0% au considerat acest document util (0 voturi)
71 vizualizări35 pagini

AM12 Validare2

Documentul prezintă ghiduri și metodologii pentru validarea metodelor analitice de medicamente, inclusiv parametri precum selectivitate, liniaritate, exactitate și precizie. Sunt descrise teste statistice utilizate pentru evaluarea acestor parametri, precum și criteriile de validare.

Încărcat de

ela.sofia
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
71 vizualizări35 pagini

AM12 Validare2

Documentul prezintă ghiduri și metodologii pentru validarea metodelor analitice de medicamente, inclusiv parametri precum selectivitate, liniaritate, exactitate și precizie. Sunt descrise teste statistice utilizate pentru evaluarea acestor parametri, precum și criteriile de validare.

Încărcat de

ela.sofia
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

1

ANALIZA
MEDICAMENTULUI
NOTE DE CURS (12)
21.12.2020 Prof. dr. Cristina Adela Iuga
Ghiduri de validare
2

 ICH - International Conference on Harmonisation of Techical


Requirements for Registration of Pharmaceutical for Human Use;
[Link]
 ICH Q2 (R1) Validation of Analytical Procedures. Text and Methodology

 FDA - Foods and Drugs Administration; [Link]


 Guidance for Industry - Bioanalytical Method Validation

 Sunt publice
 Nu au caracter obligatoriu
 Sunt considerate recomandări
3 Protocol de validare
ICH Q2 (R1) Validation of Analytical Procedures. Text and
Methodology

 Evaluarea statistică a rezultatelor


Evaluarea statistică a rezultatelor
4

 Testul “t”Student şi limitele  Aceste teste sunt


de încredere (test t) dependente de:

 Testul Cochran (test C)   - probabilitatea de eroare


 k - numărul de grupe
 n = numărul de rezultate
 Testul Dixon (test Q) dintr-un grup
 N = numărul total de rezultate
 Testul Fisher (One-way
ANOVA, test F)
Testul t Student & Limitele de incredere
5

 Noţiune statistice de bază:


 Media aritmetică
 Varianţă (s2)/Deviaţia standard (s)
 Intervalul de încredere al mediei (limite de încredere)
 Evaluarea distribuţiei normale a rezultatelor:
 minimum 15 valori/serie
 Testarea semnificaţiei
 t-test pentru două serii independente (independent two-sample t-test)
 Se aplică atunci când rezultatele se încadrează intr-o distribuţie normală
 Numărul de rezultate din cele doua serii este egal
 Se poate asuma că cele două distribuţii au aceeaşi varianţă

 Dacă t calculat < t teoretic – cu aceeaşi probabilitate de eroare şi în funcţie de numărul


de grade de libertate ale determinării nu există o diferenţă semnificativă între
seriile evaluate
Testul Cochrane - C test
6

 Estimează varianţele dintr-un grup de rezultate

 Se calculează parametrul Ctest - dependent de , k si n

 Cteoretic (;k;n-1)

Ctest <Cteoretic (;k;n-1) - testul este adevarat (varianţe omogene)


Ctest >Cteoretic (;k;n-1) - testul este fals (varianţe neomogene)
Testul Dixon - Q test
7

 Se aplică atunci cand testul C este fals


 detectează valorile aberante şi se aplică pe serii mici de
rezultate (n10)
 Se calculează parametrul Qtest - dependent de  si n
 Qteoretic(;n)

Qtest  Qteoretic (0.05;n) - rezultatele nu sunt suspecte


Qteoretic (0.05;n) < Qtest  Qteoretic (0.01;n) - rezultate suspecte
Qteoretic (0.01;n) < Qtest - rezultate eronate
Testul Fisher - F test
8

 Se utilizează frecvent pentru grupuri mici de date, pentru a


evalua semnificația asocierii a două variabile,

Ftest  Fteoretic (;1, 2) - nu există o diferență semnificativă, cele


două varianțe sunt coerente

Ftest ≥ Fteoretic (;1, 2) - există o diferență semnificativă, cele două


varianțe nu sunt coerente
Liniaritate - evaluare statistică
9

 Test de comparare a pantelor dreptelor de regresie (test t)


 ttest < t teoretic(0.05;26) = 2.056
Liniaritate - evaluare statistică
10

 Compararea ordonatelor la origine (test t)


ttest < t teoretic(0.05;26) = 2.056
Liniaritate - evaluare statistică
11

 Compararea ordonatelor la origine cu 0 (test t)


ttest < t teoretic(0.05;13) = 2.160
Liniaritate - evaluare statistică
12

 Test de omogenitate a varianţelor (test C)


Ctest < C teoretic(0.05;5;2) = 0.68

 Test de existenţă a unei pante semnificative (test F) – panta


diferă semnificativ de zero?
Ftest > F teoretic (0.05;1;13) = 4.67

 Validitatea dreptei de regresie (test F) – este raspunsul


sistemului liniar?
Ftest < F teoretic(0.05;3;10) = 3.71
Liniaritate - evaluare statistică
13

 Dreptele de
regresie D1 și D2
sunt aproape
superpozabile

 Metoda este
liniară
Liniaritate - evaluare statistică
14
Precizie - evaluarea statistică
15

 Test de omogenitate a varianţelor intra-grup (test C)


Cc alc< Cteoretic (0.05;3;6) =0.68
 Coeficientul de variaţie a repetabilităţii CVr
 Coeficientul de variaţie a reproductibilității CVR
Exactitate - evaluare statistică
16

 Regăsirea se va aprecia față de:


 etalon 100% - dacă ordonatele la origine nu diferă semnificativ de zero

 dreapta de regresie D2 – dacă ordonatele la origine diferă semnificativ


de zero
Exactitate - evaluare statistică
17

 Test de omogenitate a varianțelor intra-grup (test Cochran)


Ccalc < Cteoretic (0.05;5;2) =0.68
 Test de validitate a mediilor (test F)
Fcalc < Fteoretic (0.05;4;10) =3.48
Când este necesară revalidarea?
18

 Modificarea procedeului de sinteză a substanţei active

 Modificarea compoziţiei produsului finit

 Modificări ale metodei analitice (tehnicii de lucru)

Gradul de revalidare este dependent de natura schimbărilor din proba de


analizat.
19
Validarea metodelor bioanalitice
 CC – metode cromatografice
LBA – metode imunoenzimatice (ligand

binding assay)
Parametri de validare
20

 Specificitatea/ Selectivitatea
 Linearitatea
 Exactitatea
 Precizia
 Limita de detecție
 Limita de cuantificare
 Probele de control al calității
 Stabilitatea analitului în matrice
Selectivitatea/ specificitatea
21

 Selectivitatea metodei este demonstrată prin analizarea unor blancuri de


matrice biologică, provenite din mai multe surse (minimum 6)
 Evaluarea efectului de matrice implică compararea curbelor de calibrare
preparate în matrice biologică provenită din mai multe surse pentru
paralelism și legare nespecifică
 Când se folosesc metode LC/MS, analistul trebuie să determine efectele
matricei asupra supresiei ionice, asupra încărcării ionice sau a eficienței
extracției
 Trebuie evaluate standardele interne pentru a evita interferența cu analiții
 In metodele analitice, poate să apară transferul de substanță între probe
(carryover);
Selectivitatea/specificitatea
22

 CC
 Blancul si blancul cu SI nu trebuie să prezinte interferenți la timpii de retenție
ai analiților și ai SI.
 Concentrația determinată în probele de matrice marcate trebuie să prezinte o
abatere de maximum ± 20% pt LLOQ.
 În blanc, semnalul analitic pt SI nu trebuie să depășească 5% din semnalul
analitic mediu al SI în etaloane și probele de control al calității (QCs)

 LBA:
 Selectivitatea: Pentru ≥ 80% din determinari, semnalul generat de matricea
nemarcată trebuie să fie sub limita de cuantificare, iar probele marcate ± 25% în
cazul LLOQ, și ± 20% în cazul ULQC.
 Specificitatea: Probele de control al calității trebuie să se încadreze în intervalul
de ± 20% sau ±25% pentru LLOQ, respectiv ULOQ.
Sensibilitatea
23

 Trebuie determinată în timpul dezvoltării metodei


 Metoda trebuie dezvoltată și validată în așa fel încat să se poată aplica
probelor luate în studiu
 Se evaluează separat sau simultan cu evaluarea preciziei și acurateții
pentru domeniul de calibrare
 se exprimă ca LLOQ
 Criterii pentru validarea metodei:
 CC: Semnalul analitului la LLOQ trebuie să fie de 5 ori ≥ decât răspunsul analitului în
martorul marcat cu SI; acuratețea la LLOQ trebuie să fie ± 20% din concentrația
teoretică, iar precizia ± 20% (coeficient de variatie procentual = CV) (3 cicluri de
injectare, 5 replicate / ciclu)
 LBA: acuratețea trebuie să fie ± 25% din concentrația teoretică; precizia trebuie să fie ±
25% CV; eroarea totală trebuie să fie ≤ 40%
Liniaritatea
24

 Minimum 7 puncte pe curba de calibrare; primul punct de pe curbă LLOQ


(limita inferioară de cuantificare), iar ultimul punct de pe curbă ULOQ
(limita superioară de cuantificare)

 Domeniul concentrații se alege pe baza intervalului de concentrație


așteptat într-un anumit studiu

 Trebuie utilizat cel mai simplu model care descrie în mod corect relația
concentrație-semnal, precum și o ecuație de regresie corespunzătoare

 Etaloanele trebuie pregătite în aceeași matrice biologică cu cea care


urmează să fie analizată și pot conține unul sau mai mulți analiți, fiind
necesară o curbă de calibrare pentru fiecare analit
Liniaritatea
25

 Condiții pentru validarea metodei:


 CC: Concentrațiile etaloanelor nu trebuie să prezinte abateri mai mari
de ±15% din concentrațiile teoretice (în cazul LLOQ ±20% din
concentrația teoretică) => 75% din etaloane (minim 5) să îndeplinească
acest criteriu în fiecare ciclu de validare

 LBA: Concentrațiile etaloanelor nu trebuie să prezinte abateri mai mari


de ± 20% din concentrațiile teoretice (în cazul LLOQ, ULOQ ±25% din
concentrațiile teoretice)=> 75% din etaloane (minim 6) să îndeplinească
acest criteriu în fiecare ciclu de validare;
Exactitatea și precizia
26

 Evaluarea acurateții și preciziei implică analizarea de probe QC, la mai


multe niveluri de concentrație (min. 3/5 replicate/nivel), care să acopere
domeniul de calibrare:
 LLOQ
 QC inferior (de regulă, 3xLLOQ)
 QC mediu
 QC superior
 ULOQ -> este necesar doar în cazul metodelor LBA (ex: met. imunoanalitice)
 Sunt necesare mai multe cicluri de injectare independente (desfășurate pe
parcursul mai multor zile), minimum:
 3, pentru CC
 6, pentru LBA
Exactitatea și precizia
27

 Exactitatea se masoară prin gradul de regăsire a analitului iar


precizia prin gradul de reproductibilitate
 Condiții pentru validarea metodei:
 Exactitate în același ciclu de injectare /inter-ciclu: abatere de max. ±
15% / ± 20% din concentrația teoretică, cu excepția LLOQ (± 20% /
±25%) (CC / LBA)

 Precizie în același ciclu de injectare / inter-ciclu: CV de max. ± 15% /


±20%, cu excepția LLOQ (± 20% / ±25%) (CC / LBA)
Stabilitatea
28

 Se evaluează stabilitatea chimică pe termen lung a analitului în matricea de


interes sau in matrice reconstituită (pentru matrici rare)
 Se au în vedere toate elementele care ar putea afecta stabilitatea:
medicamente co-administrate, adsorbția (sânge integral), condițiile de
recoltare, transport și depozitare, matricea (vs curbe și QC-uri preparate
ex-temporae)
 Cel mai adesea se testează:
 Stabilitatea la temperatura de procesare a probelor (bench-top)
 Stabilitatea în injector
 Stabilitatea la cicluri de îngheț-dezgheț
 Stabilitatea probelor procesate (post-extracție)
 Stabilitatea pe termen lung (frigider / congelator)
 Stabilitatea soluțiilor stoc
Stabilitatea
29

 Sunt analizate probe la 2 niveluri de concentrație (QC jos și


QC înalt), cu 3 replicate / nivel de concentrație
 Condiții pentru validare:
 CC: Exactitate ± 15% față de concentrația teoretică
 LBA: Exactitate ± 20% față de concentrația teoretică
Efectul diluției
30

 Dacă se vor analiza probe care depășesc domeniul de calibrare


și necesită diluție, trebuie analizat efectul acesteia asupra
acurateții și preciziei.
 Sunt necesare QC-uri suplimentare pentru diluțiile respective,
5 replicate / nivel de concentrație (factor de diluție)
 Criterii de validare a metodei:
 Exactitate ±15% (CC) sau ±20% (LBA)
 Precizie: CV ±15% (CC) sau ±20% (LBA)
 În cazul LBA, este necesară și demonstrarea liniarității pentru aceste
QC-uri
Probele de control al calității (QCs)
31

 evaluează precizia și acuratețea unei analize și stabilitatea


probelor
 trebuie preparate în aceeași matrice ca și aceea ce urmează să
fie analizată prin metoda validate
 trebuie preparate ex-temporae și din soluții stoc diferite pentru
a asigura acuratețea și precizia analizei în timpul dezvoltării
metodei, deoarece datele de stabilitate nu sunt disponibile în
acest moment al validării metodei
 în timpul validării metodei, QCs evaluează performanța
metodei și stabilitatea analitului
Validarea parțială
32

 Validarea parțială se aplică în cazul metodelor deja validate,


atunci când apar:
 Transfer al metodei în alt laborator
 Schimbări ale protocolului de analiză (ex: schimbare detector)
 Schimbări ale protocolului de procesare a probelor
 Schimbarea volumului probei procesate
 Schimbarea programelor computerizate sau aparaturii utilizate
 Extinderea domeniului de calibrare
 Schimbarea modului de prelevare (anticoagulant)
 Modificarea matricii din care se face determinarea
 Necesitatea demonstrării selectivității în prezența altor medicamente co-
administrate
 Schimbarea reactivilor, în cazul LBA
Validarea încrucișată
33

 Validarea încrucișată este necesară atunci când:


 Analizele din același studiu se desfășoară în laboratoare
diferite
 Analizele din același studiu se fac prin 2 sau mai multe
metode diferite
 Necesitatea confirmării obținerii de rezultate
comparabile
Concluzii
34

 Scopul validării unei metode de analiza este acela de a dobândi certitudinea


calităţii datelor primare (rezultatelor) obţinute

 Parametrii supuși validării se selectează dependent de scopul pentru care


este dezvoltată metoda.

 Metoda este validată dacă în urma evaluării statistice a rezultatelor aceasta


poate fi considerată specifică, selectivă, sensibilă, liniară, exactă, precisă şi
robustă.
Recomadări
35

 ICH Q2 (R1) Validation of Analytical Procedures. Text and Methodology


[Link]
ty/Q2_R1/Step4/Q2_R1__Guideline.pdf

 FDA - Bioanalytical Method Validation,


[Link]
nformation/Guidances/[Link]
 **** - Guide de validation analitique, Rapport d’une commision SFSTP, S.T.P
Pharma Pratiques, 2(4), 205-226, 1992

 James E. De Muth – Basic statistics and Pharmaceutical statistical applications,


Marcel Dekker Inc., 1999

 Liviu Roman, Marius Bojiţă, Robert Săndulescu - Validarea metodelor de


analiză şi control. Bazele teoretice şi practice, Editura Medicală, 1998

S-ar putea să vă placă și