Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
lYtta dat
ins. GEORGE CFilf$TESCU ins. gTEFAN GRiGORE
.,/:'-,..... a
fndyuruzator
penfru fertno{ogia
produse {or {actate
Edituro tehnic&
Eucure;ti '1982
noast:i, sc construiesc cliferitc
-r1a,
tipuri de autocisteflle carac-
prrn urmitoarclc datc tchnice:
i.l .. . 4000 __ izotcrme -* aluminiu
. r-,51-i5 ... 4500 -- nerzotcrrne - 0L inox.
-1j-).)
... 750n izoterrni
) I .l.l ...10000 - OL inor.
- neizotcrmt-polistif
' ,t2l.i ...12000 --- nerzotcrrni-polistif
tz1-i . .18000 -* nerzoterrnl OL ino-r
i'u --
cist('r'.i sau cu cistL.flrr ticmontal_rilc r)1. \.ir-
'.1,"11u.i 'asoirlic
la un cost mLrlt mai scizrrt, [iind rccornandat pcntr" ilrr._
-iistanfc mari, dar ncccsitr'1.".ri;i;
: -:r'' spccialc de dcscr'r.rcare ,;";,"* ii;li il;;;;;i
;i spira.c. \ aS0anele cister,ir sint"
cu
.instala!ii dc stropire, care se r.aco.cl.azi i; i..hi;;;.';"
.:nlic:'r a fabricii.
JL
" .._il
" iaptelui
59
}-iioiogicc 1-asr,ll. trebuic si siei-ilizate. incl.iidcrea rc,cipicntiloi ;rebi: ie
si {ie etal;ii, iolosindu-se rlopuli rl iltr-un matcriai car-c sir nu 't-'Ii)r1l1l flit
mo,-1i{icirri de gust, miros comlozitietr lapte}ui.
-\aL1
-\nalizlle trebuic efcctuate in ccl mai scurt timp posibil. ::,r-i:,.be]e
iiilrL plrstratc pinl atunci la o tcmpcraturii ctr: 0..5'C.
are
'1r':-
r'i e
z,:
." :.,
-l
:n- . -..: toariri. 250 mi iapte ,si, dupiL {tltr;Lrc, se desface sita rnetali_
.ai- ' -,:.te rondela, care se us'ciL li
aer;i se conrpari cu etaloanele
.r:, tmpurrtrcarc aI
.-,1
.laptelLri s,. apr.,.ciaz:i asrlcl (lig..iE) :
('urar, tara rmpurrtiti,
'11'
' i' l-rLrn, numir rt''clus rlc imprrritr'Lti sub forrn:L rlc pu*ctu, si-
:Dna de mij 1oc;
: satisfrttor-, numir redrrs tr, irnpuririti dc- diieritc forrr-ic
:r:, situate in zona de rnij loc ; ' '
-''ie murdar, num5.r foarte mare rlc impuritiii r1e diferite forme
o ooo
.--i: rondela are culoarea galbenli ,i""griu.ii i,xlris.
c I I: t!:
Fig. 18. A.precierea, grailultr;i tte im.ptui.fica.re a..lapteh.ti:
.
61
Determinarea densiti!ii. Densitatt,a rt,prczirrtii masa
rrnitl.li; .lt.vo-
d.i,,rmini la lapte prin xttlocla
Ium Ia 20"C, cxprimati in E/cm3 ;i sc
aerometricl (STAS 634i -'l 3)
Inainte de analizir, proba cie lapte sc aduce 1a 20'C;i se r'm:'genr-
zeazir binc prin efectuaiea a 8-10 rirsturnirri' cu precautic
pent:, :i nu
bivoiilit;i c1l1:i' ctl '::l c{irl-
se forma spuml. in cazul laptelui dc oaie,
recomandit intii inc[lzirea prc;l'ei 1a
1ir-,r,t *"i'riclicat cie grirsime, sc
i*p"rut.,ta de 40"C, Iir"p .t" 5 minute, omoge.izarea' dupir car-rl p'foba
este adusi la 20'C.
Pentrudeterminareearlensitirlii(fig'19)sintnecesareurmiitc;lI'eJe:
-'-- tcrmolactodcnsimetru ;
62
:
Densitatea corcctl se ob{inc dacir determinarea sc exe,cut[ la 20"C;
oda .:-d temperatura clifcri, r,iioarc;r cititl trebuie corectati astfel:
- daci temperatura laptelui a fost peste 20"C, se adaugh cite 0,00O2
('-':':i- -tru f iecare grad de temperaturir in plus;
- dacir temperatura laptelui a fost sub 20'C, se scade cite 0,I,|ililZ
r u11
.::ru f iecare grad de temperatur:i in minus.
i ii.)11-
.:i tra
l.:entplttl I
Den.sitate cititd
- temperatura 1,0290
['r
(il)a laptelui
- 22oC
. 2"C
- di{erenta de ttmpcrature
cJe : - coreclie de ter:rperaturi, .0,0004(2X0.0002)
- densitatea 1a 20'C
a,r
1,A294(1,0290+0,0004)
-:.e ltl:lttl II
- DetLsitate cititti 1,0298
,,,.i.t, - ::rnperatura laptclui i8'C
. 2"C
:. r.l]1:I. - ijlerenta clc tenrperaturir
:r.i: la
- -orecfia de tcnrperature ' 0,0004(2X0,0002)
- ::nsitatea la 20"C 1,02ir4(i,029E-0,000J)
ilin- . :--rru aflarea densitirfii la 20''C, se pot folo: rlatele din tabelul 10,
]., --j 11t ,
.:-r' corespunzind densititii citite la tempera ri cuprinsc intre n5
.rir lie ' in cazul lapteiui de laci.
se lnai poate exprima ;i in Eirade Ia :i odensimetrice, care
- .-:i.tatea
-:i cea de a doua ;i a lreia zecimail a cifrr, clensitiitii:
=itate 1,0286...28,6 grade lactodensimetrice.
..',' r7 grtd,elar lactod,ertsintelr.ice , in funcf ic de ternperaturl, se facL-
.
I)za: D" -'r 0,7 Lt,
-'r. reprezintl grade lactodensimetrice la 20'C;
-- :rade lactodensimetrice citite;
- - iactor de corectie;
::Ir r t,nta dc ttrnpt.ratur':r.
66U:ca 6 & 6 € CO OO 6 A 6 €
N.'Yq br€aoNS$4
iB al al dl ail -NNNocnoees
'oE(c
&-+6\or--E5a-.-laYu)
.Iol .]oi.t.l .ita!?4ora
aiol
a.l 3Ca33=cco3accc
ol N oJ 61 N ^l N N CJ .{ ql !i N')I
& ;;;ihd-=N6qn
(-)
ii^; ii N N o-i ct N N .1 (1 s o o -
3 =cC-a=icoc-=-occ
E
sSCCOOOa
d ;i;+'^6N6ooNt.Yr) n o o
i-i N .i N N ol c{ e 11 !?
o ^i COOOCO-C
4A%cC.a.aA'aqtAV)@A
ri r /! €) .l t'j Y
- d Y n \, -I e ra
.:t ai .l ot oi ol cl ol ei =
'1 I
a .-=C=33==
a
s \f € \a € € E a € E I € € € \;
?- ;;i,5;aGr:..ocqirnY
tt
or ai c.r cr i] a !l ! ll ! r., f I
& =-c^c-_11"-a--
U
,=
.:] { v, q, :F -n q, r ?i Y Y Y' y Y Y
N i.i N N c! cr a'.:r ct !l : : !
=aaJ- = =
g
.a o1 o ol cl c'.:l dl N ol ol eI cl N c'l N
.r^i ^r .rnc.l qt9::!!*=
=-3Ooo---j^i
a
=-Coooc
..1 i.ii.i irai
;A-oOACCCA N.{clNos6oe
O i
$l(ntn
€(nocao
6!
' ,la.qradati. f)aci cifra sc deoscbeste de valoarea y'H-ului solufiei
.1.r::1, sc face corcctura ncccsari. fololind potentiometrul arraratului.
'.+ri.selmp.lr: paharul
cu laptc (Z/3 din iepaciiatea sa), sl introd.uc
\ -:.,:ri;i se face citirea 1H-uiui dupl 10-15 secuncle.'DupL fiecare
-:ir:are electrozii se clltesc cu api distilat.i;i s.. usucit prin
tam-
I - .---i o hirtie de filtru.
Iu:rerminarea aciditS,fii. Aciditatca laptc-lui poate fi apreciatii rapitl
\ '' -::rite reacfi.i. calitative. (probe {ierberii,
cu alcobl), cu sco'pul
_t - - r grrospetimii, iar cantitalir- prin metoda titrirrii (STAS 635j-
1 ti gradat5;
rl de soriiu 0, t n;
Dlcina, soiuEieaicooiici r.u^ l
proaipit fiamd. ;i iicite.
65
intr-un pahar conic se intrl,duc
10 ml iapte, se aclaogt 20 r::il aPl
distilati, cLl aceeali pipetiL c'r care
s-a mes'rlrat lapiele, ;i 3-'1 iiit:5turi
de fcnoiftaleinS.. Amestecul se ti',"ir:azi
cu solntie de hidroxid ilesodiu, i:gitind
l1lereu, pini la aparitia unei cc,lt:;ltii
roz-deschise, care nu dispare ti:::l de
i minut.
,lciC,itate : 10 i{ l- gracle l-j,':-,irer
irnde:
T,' r:ste voiumul de hidlc,:'i; de
socliu 0,1 ra folc,sit ia titrare, in ral.
Erprimarea acidit:1tii mai p'o:r"te {i
f[cut.l in:
grade soiltlet-Henhel ('>H) ri in
- caz
acest pentru titrare se fc)-+selte
solutit' hidioxid de sodiu 0,25 ;; . N/4/,
care'continc l0 g \aOH/1 ;
giade Dorttic ('D) ;i in ac.s': :az
- titrarc
pcntm se folose;te soluiie hi-
droxid de sodiu N/9 (confinc 4,44 ;
\aOHi 1).
Exprimar.'a acidit.i!ii in frau:
Dornii ugureazA in acela;i timP ;;
calculul conlinutultri de acid tractic j:
g,/1, care se ob!inc prin implrlire cu i0-
Transformarea gradelor de acidi-
tate o'I in "SH sau oI) 9i invers sa
poate efectua Pe baza relaliilor:
OT .'i
,l'li u 1.
Ar 2,5
66
IC)i1UC
l-abelul li
1 ;i,pit corespondenta dif,eritelor moduri tle exprimare a aciditdfii laptelui de vac&
I L::l,Ie
i.idilalea laptriiui, erirrimatd ilr
67
0
a -
ru
Fig. 21. Determ.inarea conlinutult+i clc grdsime ditt laple
pipete; 6 nranipularca autaruLului pcntru acid stlfrrri, ;
-
c - citirea conlinutului de grllimc:
/ - buli dilatare; ? - tij( gradll-:r; 3 - corp amr:lec; 4 * dop.
6E
Fis. 22. Cctttrii qd, ct cetricll
c:r tiisj:ttiliu d.e incrilzire o
bu,tiront eiyt I ay .
69
#
sut,stanll uscerti dig lapte poate fi determinat prin uscare cu racliaiii
in{rarc;ii sau uscare la etuvL.
1{ doda pri'n erscare ut radia,tii infraro;ii este mai rapidi, dar necesiti
o instalalie speciali.
Pentru efectuarc:r determinlril sint necesarc urrnirtoarele:
cu radiatii infrarogii ccmpusit din sursa de radia{ir
- instaialie
irrlrarclii 1i;'ae 250 \{,r ;i cu abajuiul clin'aluminiu {B), previzut cu
I rinduri de ori{icii, fixate la un stativ (C) cu ajutorul utrei cleme (D)
care prrmitc reglarea inllf imii;
suport (E) acoperit cu foill de staniol;
- capsull'd6 aiuminiu avind in interior 2 rondele de hlrtie de f il-
tru.-
analiticS";
- balan!5.
pipet[ de 1 ml;
- exsicator.
-capsula de aluminiu se agazi pe suport sub^abajur, in centrul fasci-
colulmi lurninos, reglind disianla la 140 mm. Se incllzre;te timp de 1i
...30 min, se rlceqte apoi in exsicator;ise cintire;te. Sc lgPft:ruscarea
cite 3 min pini se oblinc prin cintirire masir constantl (diferen!5" sub
0,11005 g;.
in capsulir se introduce apoi cu pipeta I ml. lapte ;i se cintire;tt
reperle {iir maximtm 30 secun?e). Proba se usuc[ apoi timp de 1-5 minu-
tel ;i clupi ricire in exsicator, se cintire;te din nou' Se repetir uscarea
cite 3 rninute, piui la masi constanti.
1"'?z
- tlto
SuLstanliL usceLtiL olo .1gg
- tnt - n?$
etuvl electricit;
- baie de apir;
- balantl
- e:sicator;analiticir;
- liolir de cintiirire (diametru 5 cm, inirllime 2 crn);
- de i0 url;
- pipetn
i iiip calcinat (nisip cernut, tratat la fierbere timp de 3{l minutt
-
cu HCi concentrat;i spilat cu apiL pinZi Ia reaclic neutrn).
70
lal r1 .. ,iola c1e cintiLrire se introtluc 10 g nisip;i o.baghet[ mic5. de sti-
:r -:r'r'tS!1c[ in ctuvir la 102'C, se rircelte in'exsicator;i se cin-
t.\IL.[ ' : S.: introduc apoi in f ioll, cu pipeia, 10 ml'- lapte;i se 'poi
cin-t[r^e;te
.-'-.. Se amestect'lapteie cu nisrpdl;i se incllzqte^la 50"'60"C pe
- :-pi,, timp c1e 2-'3 ore, amesticinil din cind in cind, pln1 1a ob-
Iiat ii ,' -. .,".i mai sflrimicioase. Apoi se continul uscarea in etuvl Seia
Lrt cu. ,-mp c1e 4-5 ore, iar dupl iS.cire i' exsicator, se cintlre;te'
(D), , ,iire. timp de :O *ir"t rt., pini Ia masi constantii (diferenfd
.li'l\ o\
- -' i/.
rnt - lnt
,e {il- ' . ::ln!a uscatar. o/o
- ?t'IL - l?l'D '1gg
:, este masa fiolei cu nisip si bagheta, in g;
' - masa {iolei cu nisip' tra}tri'tn inainte de uscare'
"iprodusul
- - mesa fiolei cu nisip, bagheta;i produsr-rl dupS' uscare' in
g'
iasc i-
dc 13
l"*::rminarea titrului proteic. Continutul in proteine poate f i deter-
SL-ATCA ,:ilr_o m,todr,r ."iiJi iSf-fS 6355-73), frati*d laptele cu alde-
ta su1-r
::ir'1 carc blocheaza grirpirile aminice ale proteiuelor' -tar glu-
-rorilice lilrcr,,pJ'li iitratc cu soluf ie de hidrosid dc soditr
tire;tt ' -.i-ind astfel rezu-Itatul crprirnat clirect in procente'
minn- - '- ,Seterminare sint necesare unnitoarele:
rscal'e a
- :'-.te
rhare conice de 200 m1 ;
dc 1,2 si 25 ml;
-::orid de sodiu 0,1{3 u;
- -.hidi. formicir, soiu!ie 400/0, proasplt ucr-rtraltzatit;
--r.r dc potasirr, soluIie 28o'o;
. -::t de cobalt, solulie 5)'o;
- -rialeini, solu!ie alcoolici 2llo'
::har- couic se preparii soh'rlia rnutor, introducind 2l 31
\ caz w- : -- =oliitie oralat dc pitasir.r si O,S mt solutie sulfat de cobalt'
, iil;h-' ii
.""1. .Ji";;;;,i; *r tapte, o,zs m1 solulie de
. '.- si'l m1 solulie c1e oxalat de-potasiu'^Dyfi 11.*i*ttl:,=-"
:: i'-crrl.rr soluiia dc hidroxid dc sodiu pini sc oblinc o co'io-
' ', cu a soltriit'i mrrtor. La probe astft'l netrtralizati se ada-
, -..' iot*itdehidir ;i, dupi ui minut, se titreazir din nou cu
,. r.orid de soiliu iri,ri recap:.rtir coloraf ia solu!iei martor'
-,,.,,_I. =
7L
4.3.,&naliza rnicrobiologici
lermentatir-li :
- -,,1)
.. ,..-tiv IIrIich-Iior.acs, pcntru indol. Pentru bacteriile coli-
,.:'- ciilutiile efectuate Ia-cleterminarea numlirului total d1 g:l-
.
:. llll
-.'->.-,1t1in!eaz1 cite I nrl in serii de 3 eprubete cu n:ediu BRtr-\I,
la 37'C. Citirca sc face dupl' 24 si 48 ore, nertinit
----.:iateaz:r
. .r-:c seric pozitiv eprubetele in care se obser\-it prezcnlzr de
I rrl-
. ' -.in 1/10 ciir inirllimea tubului de fermentalie.
:r.- r:.a prezenlei bacteriilor coliforme se-face -rpoi insiim.in-
' :. -:iri'tc'le pozitivc, in cutii Pctri cu rnetliu GEAII, folosirrcl
tl- ' . -:. priritrcccri s*cccsir-c sh se poatir c'1.'ti,c colonii-iz-olatc'
- i'.,trr.'la 31"(', tinrp cic 24 ole, coloniilc carc sc <lezvolti
.' ., aspcctul caracteristic.
.- - :.,i rr-zriltatclor sc f:rce cu ajutorul tabtlci 12, citind nu-
Litrpunzitor ccmbinatici de 3 cifre obf inutl: prima cifrS' repre-
Irrarut de eprubete pozitive din seria cu dilutia.cea-1naimicd,
E:cbt- I!f&c doui iiire nunidrul de eprubete pozitive din dilufia nrij-
pectiv cea mai mare.
Ir.- .-l
' , ::liitt colf , irnediat clupir citirea ;i iutcrpretarca. rezul-
.. ,,: ::-tttele luate in consi<ldrare sc ins5nrinteazl cu aiutort"rl
,::::,, -l-.mbct[ cu nrcdiu nutritiv BBL\- 1i cite o epru]-''etii
- -: :ndol, preincilziie la {4"C.
nu
7'abelul i)
Numirul probabil di bactcrii coliforme
N:tir,irui de epmbetc pozitivc i11 s,rriiia luara in considi:rare
.liiuria cca n:ai raart
dilulia cea cl i i ufia L) 1
mai micS mjlocie
irrrtitrrul probabil
Iirr'mPlLI, rrr.
1 2:i4
1 1il J J 1 0
0, I 1i 1{) I 2 x 1
0,0 I 1/ l0r) 2 .) 1 2
0,0 1 1/ 1000 j (_) 2 (l
7l
I rtnostatarea
' i .i pozitir.c secorubefei""i^-.;;iJi,;,,1
facc pc baic dc apa la 4_l C,
timp dc 43 orc. 5e
- : l0 din inilrimea tubulrri d. roc.degajare ae gaz (cer
--:,: indol in 'care, la i""i"i,"tre,, pr cprubeterc cu mediu
Erlich-Kovacs,
un *l""t"trpi. adiog.area a 0,5 rnl.
constatj aparitia unci
' , ilirea numiruluipr"b;it';"-viriirr;rt,io coloratii rosii.
.se
- ,3. .;i pentru bacteriile .;i?;;(- coli s., facc ii acelasi
- ,-
tabetut 12).
P-ba reductazei. Aceasti cleterminare
- .::lirect gradul d.e_contami;;;;;;; permite sir se stabileascii i,
mlsurarea
a laptelLri, determinati cle p;ir.",rt, actiyititii redr-r_
bactcriilor.
efect,area determinlrii ^rlrrt- rr"."sare
__il . urmirtoarele {STAS
- : ::ie.de
apir termoreglabili;
e::P^.tj^d," t8/t80 rim cu rlop de cauciur.. srt,ril,.;
-)etc de. 1 gi l0 ml, steril,,;
-rastru dc metilen, solu!ic O,S%
::ar. 30 zile). tta i'tr_r,cric si la r.ece se poate
r,' eprubete-se
-' :. rapre, incatzitiltroduc cite I rnl. soluf ie atrbastru de metilen
in prt.ritabil
'' :r baic dc api rr'-r7"c. -s" ta i0 . .-. i0 C.6i;; Iiiiur", ,"
,.*ir";rc
, probci dc lapte la trel ;;;r:;": rnomuntuI decolorarii
- - :.
dupi
- E- 20 mir*rrt,, Z orc si
-"
''::a-microbiologicii
a lapterui se stabirr;te i, Iuncfie de
=r:irut decoloiarea, foiosind;nt"i" {ii; tabc,[J ii. -- duraia
,. rr.t tIirt
satisficS.toare
nesatisfi,citoare
nesatisfS,citoare
i3
Fentru efectuarea probei sint nece sare urm[toarele (STAS 634 tr/S 80),1
de porlelan albir cu escarratii;
- placi
pipete gradate de 2 ml;
I
- reactiv Cl['I: 4 g sodiu dodecil-sulfat, 24 g uree si 6 n:i rohiielI
- l/300 de brom-crezol-purpur, Ia 100 mi (lH: 8).
apoas[ I
Pe placa de porfelan se pun 2 rnl lapte;i 2 ml reactiv CIIT, nmes-l
tecind ugor prin mi;clri de rotaf ie pentru omogenizare; citir,.;. rezul-l
tatelor se face dupiL l0 secunde. I
Interpretarea rezultatelor se face astfei: I
negat'ia: amestecul rlrnine lichid, flriL ingro;are sau p.r'--rJpitat;l
- se obserr,[ un precipitat u;or, flri tendinla,'- i'.. 1ati-l
- tlubios: nizare (Ia unele probe reaclia poate fi reversit,ll.r) ; I
pozili"o amestecul se ingroa;e imediat cu aparilia :i"1, iarl
- -r1q
priu agitare gclul nu dispare ci se adunir in ct-*.ii:r.r.
I
4.4. Controlul falsificS.rilor
I
Principalele falsificiui a1e lzrpteiui shrt: I
diluarea japtelrri, I
- ;
smintinirca'parriaii sari atleogar','a Jc laptc smiritilit
- adugarca de lapte praf reconstituit;
I
- adlugarea de lapte provcnit de ]a alte specii de anirtlal"; I
- adiiugarea dc substanle neutralizante;
I
- adlugarea de ingrl;lminte c]rimicc.
I
-
I
'{.4. 1. Determinarea gradului de diluare a laptclui
I
Pentru a aprecia gradul c1e diluare a iaptelui se poate U.1*tn-1.-a sr:b-l
stanla uscatS. negrasir sau densitatea laptelui smintinit.
I
Metoda bazati. pe determinarea substan{ei uscate negrase. S'ri,sta::!a I
uscati negrasf, se obfine scizind din substanla uscati totalir c,':l1jr:utul I
de grlsime al lapte1ui. Substanla uscat[ negras6 este relativ cc,r,stant[,1
variind intre 90;i 97 gll. Daci diu calcul rezult[ o valoare mal micii
decit 90, laptele a fost diluat cu api. I
I\ocentul de diltrare se calculeazir astfel:
-a,oj-
I
z-:{roo-+)
unde:
I
JD
'- , tzul cind confinutul dr grirsimc al probei analizate cste mai
-80):
,r.ii al probci luatc Le grajd, sc pmstipuue ci laptele a fost
-,,i: cantitatea procentuali de api adlugati sc determini asfel:
,1u le S# -
!
T: S;r
Srlc
. 10t)
lrjles-
: ecir 1-
,t ca-ntitatca de apir adiugatl in lapte, in o/o;
substan!a uhcate f [r1. grlsime a probei recoltate la
'il ri '
;
:l i:t i- substanla us:ati" firZi grisirne a probei de control ana-
'
l i.f
.:1..1 .
:::inarea smintinirii pattiale scr.r a adiugirii de lapte srnintinit
: r
- -rr. laptelui sau amestccarea laptelui integral cu lapte sfilin-
o scS.dere a procentului de giirsirne ;i dc sLrbstanli uscati,
* - . -) mirire a densitiif ii.
- . .r:ea se pune in er.identl mai greu, deoarece confiuutul de
: - -:ie prezenta in mod natural variaf ii mari. Se considerl fal-
- , obicei, cind reducerea, intrc conlinutul de grisime deter-
:. ,i-:ntul mediu de grisime al laptelui colectat din zona res-
,: , Ce 0,04- 0 ,5nir.
smintinire se poate caicula cu relalia astfel:
Snti nliuire r,61
ia--..-.-'
a
100
a
6
':
iz,cazi pc proprietatea cazeinei din laptele de caprl
-, r:rtr-o solulie dc arnoniac 25'rr.6.
: ..:1ica numai in cazul laptelui proaspiit.
. -i-:in-l pentru uni (l'. cap 9) se introduc 20 mI lapte,
-.:. de ap1 la 40"C, se adaog5.2 rnl arnoniac 25)/o ;1se
t,
mentine.apoi timp de 30 mi,*te la 50-55'c, agitinci din cinti i, cii:
5e centrrlugheazl 10 minute la 1 20O rot.,/min.
.. - .japtele de 'ac.ii nu clir prrr:ipitat sau acesta este i. ca,tiriait:
glijabilii;
- ,Iaptclc dt capr* umpl,'aproapc jumitate clin tija Lutirorn, ::;r:
-\letoda pcrmit,. c-.ti"l idnntiiiirrtr unui adac,s "de 20o6 j.:".e r
ca.prI.
-Y
ta
de y'H. T_aptete proaspit, t-u aciditatc
:ttllg:ilgri
u alrumna coloralic-in prezcnta iirdicatur.ilor tie r8_
-'i; cu .lorncnl,:l
il,:,,"t*""1:
rdprelc
_
3I
_,
u,, 6,,
contlne substan1c
;;;.;i' ;r,"i
nerrtra]izantt..
;;,";;;'H;
clir rezultate bune numai cincl
sub-ctanta rleutralizanti" a
ri recent ;i in ca,titatt mai;;ar;;;fiit" d;;i";;;";
--a acidul lactic nou format ;;d;^r;;i;area 1H_ulr-ri.
_ 11_ " rprubeti
: ,rlttas{t.tr de bi,otttlt'ut,g1, intr-_o
:,ci,.turi solutie aicoolici cle broritimoi se introduc 6 m}
0,040/o. Se lasi i*
min,te ;i se obse,rr.:, apoi .;i";;;;'.;ratut.Lri
s*perior de
.,-: galben[: lapte normal, neimpurificat;
.:r.'-\-erde p-in[ la albastru: p."$;f;;;]
::.r..: treutrAlizantii addogath.^ " -----. cu cantitatca cle
:.ita metodei este de 0-.03 g/100 ml lapte.
..;:t dc fenol:.int-r-o cprubctl sc introdui 2 mi lapte ii
dc fcnol 0,!% .Se lasi in ,"prus Z_S ni;nlrt,e
...:ir,:.ro!u
:poi culoarea stratului ."p"iioi
::: oranj sp{e rogu-ora1j : l+te d" ii.rria,
"orrr"f, neimpurificat;
::: ro;u strS.lucitoare: lipte impurificat.
:.:=a metodei este de, 0.05 g/l0b ml
lnp,".
".-..1 rc:olic: intr-o eprubet[ se introdric
-:i alcoot etilic e6ilo ; 3_5 ml ]apte.o
,-
'--
;i ti.il;;eii"
*r"li"^"ri"iii;I
'.0,
.- .: interpreteazlr" astfel :
:: ;rrun-gilbuie: iapte normal;
il llillllltfll
rlllhrhr
.-?1i- ro;ieticr'i: lapte cu aclaos de cartonat
-:odIu.
::.= metodei este de 0,05 gi i00 ml iapte.
7g
$Ietoda Hunlr{r. }'Ietoda se bazeaz5. pe rnodificarea capacit5"f ii t
pol.a slrurilor minerale, datoritl acidifierii gi apoi a reducerii ac
tif ii r-ii permite a sc aprecia numlrul de'f cu cari a tcst redusii ac
tatca laptelui prin adosul de substanfc neutralizante.
Pcntru detcrminare sint neccsatc urmhtoalclc :
de sodiu 0,l n;
- hidroxid
acid clorhidric 0,1 n;
- clorurii
- acetonir;cle calciu 97 gil;
--* albastru
de brorn-fenol, solLrf ie alcoolicir 0,0-{o,n;
fenolftaleinl, soluf ie alcor:liciL 2o..j.,;
-
-- solulie tampon (pH : 3,5) : 2,E88,i g acid citric, 27,6 ml hi
xid dc sodiu 0,1tt,18,25 ml acid clorhidric 0,1 iz;i 100 ml
^ tonf,,vas
lntr-ulr
sc aduc cu ap5. la 500 ml.
conic se introcluc 20 ml lapte, se adaugii 1 ml so
{enolftaleinir Zo7i,;i se titrcazl" cu soh-r!ie d,: liidroxicl dc sodiu 0,1 rr,
Ia culoarr.a roz pr'rsistcntl'r I niinut.
Proba se tratcazir apoi cu,{ rnl solu}ie iic clorurii. dc'calciu, se a
ttc.i bint';i dupl-r I urlnut sc arlao{.t 2,5 n-LI xcutoni-r, agitind dirr
Sc lasi in rcpaos .-r- t0 rninute si sc f iltrcazr-r printr,nn f iltru cantir
urmlrind a se obline un filtrat perfc-ct limpedc.
Se iau 20 rnl din filtrat iirtr-un pahar, sc aclaugi 30mlap5"clist
;_i apoi solulia hklroxid de sodiu 0,1 l, irinir cc culoarca dcvine
deschi.s. Se introduce apoi 1 ml solulie albastru de brcm
;i sc titrcazr"L cu solutie de acid clorhidric 0,1 ri. pinl la ob]inerea
cLri,:ri identice cu a rnartorului.
Jlartorul pentru culoarc sc obline foiosind 50 mi solulie tam
1 ml sr.rlulic albastru de brom-fenol.
Pcntru a climina crorile datoratc rc.activilor, serepetS. det
rea folosiud apiL in loc dc cei 20 rnl tle lapte (probii martor).
-\umlrul de gradc ('T) cu carc a fost redusi aciditatea se ca
cra fonnula de mai jos astfel:
Grade aciditate "7- : 12,5 (b
in care: - ci - 5,t
a este solufie hidro,xid de sodiu 0,1 u. {otrosit5. la prima titr
ml;
;; soiulie acid clorhidric 0,1 r; folosit[ pentru titrarea pro
- lapte, in m1;
r- solufie acid clorhidlic O,tr r folositiL pentru titrarea
martor, in rnl.
, (tt'
rii tam- i.:nrilicarea azotaqilor
ii acidi-
;1 acidi'
rirpurificat cu ingri.;Imintc cirimice {azotat cie arnotiu, nitro_
'rt*.ii"
-pot ti identificaf i printr_o
azota{i, care
:: ,lr.glli,.,"
-:rfar toloslnd cu rr,actir- difenilarninl.
.,1 tl l. scprcpari
--r:'l.r
astfel:.pe^ o sticlii rle ceas se cintirresc 0,1 g
trr't't- cantitatir- intr-un balon cotat de 5o0 cm' folo-
,s1
r:t1 acid sulfuric diluat I : i. Se adaugii apoi acid .rfi"ii.
aSitind pini sc dizolr.i ccmplct subsianti; tlupi ricirc h
'mpleteaziL'ol,mul pin;i la s1mn. Reacti'ul poat^e fi pistr.it
::ai indelungat intr-o sticlir bine inchisiL.
, ,nalizh se iau 50 mllapte i,tr-un tras Erlenma\:er $i sc incil_
ml hidr '- Je api pinl la 35--10 ('. Sc at.raugr-r incer j rnr'solutie ire
)ml ac lo lr. P(,rrt*l prccipitar,'lL c;.rzt,inei
;i se me*1ine la accastli
1--. 10 min. piniL la-sL-pararca zeruhii. Din zerul scparat la
tl solu ' -ra 1 mi intr"-o eprtrl-.,etri si sr.atlaugit incet, p" p"i"ii, i *t
), i rt p::i . ra|t.s,. tgitarputt,rnic.
- ' .. rcacf ia colorirnetricli, i*terpretind astfel rezultatul:
,seanl . :,, roz-gr-i-lbuie, laptr. normal icimpurificat;
din r.' , r, eilrestnL inchls .cluprL 2 -3 min, laptc impuriiicat
alnt II.: . -irarc pr-rsist5. circa l0 hin).
- --:r':i1 me'torici cste de 25 rngrl lapte pentru azotat c1e amo*iu
_ ,::-. pr-11t1-r1 nitrocalcar.
1d!--
-:-_ -
,5