11/5/2020

Eșantionarea

Etapele eșantionării

Enunțarea obiectivelor

Planul eșantionării

Culegerea datelor

Analiza datelor

Inferenta statistica

DECIZIE

Eșantionarea
• 1. Simplă, aleatorie – “randomizarea”
• 2. Sistematică
• 3. Pe straturi
• 4. Cluster

1
 11/5/2020

Simplă aleatoare
Populație de referință

Lot

Eșantionare

Unitate statistică

Nu Da
Nr. unități mai mic decât n? Se continuă prelevarea

Se definește eșantionul

STOP

Sistematică
L1 L2 L3 L4
• %, sqrt

L1+L2+L3+L4

- Unui inceput
- Pas sondaj

Esantionarea stratificata

• Definirea straturilor
• Repartizarea volumului esantionului pe straturi in
functie de anumite criterii (gen, varsta, educatie, etc.)
• Definirea aleatorie a unitatilor elementare ale
esantionului
• Corectarea metodei de stratificare
Aplicatii
• Motive administrative
• Straturile (grupurile) impart acelasi interes
• Esantionarea se realizeaza pe principii diferite
strat1

strat2

strat3

2
 11/5/2020

Esantionarea cluster
• Datele sunt clasificate pe clusteri
• Alegerea clusterilor se realizeaza prin esantionare aleatoare
• Fiecare membru din clusterul selectat este inclus in esantion

Avantaje Dezavantaje

Foarte utila in cazul populatiilor de Problema de reprezentativitate

mari dimensiuni

Reprezentativitatea esantionului

Se considera ca un esantion este

reprezentativ daca exista
concordanta de structura intre
esantion si populatia totala si,
implicit, intre valorile statistice
(medie, varianta) obtinute prin
observarea esantionului si
parametrii corespunzatori ai
populatiei din care s-a extras
esantionul.

Conditii de reprezentativitate
Colectivitatea este omogena sau eterogena?

Colectivitate omogena – este suficienta conditia de concordanta

dintre valorile statistice si parametri.

Colectivitate eterogena – pe langa conditia suficienta pentru

populatii omogene este necesara si indeplinirea concordantei de
structura a celor doua colectivitati comparate (partiala si totala).
Verificarea gradului de reprezentativitate – consta in masurarea
neconcordantei dintre parametrii si valorile estimate ale acestora si
se poate efectua cu ajutorul erorilor de reprezentativitate .

3
 11/5/2020

FRECVENTA ESANTIONARII

Este corelata cu aspecte legate de costurile inspectiilor,

importanta defectelor si tipul verificarii (distructiva sau
nedistructiva).

LOCUL DE PRELEVARE
Trebuie ales astfel incat sa se obtina un esantion omogen
si sa se asigure accesul usor la produsele prelevate.

DIMENSIUNEA ESANTIONULUI
Esantionul ‘’zero’’ se prefera pentru situatiile in care
nu este necesara prelevarea unor esantioane. Sunt
materiale care ajung ocazional in proces si nu este
necesara examinarea lor prin esantionare.
“Just-in-time”
Esantionarea 100%. Aplicata frecvent, inspectia totala
este:
Neeconomica-costisitoare
Neaplicabila- in cazul metodelor de analiza distructiva
Nefiabila –datorita aparitiei rutinei, oboselii, plictiselii
Neantrenanta – executantul devine nemotivat in a
realiza produse de calitate, stiind ca urmeaza un
control de calitate si implicit sortarea produselor

DIMENSIUNEA ESANTIONULUI

Inspectia in puncte se realizeaza de regula printr-o

examinare neprogramata, care nu se aplica frecvent si
presupune o activitate suplimentara, pentru a
reasigura faptul ca sistemul de calitate functioneaza.
Inspectia in puncte evidentiaza potentialele defecte ale
sistemului de calitate.

4
 11/5/2020

DIMENSIUNEA ESANTIONULUI

Aplicarea procentului invariabil sau metoda radacinii

patrate este usoara, aplicabila pentru esantioane mici
provenite din loturi mari. Radacina patrata are valori
arbitrare.
Nu este posibil sa se stabileasca un nivel de calitate cu
ajutorul acestei metode, dar este posibil sa se decida
acceptarea sau respingerea unor loturi in baza
rezultatelor obtinute.

Planurile de verificare
Clasificarea planurilor de verificare prin eşantionare la recepţie în funcţie de
modul de realizare a verificării:
prin atribute: în urma verificării uneia sau mai multor caracteristici
atributive. Produsele sunt clasate în "corespunzătoare" şi
"necorespunzătoare”.
prin număr de defecte: se înregistrează numărul defectelor fiecărei unităţi
elementare de sondaj şi decizia pentru lot se formulează în funcţie de
numărul mediu de defecte pe unitate elementară de sondaj;
prin măsurare: caracteristica de calitate verificată este măsurabilă şi decizia
de acceptare sau respingere se formulează pe baza calculului mediei
aritmetice şi a abaterii medii pătratice pentru valorile obţinute la verificarea
eşantioanelor.

Planurile de verificare

Clasificarea în funcţie de numărul etapelor de eşantionare:

planuri secvenţiale - pentru eşantioane cu volum variabil la care
decizia se poate lua după prelevarea al n-lea element prelevat
planuri simple - decizia se formulează după o singură etapă de
eşantionare
planuri duble - decizia se formulează după maxim două etape de
eşantionare
planuri multiple - decizia se formulează după maxim 7 etape de
eşantionare

5
 11/5/2020

Planurile de verificare
• Clasificarea în funcţie de severitatea verificării:
• verificare normală - se aplică la începutul
verificării loturilor;
• verificare severă - se aplică dacă o serie de loturi
au fost respinse la o verificare normală;
• verificare redusă - pentru furnizorii de încredere
care au îndeplinit condiţiile de trecere de la
verificarea normală la cea redusă conform
schemei de trecere de la un nivel de severitate la
altul

Elementele planurilor de verificare

• riscul furnizorului (α) - probabilitatea respingerii
loturilor care conţin un număr mare de produse
conforme;
• riscul beneficiarului (β) - probabilitatea acceptării
loturilor care conţin un număr foarte mare de
produse neconforme.

• Perechile (AQL, α) și (LQ, β)- mărimi caracteristice

• AQL (accepted quality limit) - nivel de calitate acceptat,

numărul maxim de defecte per 100 de unităţi de produs din
lot sau fracţiunea defectivă maximă din lot care poate fi
considerat(ă) acceptabil(ă) din punct de vedere al calităţii
medii. AQL este stabilit de regulă de beneficiar.
• LQ( quality limit) – limită de calitate, numărul minim de
defecte per 100 de unităţi de produs din lot sau fracţiunea
defectivă minimă din lot care poate fi considerat(ă)
inacceptabil(ă) din punct de vedere al calităţii medii.

6
 11/5/2020

• Defect - neconformitatea produsului pentru

una sau mai multe caracteristici ale sale.
• Defectiv - unitatea de produs care prezintă
unul sau mai multe defecte.
• Fracţiune defectivă - raportul dintre numărul
defectivelor şi numărul total de unităţi de
produs, înmulţit cu 100.

A; R
n
Tabelul
Tabelul LQ
Verificare normală
AQL Tabelul
N AOQL

Lc n Tabelul
A; R
Tabelul
NV Verificare severă
Tabelul
AQL AOQL

n
Tabelul Tabelul
Verificare redusă
A; R
AQL

Elemente stabilite prin contractare N= nr. de produse din lot

Nv= nivel de verificare
n= nr. de produse in eșantion
Elemente ale planului de verificare Lc= litera de cod
A= cifra de acceptare
R= cifra de respingerea
Elemente auxiliare

Planuri simple

N R = A + 1 – pentru planurile de verificare normale

k
k A k R

Lotul se acceptă Lotul se respinge

7
 11/5/2020

Planuriduble
N
R2 = A2 + 1 – pentru planurile de verificare
n1 normale

k1
k1  A1 k1 R1
Lotul se accept a Lotul se respinge
A1 < k1 < R1

n2

k2
k1 + k2  A2 k1+k2 R2

Lotul se accept a Lotul se respinge

Planurimultiple N

n1

k1

k1 R 1
k1 A 1

Lotul se acceptă Lotul se respinge

A <k <R
1 1 1

n2

k2

k1 + k 2  A 2 k 1 +k 2  R 1

Lotul se acceptă Lotul se respinge

A 2<k1 +k2 <R 2

n7

7 7

 ki  A7
i 1
k
i 1
i  R7

Lotul se respinge
Lotul se acceptă

CARACTERISTICA OPERATIVĂ A PLANURILOR DE CONTROL

Curba caracteristică operatorie reprezintă probabilitatea de acceptare (Pa) în funcţie de

fracţia defectivă reală a lotului (p).
Pa, %
Curba caracteristică ideală
100
Calitatea
loturilor
care sunt
acceptat Calitatea loturilor care
e sunt respinse
0 AQL p

A
n!
Pa  P k  A   C nk p k 1  p 
nk
Pa , C nk 
k 0 k!n  k !

8
11/5/2020