Master

“Controlul analitic al calităţii mediului şi tehnici

de depoluare”

CURS 7

Chemometrie

• Erori grosolane

• Test Q (Dixon)

• Metode de calibrare (regresie şi corelaţie)

Prof. Dr. HDR Stelian Lupu 1

 Erori grosolane

• Valoare aberantă (outlier) – valoare experimentală care este

diferită semnificativ faţă de valoarea medie

• Seria de date experimentale conţine valori suspecte: decizia de

a reţine sau elimina valoarea respectivă

• Valorile suspecte sunt rezultatul erorilor grosolane

• Precauţii în utilizarea testelor de eliminare a valorilor suspecte

Prof. Dr. HDR Stelian Lupu 2

 Erori grosolane

• Criteriu sever de eliminare a datelor: există riscul de a reţine date

experimentale care sunt false şi care au un efect excesiv asupra
valorii medie experimentală

• Criteriu facil de eliminare a datelor: se elimină cu uşurinţă date

experimentale care aparţin setului de date – se introduce o eroare
sistematică (bias)

• Nu există o regulă generală pentru eliminarea/reţinerea datelor!

Prof. Dr. HDR Stelian Lupu 3

 Test Q
• Testul Q - test statistic pentru eliminarea datelor (n = 3-7)

• Condiţie: numărul minim de date > 7! (varianta modificată a

testului Q)

• Qexp: diferenţa absolută dintre valoarea aberantă şi valoarea

cea mai apropiată se împarte la diferenţa dintre valoarea
maximă şi valoarea minimă

• Qcrit: se alege din tabel pentru un anumit interval de încredere

(IC) şi numărul de grade de libertate corespunzător
Prof. Dr. HDR Stelian Lupu 4
 Test Q

x s  xn
Qexp  (1)
xmaxim  xminim
• xs – valoarea aberantă (suspectă)
• xn – valoarea apropiată
• xmaxim- valoarea maximă
• xminim – valoarea minimă

Prof. Dr. HDR Stelian Lupu 5

 Aplicaţii test Q
• Dacă Qexp > Qcrit, valoarea este eliminată cu probabilitatea
corespunzătoare IC!
Exemplu: analiza unei probe de apă privind conţinutul de Pb2+ a
produs următoarele rezultate:

4,96; 5,01; 5,05; 5,09 şi 5,24 mgL-1.

Ultimul rezultat este anormal!

Această valoare trebuie eliminată?
Rezolvare:
Se aplică testul Q pentru IC 90%; se alege Qcrit din tabel pentru IC
90% şi nr. măsurători; se calculează Qexp; se compară Qexp cu Qcrit
Prof. Dr. HDR Stelian Lupu 6
 Aplicaţii test Q
xs – xn = 5,24 – 5,09 = 0,15 mgL-1

xmaxim – xminim = 5,24 – 4,96 = 0,28 mgL-1

Qexp = 0,15/0,28 = 0,54

• Qcrit = 0,64, pentru IC 90% şi 5 măsurători!

• Deoarece Qexp < Qcrit, valoarea aberantă este reţinută cu o

probabilitate de 90% (IC)!

Prof. Dr. HDR Stelian Lupu 7

 Condiţii de utilizare a testului Q
• Testul Q presupune că datele experimentale respectă distribuţia
normală

• Pentru N < 50 este dificilă verificarea acestei condiţii

• Testele statistice sunt valabile pentru distribuţia normală – de

aceea se aplică cu prudenţă!

• Utilizarea testelor statistice fără discernământ conduce la erori

semnificative

• Valoarea aberantă poate fi eliminată dacă se cunoaşte cu

exactitate că măsurătoarea a fost efectuată greşit
Prof. Dr. HDR Stelian Lupu 8
 Recomandări utilizare test Q
• Se verifică prezenţa unei erori grosolane (înregistrarea cu atenţie
a datelor experimentale)

• Estimarea preciziei metodei indică dacă valoarea aberantă este

discutabilă

• Se repetă analiza, în funcţie de timp şi cantitatea de probă

disponibilă – se obţine un număr mai mare de date experimentale

• Dacă nu se pot obţine mai multe date experimentale, se aplică

testul Q – se elimină sau se reţine valoarea aberantă

Prof. Dr. HDR Stelian Lupu 9

 Metode de calibrare
• Metodele de analiză instrumentală necesită operaţia de calibrare!

• Avantaje (faţă de metodele clasice)

– Limite de detecţie foarte mici (determinarea unei singure
molecule!)
– Domeniul de concentraţii mare (>6 ordine de măsură)
– Timp de lucru redus, consum mic de reactivi
• Automatizare: efectuarea unui număr foarte mare de analize (ex.
100 analize/oră)
– Conectarea instrumentelor la calculatoare electronice (control
parametri, stocarea, tratamentul şi raportarea datelor
experimentale)
– Proceduri statistice: furnizează estimări privind precizia şi
acurateţea metodelor
Prof. Dr. HDR Stelian Lupu 10
 Grafic de calibrare - procedură
• Se prepară o serie de soluţii standard (>4) de concentraţie
cunoscută a analitului

• Aceste soluţii standard se măsoară în aceleaşi condiţii

experimentale ca proba(ele) de analizat

• Se trasează graficul de calibrare (semnal analitic vs. concentratie)

• Concentraţia analitului în proba de analizat se obţine din graficul

de calibrare prin interpolare

• Această procedură ridică o serie de probleme de natură statistică

Prof. Dr. HDR Stelian Lupu 11

 Grafic de calibrare - probleme
1. Graficul de calibrare este liniar?

2. Care este cea mai bună dreaptă care trece prin puncte?

3. Care sunt erorile şi limitele intervalului de încredere pentru pantă

şi ordonata la origine? (pt. grafic liniar)

4. Care sunt erorile la determinarea concentraţiei analitului în proba

de analizat?

5. Care este limita de detecţie a metodei? (pt. un anumit IC)

Prof. Dr. HDR Stelian Lupu 12

 Grafic de calibrare - condiţii
1. Graficul de calibrare trebuie să acopere tot domeniul de
concentraţii necesar analizelor ulterioare

2. Concentraţia analitului în probă este determinată prin interpolare

3. Excepţie: metoda adaosului standard

4. Este important ca graficul de calibrare să conţină o probă martor

(fără analit, însă reproduce matricea probei)

5. Semnalul analitic pentru proba martor:

– este diferit de zero;
– este afectat de erori;
– Nu se recomandă scăderea acestei valori din valorile soluţiilor standard
înainte de a trasa graficul de calibrare
Prof. Dr. HDR Stelian Lupu 13
 Grafic de calibrare - condiţii
6. Rezultatul operaţiei de scădere a două valori afectate de erori ≠
rezultatul scăderii erorilor

7. Se reprezintă pe ordonată (axa y) semnalul analitic şi pe abscisă

(axa x) concentraţiile soluţiilor standard; graficul de calibrare

8. Condiţie: metoda presupune că toate erorile sunt pe axa y

(semnalul analitic), iar concentraţiile (valorile pe axa x) nu sunt
afectate de erori

9. Soluţiile standard pot fi preparate cu o eroare de 0,1%

10. Valorile pe axa y pot avea un coeficient de variaţie de 2-3% sau

mai mare; deci, erorile pe axa x sunt neglijabile
Prof. Dr. HDR Stelian Lupu 14
 Grafic de calibrare - ipoteze
1. Dacă se efectuează mai multe analize asupra unui material
standard, valorile obţinute (y) sunt caracterizate de erori care
respectă o distribuţie normală (Gauss)

2. Mărimea erorilor semnalului analitic (y) este independentă de

concentraţia analitului

• Conform ipotezei #2: toate punctele de pe grafic au aceeaşi

pondere = dreapta trece cât mai aproape de toate punctele

• Un astfel de grafic se numeşte neponderat

• Erorile pe axa y cresc cu concentraţia: dreapta trece aproape de

punctele unde eroarea este minimă – grafic ponderat
Prof. Dr. HDR Stelian Lupu 15
 Grafic de calibrare - teorie
• Se presupune un grafic liniar cu ecuaţia algebrică a dreptei de
calibrare de forma:

y  a  bx (1)
• a: este ordonata la origine

• b: este panta dreptei (coeficientul unghiular)

• Punctele individuale de pe dreaptă sunt: (x1, y1), (x2, y2),…

(xn, yn), n este numărul total de puncte (perechi de valori x – y)

• Punctul (x1, y1) corespunde de regulă probei martor (blank)

Prof. Dr. HDR Stelian Lupu 16
 Grafic de calibrare - teorie
• x̅ este valoarea medie a valorilor x

• y̅ este valoarea medie a valorilor y

• Punctul (x̅, y̅) este denumit centroidul tuturor punctelor de pe

dreaptă

• Se presupune că graficul este liniar

• Coeficient de corelaţie (r) – exprimă cât de bine se corelează

valorile experimentale cu dreapta de calibrare teoretică
Prof. Dr. HDR Stelian Lupu 17
 Grafic de calibrare - teorie

 x  x  y  y 
i i
(2)
r i
1
 2  2 
2

 xi  x     yi  y   
 i  i 
• -1 ≤ r ≤ +1

• r = -1 descrie o corelaţie perfectă negativă (pantă negativă)

• r = +1 descrie o corelaţie perfectă pozitivă (pantă pozitivă)

Prof. Dr. HDR Stelian Lupu 18
 Grafic de calibrare - exemplu

• Exemplu: Soluţii standard Concentraţie Intensitate

(pg/ml) fluorescenţă (u.a.)
de fluoresceină au fost
analizate prin spectrometrie xi yi
de fluorescenţă 0 2.1
2 5.0
• S-au obţinut următoarele
rezultate: 4 9.0
6 12.6
8 17.3
10 21.0
12 24.7

Prof. Dr. HDR Stelian Lupu 19

 Grafic de calibrare - calcule
xi-xmed (xi-xmed)^2 yi-ymed (yi-ymed)^2 (xi-xmed)(yi-ymed)

-6 36 -11.0 121.00 66.0

-4 16 -8.1 65.61 32.4

-2 4 -4.1 16.81 8.2

0 0 -0.5 0.25 0.0

2 4 4.2 17.64 8.4

4 16 7.9 62.41 31.6

6 36 11.6 134.56 69.6

Sumă 0 112 0 418.28 216.2

Prof. Dr. HDR Stelian Lupu 20

 Grafic de calibrare
Curba de calibrare

30
Intensitate fluorescenta

y = 1.9304x + 1.5179
25
R2 = 0.9978
20
(u.a)

15
10
5
0
0 2 4 6 8 10 12
Concentratie (pg/ml)

• Dreapta de calibrare trasată cu ajutorul funcţiei Trendline

Prof. Dr. HDR Stelian Lupu 21

 Grafic de calibrare - diferenţe

Coeficient de corelatie 216,2/216,44 0.9989

Panta Funcţia: Slope 1.9304

Coeficient de corelaţie Funcţia: Correl 0.9989

Ordonata la origine Funcţia: Intercept 1.5179

Prof. Dr. HDR Stelian Lupu 22

 Grafic de calibrare
• Atenţie la numărul de cifre zecimale!

• Dacă se foloseşte o singură zecimală, r = 0,9991

• Unele puncte nu se situează pe dreapta de calibrare teoretică,

însă valoarea coeficientului de corelaţie este mare

• Grafice de calitate slabă pot produce coeficienţi de corelaţie cu

valori mari (~1)

• Se obţin valori diferite ale coeficientului de corelaţie dacă se

utilizează funcţia “Add trendline”! (R2 în loc de R !!!)
Prof. Dr. HDR Stelian Lupu 23