 1988.
Un autentic eveniment editorial modificări de conţinut şi structurq" tru uz didactic, la ap'a(atele electro- Aria de interes a recentului volum
pentru electronişti îl constituie apa- noi capitole impuse de dezvoltarea nice de larg consum. In acest sens este substanţial lărgită prin include-
riţia Agendei radioelectronistului şi diversificarea considerabilă a este, de asemenea, deosebit de utilă rea prezentării aparaturii electronice
(ediţia a doua, seria Practică a pres- componentelor, aparatelor şi echi- şi prezentarea succinta a principale- medicale sau a celei destinate auto-
tigioasei Edituri Tehnice), realizată pamentelor electronice româneşti. lor întreprinderi şi institute de cer- mobilistilor.
de unul din cunoscuţii publicişti În Astfel au fost dedicate capitole noi cetare ştiinţifică şi inginerie tehnolo- Ţinu'ta ştiinţifică elevată, limbajul
domeniu si cadru didactic la Institu- circuitelor integrate CMOS/NMOSI gică avînd profil electrotehnic şi accesibil, clar, informaţia actualizată
tul Politehnic din Bucureşti, ing. PMOS, tiristoarelor cu contacte prin electronic. se constituie În atributele principale
Niţ:olae Drăgulănescu. presiune, testoarelor automate, tele- Noua ediţie a Agendei radioelec- ale unei lucrări ce nu trebuie să lip-
In urmă
cu 6 ani, apariţia primei vizoarelor În culori, telefoanelor lronislului are complet reorganizate sească din biblioteca oricarui elec-
ediţii a acestei lucrări reprezenta electronice, tranzistoarelor bipolare, şi amplu suplimentate informaţiile tronist, specialist sau amator.
pentru fiecare constructor un auten- dispozitivelor optoelectronice, rezo- referitoare la folosirea clasificării ze- Se cuvin, de asemenea, menţio­
tic sprijin, competent şi accesibil, natoarelor cu cuarţ, componentelor cima~ universale În electronică, nate eforturile şi promptitudinea cu
menit să selecteze, să sÎntetizeze şi pasive, aparatelor electronice pentru precum şi la abrevierile uzuale spe- care Editura Tehnică a facilitat apa-
să actualizeze informaţia ştiinţifică măsurare/testare, echipamentelor de cifice (în limbile română, engleză, riţia celei de-a doua ediţii a Agendei
din domeniul radioelectronicii. Înaltă fidelitate etc, franceza, germana, rusă) şi la codul ri;ldioelectronistului, volum dedicat
Ediţia a doua a volumului semnat Caracterul practIc necesar infor- INSPEC (clasificator de subiecte/ unui domeniu aflat Într-o eferves-
de ing, N. Drăgulănescu se prezintă maţiei destinate tuturor constructo- probleme În electrotehnică şi elec- centă dezvoltare,
la InHlnlrea cu publicul avînd ample rilor amatori de r<ldioelectronica a tronica),

TEHNIUM 9/1989
-

Praf. MICKEV o. MOCIORNITĂ

Eliminarea dominantei de culoare denţa dintre densităţile filtrelor şi b. proba 1: se execută cu filtraj
la executarea copiei pozitive pe hîr- coeficientul de prelungire a timpulUI galben purpuriu verde-albăstrui timp de expunere
tie, în sistemsubstractiv, necesită de expunere la folosirea lor. 70 70 00 6s
folosirea filtrelor galben, purpuriu şi De exemplu, pentru cap color proba 2: se apreciază necesar filtrajul
verde-albăstrui de diverse densităţi. GFA :- KROKUS, datele din tabel.
Acestea se folosesc fie combinate 70 50 00
Calcularea timpului de expunere
cîte două, fie individual (o singură Adică -20 purpuriu (coeficient
se face În modul următor:
culoare), niciodată toate trei, deoa- a. proba 1: se execută cu filtraj de reducere a timpului 1,1 conform
rece prin aceasta s-ar introduce un tabelului).
galben purpuriu verde-albăstrui timp de expunere Timpul pentru proba 2 = 65/1,1 =
filtru gri de atenuare care prelun-
geşte timpul de expunere şi micşo­
50 20 00 6s 5.5 s, ceea ce reprezintă o scădere a
proba 2: se apreciază necesar filtrajul timpului de expunere cu 10%.
rează saturaţia culorilor.
Producătorii debalansează inten- galben purpuriu verde-albăstrui Problema constă În incomoditatea
ţionat hîrtia fotografică şi, notînd pe 130 40 00 de a face aceste calcule la lumina
pachet debalansarea, informează adică +80 galben (coeficient de de laborator color. mai ales cînd
astfel pe cumpărători asupra filtraju- prelungire a timpului 1,1 conform avem de Înmulţit valori mari de coe-
lui necesar. tabelului); ficienţi, corespunzatori unor densi-
De exemplu, o notaţie: 50.20.00 pe +20 purpuriu (coeficient de pre- taţi ridicate.
paChetul de hîrtie indica necesitatea lungire a timpului 1.1 conform tabe- Aceasta duce t'n mod ,curent la
unui filtraj preponderent galben, ur- lului). aproximări de 10-20% faţă de tim-
mat de purpuriu pentru subdomi- Timpul pentru proba 2 = 6 s x 1,1 pul de expunere necesar, ceea ce
nanta, unul 00.50.10 filtraj purpuriu, x 1,1 7,26 s, ceea ce reprezintă o reprezintă. prin sub sau supraexpu-
iar unul 30.00.50 va necesita filtraj creştere a timpului de expunere cu nere, tot o debalansare faţă de in-
verde-albăstrui cu corecţie de gal- 21% (1,1 x 1,1 = 1,21). tenţia avută la filtrare.
ben pentru subdominantă. Se ajunge la filtrari suplimentare
Aceasta indicaţie nu mai este va-
labilă în cazul hîrtiei expirate, care .
'îşi schimbă diferenţiat sensibilitatea
straturi lor, sau în cazul negativelor SECT/lINEA A-A
debalansate puternic, care prin co-
piere reuşesc să schimbe zona de
""
debalansare preconizată de fabri-
cantul de hîrtie.
Ajungem deci la probe. Primele
pentru aflarea zonei În care se află
dominantele cromatice, apoi urmă­
toarele pentru eliminarea dominan-
tei si a subdominantei.
Se lucrează pas cu pas, prin creş­
terea sau descreşterea densitaţii fil-
trelor, fapt care duce la creşterea
sau la scăderea timpului de expu-
nere. Aflarea noului timp s-ar putea
face cu ajutorul unui exponometru
de laborator, dar acesta nu se afla
În posesia tuturor fotoamatorilor.
În prospectul obţinut la cumparâ-
rea filtrelor color sau a capetelor
color, exiStă un tabel cu corespon-

R{9/6 ot5'om6/ola

f./r. f./rlf./
C;I/';~o co~j/c;C'/)ICI/f./idC';O/Y!'/CI/)~~
o 7'lm;o(//"'/ d8 .60.L'O

PURPURiu

~~ ~ ~ ~ ~
c:::s ~ ~ .~ ~
GAL8EN
9 10 II II IJ II, 1.1 16 /7 18 19 .10

20 TEHNIUM 9/1989
GrtJIJ.5mm

/.1'

5' 7

ro
. ~ ..... ~

111

Verde-albăstrui
-- --I}- - -- - - - - Densitate Coeficient
{ o..... 10 1 0\
---- 1- - -- ----- 20~. 40 1;'P
50......· 60 1,2
c?40 10~ 80 1.,3
90..... 110 1,4
120-140 1,5

şi la dezorienta rea operatorului asu- prelungire În dreptul densităţii res- combinata cu scala de jos şi ver- tata a cursorului În lungul riglei).
pra identificării corecte a dominan- pective de filtru purpuriu. Pentru fil- de-albăstrui cu galben pe scala de Pentru ca rigla să nu iasa complet
telor. trul verde-albăstrui se procedează jos. din suport În timpul manipularii, la
Pentru comoditatea efectuarii cal- sirŢ1ilar ca pentru fHtrul galben. Constructiv, rigla este formată di.n capetele riglei se monteaza opritoa-
culelor sub lumina aparatului de In figura 1 se prezintă calcularea suportul de bază (fig. 2), o placă de rele (fig. 8), iar pe mijlocul rigletel
mărit, am construit o riglă de calcul coeficientului de prelungire a timpu- plexiglas alb, pe care montăm cu se monteaza un şurub !imitator de
gradată În coeficienti corespunzatori lui de expunere pentru exemplul a) şuruburi M3 conform secţiunii A-A cursa.
densităţii filtrelor. Rigla fiind logarit- + ,80 galben; + 20 purpuriu. ghidaje laterale ale rigletei (fig. 3). Marcarea se efectueaza după
mica, operaţia se desfaşoara con": I ntîi poziţionăm cursorul mobil Personal le-am executat prin tăierea montare, pe faţa riglei, prin zgÎriere,
form proprietaţii: 10gA+logB=logA.B. astfel Încît timpul de bază (proba 1) marginilor laterale ale unui echer de urmată de umplerea cu tuş a urmei
In primul rînd, rigla (fig. 1) consti- sa se afle În dreptul decupării (6 s.). plastic din comerţ, pentru a avea obţinute.
tuie un memorator al coeficientului Urmează glisarea rigletei mobile şanţul longitudinal gata executat. Scala logaritmică se copiază după
de prelungire a timpului În funcţie pentru a pune reperul "O" În dreptul Rigleta (fig. 4) este prelucrată tot o scală de riglă de calcul obişnuită
de densitatea fiecărei culori În parte. densităţii filtrului galben Întrebuinţat din marginea unei echer din plastic, şi se marcheaza pe riglă cu coefi-

perul °
Exemplu: punîndu-se rigleta cu re-
În dreptul filtrului galben fo-
losit (în figură 100.00.00', se citeşte
(40-100 similar conform tabelului).
Citirea coeficientului de prelungire a
timpului de bază se face pe rigleta
la care trebuie să executam un şanţ
simetric (se foloseşte vîrful unui şa­
băr cu care se aschiază succesiv În
cientul, iar pe ghidajele riglei cu
densităţi de filtru.
Pentru citirea mai comoda, rigla
pe rigletă În dreptul reperului °
pe riglă coeficientul de prelungire a
de mobilă, În dreptul densităţii filtrului
purpuriu întrebuinţat (+20).
straturi). .
Cursorul (plastic colorat) se exe-
se poate echipa cu sistem propriu
de iluminare, dar cu precauţiile ne-
timpului (1,1). Se pot întrebuinţa toate combina- cută din reperele prezentate În figu- cesare pentru evitarea impresionarll

°
Pentru filtrul purpuriu rigleta se
poziţiqnează cu reperul pe reperul
O al ri'glei, citindu-se coeficientul de
ţiile de culori, respectiv galben şi
purpuriu pe scala de sus, verde-al-
băstrui şi purpuriu pe scala de sus
rile 5, 6, 7, prinse între ele cu şuru­
buri M3(prin şuruburi se reglează
strîngerea, respectiv deplasarea for-
hîrtiei.

TEHNIUM. 9/1989 ti

t 7'7
-

Alimentarea unor casetofoane sau radiorecep-


toare este prevăzută pe 12 V, dar nu dispunem
decît de 6 V, cum este cazul autoturismelor "Tra-
bant".
Rezolvarea este dată de montajul alăturat, care,
prin intermediul unui multivibrator si al unui cir-
cuit dublor de tensiune, debitează 12 V. Cele
dOUA circuite integrate sînt TOA 2002, iar diodele
VD1-VD2-V03 sînt 1N4001.
Regulatorul de tensiune este format din VT1
(80136), VT2 (BC107) şi din V04 (Pl8). Curentul
maxim debitat este de 100 mA.

RADIO TElEVIZIA ELEKTRONIKA, 3/1989

+6 ... 8V

Stingerea automată a luminii pe scara unu


bloc se poate realiza cu un montaj ce conţine u R2 R3 15V
circuit integrat 555. II

Cînd se apasă butonul ST, se anclanşează re 2.2M 180


leul K; acesta, prin contactele de lucru, stabileşt 3 R1 R4 C C7~ VD4 + 8
alimentarea becurilor pe scară.
După ,ţJn timp determinat de elementele sch
390k 68 100n 1000,O~
mei, releul este eliberat şi lumina se stinge. 16V_ 16V O
Alimentarea montajului este asigurată de un
transformator coborîtor de tensiune (220 V16 V).
Diodele din schemă sînt 1N4001.

JUGEND UND TECHNIK, 7/198


MPF102 3N211140673
lBF 245) IBF961)
Anr 24,90 MHz
(5011)

R2=13M

t
R1
=22k HL '-----I---·-'------4~---+-- ...... +12V
10n
I
~~.
STI K

p
r @
+12V

Recepţia benzii de 24 MHz cu un receptor ce


este dotat cu circuite pentru 7 MHz se poate ob-
ţine cu montajul prezentat alăturat. _
la intrare este montat un filtru opreşte-banda,
după care semnalul trece prin Tr. 1 şi este ampli-
ficat de tranzistorul T1. Tranzistorul T2 este mi-
xer care pe G 1 primeşte semnalul de 24 MHz, iar
pe G 2 semnal de la oscilatorul local (17,890
MHz). Transformatorul Tr. 2 transferă semnalul
de 7 MHz.
Tr. 1 are în primar 1 spiră, iar În secundar 9
spire (priză la spira 2). .
Tr. 2 are În primar 22 de spire, iar În secundar
3 spire.
l2 are 0,75f..(H, iar l3 are 1,1f..(H.
Toate bobinele sînt executate pe carcase de
frecvenţă intermediară. Oscilatorul local este sta-
bilizat cu cuarţ.

QST, 4/1985

TEHNIUM 9/1989
PUBLICITATE

Unitatea
adrul la disp iţi
/

c lor i saţi următo P

-Roboţii in acţiune
- Instalaţii electrotahnice 1
- Instalaţii de ardere. Culegere probleme ingineri
- Fabricarea şi exploatarea anvelopelor şi camerelor de aer
- Maşini de construcţii, voI. 3
- Ingineria prelucrării hidrocarburilor, 3
- Instalaţii sanitare şi de gaze
- Betonul armat În România
- Îndrumător tehnologic al muncitorilor
- Alimentarea cu energie a Întreprin,gerilor 1-11
- Execuţia lucrărilor de construcţii. Indrumător,
controlului
.... 9 ....' ........ 1"ll .... nil"'lli!'lI'lI"!

- Proiectarea şi tehnologia
- Sisteme vibropercutante
- PrOiecţii anticorosive
~ Execuţia şi exploatarea instalaţiilor de joasă tensiune
- Biotehnologiile - Sfidare şi promisiuni
- Tehnici a stabilităţii sistemelor automate
- Compensator! lenticulari - Construcţie, calcul, utilizare
- Prevenirea risipei combustibil
~lI"u'aIl"Q
\I!lIe; .... şi portscule pentru prelucrarea metalelor, colecţie . voI. I
voI. I
- Maşini - Material e voI. 2
voI. 3
voi. 4
.. _. ADI'!Carea elasticităţii şi a plăcilor În calculul construcţiilor
\>.8"' .... ..,.,

"'.'lI' - Recu perare - Gospodărire voI. 1


voI. 3
4
5
6
u* şi
calculul structu metalice pentru hale industriale
"'il- neconvenţionale
utilizate 1n instalaţiile din construcţii
.. * Şisteme de scule pentru maşini-unelte cu comandă numerică
"'II Incercarea materialelor
*"'* Întreţinerea repararea utilajelor siderurgice
*u Camera de (Amenajări interioare)
***, Si! energetice (probleme şi aplicaţii pentru
* .. *
>It"''''

"'** A.M.C.

Solicitantii se PlOt adresa "Cartea prin poştă"


pe adresa: Sţr. Serg. Nuţu Ion nr. sector ,cod 16323.
Expedierea caietelor se face poştă, contra beneficiarii
tind la primire la Oficiul P,T.T.R. destinaţie contravaloarea cărţilor, taxele
poştale şi de ambalaj.

TEHNIUM 9/1989
soHcitaţă, vă recomandăm
legătura cu reprezentanta jud,
Mureş a 1ntreprinderil "Electronica".
HOARCEA DAM lAN - jud. Gorj
" ,Becuri colorate se pot procura din
comf3rţ,
Magnetofonul fiind nou, apelaţi la
COSTEA ,LUCIAN cooperativa la. care este În garanţie. RECE,ANU MARIUS'.-.Piteşti
Defectul este /~t"\lmnl""v Puteţi lua .legatura cualiJton,l1
multiple măsurători MITRAN ADRIAN - Mirşa
, Verificaţi circuitul de alimentare a intermediul. redacţiei:. Nu deţinem
rea. sa. tuburilor, eventual starea tuburîlor. schema. soli-citata. '"
URUCU IONEL ConţeşU- Tele- AMBROZIE ARMAND' - Buzău NiTĂ FLQRIN -'Brăila
orman Componentele la care vă referiţ; Materialul trimis ·dv. a mai fost
Tranzistorul are V cE=60 sînt produse autohtone şi se găsesc publicat.
OLAE - V, 80135. are V, iar. 80139 În comerţ, MILITARU MARIAN - Bucureşti
are VCE=80 V. BĂNDORIU IOAN - jud. Timiş Condiţiile de propag.are împiedi.că
TranzIstoarele BO au factorul de - La televizor verificaţi etajul final li- recepţia staţiilor TV la care va refe-
amplificare cuprins Între 40 şi 160. nii. riţi. .
Curentul debitat de un redresor Transformatorul se bobineaza. Puteţi urma un r curs de radloteh-
nu depinde de puntea redresoare, ci nică la Radioclubul mUhlclplulUl
de de alimentare. BUCUR ADRIAN - Miercurea 8ucu reşti, tel. 15 33 29.
STELIAN - Tg. Mureş Ciuc
Rezistoarele bobinate montate În Tiristorul KY202H este un' tiristor S'fANCIU MARIAN - Piatra-Olt
Montaţ! antenele la distanţa de 45
emitătoarele tranzistoarelor au va- admite 200 V şi 10 A.
loarea prea mare. schema de aprindere electro- cm.
TAPAI MARIAN - Sibiu nică puteţi mări valoarea <condensa-
Am publicat şi vom reveni şi În AI-
Schema radioreceptorului "Pescă­ tQrului din poarta tiristorului. manahul Tehnium de anul
ruş" a fost PlJblicată în nr. 12/1979. PETRESCU GHEORGHE - Sla- cu un amplificator FI - sunet
primi Optimizarea Ît;naginÎi se obţine tina standard (OIRT -CCIR),
recţla prin orientarea antenei. Amplificatorul funcţionează cu Defectul la televizor poate pro-
poca. VOINESCU FLORIN - Tg.Jiu plusul la masă şi nu se poate moqi- veni şi de la un contact imperfect
S'lAGHI. CSABA - Bistriţa Construcţia montajului electronic fica acest sistem de alîmentare. In (oxizi) la dioda redresoare TV-18.
Vă recomandăm să apelaţi la un - al unui. magnetofon este recoman- rest .vom publica, PETRE GHEORGHE - Buzău
specialîst local ca sa constataţi dabîl să fie abordată după o expe- MATEI, ADRIAN - jud. CăIăraşi Optimizarea' recepţiei o obţineţi
cauza supraîncălzirii magnetofonu- rienţă în construcţia unor montaje Schema electrică conţine toate montînd două antene şi' un amplifi-
luL . mai simple. datele şi valorile pieselor compo- cator.
NICOLAE STANCA DRAGOŞ - Bucureşti n'ente pe care trebuie să le respec- VOICU NELU - Bucureşti
Pentru fiecare în text sînt date toate informaţiile. taţi Întocmai. , Piesele sînt din alama, Tranzistorul
cîte un aplificator, SUCIU IOAN - Sărmaşu STANAI FLORIN - Giurgiu 8F960 echipează unele blocuri de"
ficatoarelor se cone()tei:!ză În primul rînd .trebuie să vă asigu- Dacă nu aveţi experienţă În dome-
intrare În televizoare,
mator (sau multiplîcatorul YH9/18-03 niul televizoarelor nu vă recoman-
GIURGIU deci să vedeţi daca nu o dăm să operaţi modificări în apara-
Distanţa între antene este defectă, care să vă tul dv,
mare ca A/2 a frecvenţei eroare. SITARU GRIGORE - Reşiţa

canalul recepţionat. la maqazin _nu găsiţi piesa Schema electrică ~ multimetrului I.M.

este
duce o
cuprinsă între 63 Hz şi 12,5
kHz, la o viteză de
a benzii
tranzistoarele

spire;
44 spire.
,Transformatorul TR
oscilatorului are
fel înfăşurările:
spire;
53,5